Jurisprudenta furt calificat Spete Art 209 cp. Decizia 63/2008. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIA PENALĂ Nr. 63/2008
Ședința publică de la 30 Iunie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Sanda Trif președinte secție
JUDECĂTOR 2: Leontin Coraș
Judecător - -
Grefier - -
Prezentul complet a fost constituit în baza disp. art.95 și urm. din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești
Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba -I reprezentat prin procuror -
Pe rol se află judecarea recursului declarat de inculpatul
împotriva deciziei penale nr.117/21.05.2008 pronunțată de Tribunalul Sibiu - secția penală în dosar penal nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns:
- recurent Inculpat - personal, în stare de arest preventiv în Penitenciarul Aiud și asistat de avocat în substituire avocat apărător desemnat din oficiu cu delegație de asistență judiciară obligatorie la dosar și delegație de substituire, lipsă fiind celelalte părți.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier după care inculpatul recurent declară este de acord cu apărătorul desemnat din oficiu și consimte să facă o declarație în fața instanței de recurs.
S-a procedat la audierea inculpatului, declarația acestuia fiind atașată la dosar.
Nefiind alte cereri de formulat, excepții de invocat, chestiuni prealabile, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Apărătorul din oficiu al inculpatului recurent, avocat solicită admiterea recursului declarat de inculpatul susținând că inițial inculpatul a fost condamnat pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art.208 alin.1 Cod penal, art.209 alin.1 lit.e Cod penal cu aplicarea art.41 alin.2 și art.42 Cod penal, apoi în apel s-a schimbat încadrarea juridică a faptei reținându-i-se art.208 alin.1, art.209 alin.1 lit.e, și alin.2 lit.b Cod penal cu art. 41 alin.2, art.42 Cod penal.
Mai arată că instanța de fond corect a reținut încadrarea în drept a faptei. Cea de a doua faptă, în dauna părții vătămată nu a fost probată, la fel nici intenția inculpatului de a sustrage. Mai mult decât atât și pentru partea vătămată nu este dovedită intenția inculpatului de a sustrage și solicită achitarea în baza art.10 lit.a Cod penal rap. la art.11 pct.2 lit.a Cod penal.
Reprezentanta parchetului solicită respingerea recursului declarat de inculpatul recurent, vinovăția inculpatului fiind cert și corect stabilită cu probațiunea administrată în cauză, martorii oculari și procesele-verbale de constatare a infracțiunii flagrante și însăși împrejurarea că bunuri ale părții vătămate s-au găsit în bagajul inculpatului, acestea sunt probe relevante care trebuie interpretate în sensul în care s-a făcut până în prezent iar apărările inculpatului sunt de circumstanță și nu se pot lua în considerare.
Inculpatul, în ultimul cuvânt susține că este nevinovat nu a avut intenția să i-a geanta părții vătămate.
CURTEA DE APEL
Asupra recursului penal de față;
Examinând actele și lucrările aflate la dosarul cauzei, constată următoarele:
Prin sentința penală nr.146/05.03.2008 Judecătoria Sibiua condamnat pe inculpatul la pedeapsa de 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii continuate de furt calificat (2 acte materiale), prev. și ped. de art.208 alin.1, 209 alin.1 lit.e Cod penal cu aplicarea art.41 alin.2, 42 Cod penal.
Prin aceiași sentință au fost interzise inculpatului exercitarea pe durata prev. de art.71 Cod penal a următoarelor drepturi prev. de art.64 Cod penal:
-dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice;
-dreptul de a ocupa o funcție sau de a exercita o profesie implicând exercițiul autorității de stat, și s-a constat că inculpatul este arestat în altă cauză.
S-a mai constatat că partea vătămată, nu s-a constituit parte civilă în cauză, prejudiciul fiind recuperat și a fost respinsă acțiunea civilă formulată de, asistată de reprezentantul său legal.
În baza art.191 Cod procedură penală, inculpatul a fost obligat la plata sumei de 370 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de către stat.
Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut următoarele:
În data de 23.07.2007, în jurul orelor 11,00, inculpatul, a sustras o sacoșă din material textil de culoare bleumarin cu bej, aparținând părții vătămate, sacoșă în care se aflau carnetul de elev al acesteia, o fustă de blugi de culoare albastru cu galben, o legătură de chei de apartament, un creion galben cu motiv floral de culoare roșie, produse cosmetice și o . de culoare cu inscripția "".
În data de 25.07.2007, în jurul orelor 11,00, inculpatul, aflându-se pe plaja din incinta lacurilor naturale din Ocna, a sustras un rucsac de culoare negru cu galben aparținând părții vătămate, rucsac în care se aflau o pereche de de fotbal albe, o pereche de apărători pentru tibie de culoare albă, un tricou de de culoare vișinie și diverse loțiuni de plajă. Partea vătămată l-a văzut pe inculpat în timp ce a pus rucsacul pe umăr și a alergat după el, reușind să-l imobilizeze cu ajutorul numiților și, angajați ai primăriei Ocna pentru Punctul de acces în incinta lacurilor naturale și al organelor de poliție care au condus apoi pe inculpat la sediul Poliției Ocna.
După audierea inculpatului, organele de poliție împreună cu inculpatul, s-au întors la plaja din incinta lacurilor naturale din Ocna, unde inculpatul în prezența martorului, a indicat locul unde se aflau bagajele acestuia, fiind identificată cu această ocazie sacoșa din materialul textil de culoare bleumarin cu bej, aparținând părții vătămate, în care se aflau carnetul de elev al acesteia, o fustă de blugi de culoare albastru cu galben, o legătură de chei de apartament, un creion galben cu motiv floral de culoare roșie, produse cosmetice și o . de culoare cu inscripția "".
Deși prin actul de sesizare al instanței s-a reținut că inculpatul a sustras odată cu geanta părții vătămate și un telefon mobil marca Motorola care se afla în aceasta, instanța a relevat că din probele administrate în cauză nu a rezultat cu certitudine că acel telefon se afla în geanta părții vătămate la momentul când acesta a fost luat de inculpat, declarațiile părții vătămate fiind singulare cu privire la acest aspect.
Pe parcursul procesului penal inculpatul nu a recunoscut săvârșirea faptelor, acesta dând declarații contradictorii despre care s-a apreciat că nu se coroborează cu declarațiile martorilor oculari, cu procesul-verbal de constatare a infracțiunii flagrante, cu declarațiile părților vătămate, cu procesul-verbal de control al bagajelor inculpatului și cu dovezile de reținere și de restituire de bunuri.
Instanța a mai apreciat că susținerile inculpatului au fost infirmate de declarațiile martorului, care a relatat că la câteva zile după ce două fete au reclamat faptul că li s-a sustras o geantă, alți doi cetățeni au venit la el și i-au spus că au văzut din nou pe plajă persoana care a sustras geanta acelor fete, aceasta fiind inculpatul. Martorul a mai declarat că l-a văzut pe inculpat luând sacoșa (rucsacul) părții vătămate, pe care a pus-o pe umăr "după care a vrut să plece cu ea". În legătură cu acest aspect și inculpatul a recunoscut inițial că a pus rucsacul pe umăr (declarația din 23.08.2007) și că "a avut intenția de a se uita în el", pentru ca ulterior, prin declarația dată în fața instanței să precizeze că a luat rucsacul în mână, cu intenția de a întreba al cui este.
Având în vedere ansamblul materialului probator administrat în cauză, instanța a constatat că este dovedită vinovăția inculpatului care în data de 23.07.2007, aflându-se într-un loc public, a luat fără consimțământul părții vătămate o sacoșă din material textil de culoare bleumarin cu bej, aparținând acesteia și în care se aflau, o fustă de blugi de culoare albastru cu galben, o legătură de chei de apartament, un creion galben cu motiv floral de culoare roșie, produse cosmetice, carnetul de elev al părții vătămate și o . de culoare cu inscripția "", bunuri pe care și le-a însușit pe nedrept și care au fost găsite împreună cu alte bunuri ale inculpatului în data de 25.07.2007.
De asemenea s-a apreciat ca fiind dovedită vinovăția inculpatului cu privire la faptul că în data de 25.07.2007, în același loc public, fără consimțământul părții vătămate, a luat rucsacul acestuia în care se afla o pereche de de fotbal albe, o pereche de apărători pentru tibie de culoare albă, un tricou de de culoare vișinie și diverse loțiuni de plajă cu scopul de a și le însuși pe nedrept.
Instanța a reținut că aceste fapte, săvârșite la un interval scurt de timp, în realizarea aceleiași rezoluții infracționale, constituie acte materiale ale infracțiunii de furt calificat în formă continuată, încadrându-se în dispozițiile art.208 alin.1, 209 alin.1 lit.e Cod penal, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal.
Pentru fapta reținută în sarcina inculpatului, instanța a aplicat o pedeapsă la a cărei individualizare a avut în vedere criteriile generale de individualizare prev. de art.72 Cod penal, respectiv: gradul de pericol social concret al faptelor săvârșite - apreciat de instanță ca fiind important, împrejurările în care au fost comise - într-un loc public, respectiv într-o zonă în care se aflau multe persoane, numărul actelor materiale, urmarea produsă - prejudiciul cauzat părților vătămate - dar reținând și faptul că bunurile au fost restituite părților vătămate, atitudinea nesinceră și necooperantă de care a dat dovadă inculpatul pe parcursul întregului proces penal, faptul că acesta a mai săvârșit fapte de același gen pentru care nu i s-au aplicat sancțiuni penale.
În temeiul art.357 alin.3 Cod procedură penală, art.13 Cod penal, ținând seama de natura și gravitatea infracțiunilor săvârșite, de împrejurările cauzei, de persoana inculpatului, instanța a interzis pe durata prev. de art.71 Cod penal a drepturilor prev. de art.64 lit.a,b Cod penal.
Prin aceiași sentință instanța a constatat că inculpatul este arestat în altă cauză.
S-a mai constatat că partea vătămată nu s-a constituit parte civilă în cauză, prejudiciul fiind recuperat. Judecătoria a respins ca nedovedită acțiunea civilă formulată de partea civilă, instanța reținând că din probele administrate în cauză nu a reieșit că în sacoșa sustrasă de inculpat se afla și telefonul mobil marca Motorola.
În temeiul art.191 Cod procedură penală, inculpatul a fost obligat la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat.
Împotriva hotărâri mai sus menționate, atât inculpatul, cât și Parchetul de pe lângă Judecătoria Sibiu au declarat în termenul legal apel.
Prin calea de atac promovată, Parchetul de pe lângă Judecătoria Sibiua învederat că încadrarea juridică dată faptei prin rechizitoriu și prin sentința atacată este greșită. S-a mai arătat că întrucât în geanta părții vătămate, pe lângă celelalte bunuri personale se afla și un carnet de elev, deci un document care servește la legitimare, încadrarea juridică corectă a faptei este cea prevăzută de art.208 alin.1, 209 alin.1 lit.e, alin.2 lit.b Cod penal cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal.
Prin apelul declarat, inculpatul a arătat că se consideră nevinovat de comiterea celor două acte materiale de furt.
Prin decizia penală nr. 117 din 21.05.2008 pronunțată de Tribunalul Sibiu în dosarul nr- s-a respins ca nefondat apelul inculpatului, s-a admis apelul Parchetului de pe lângă Judecătoria Sibiu, a fost desființată sentința penală privind încadrarea juridică a faptei și procedând la o nouă judecată s-a schimbat încadrarea juridică din infracțiunea continuată de furt calificat prev. și ped. de art.208 alin.1, art.209 alin.1 lit.e Cod penal cu aplicarea art.41 alin.2, art.42 Cod penal în infracțiunea continuată de furt calificat prev. și ped. de art. 208 alin.1, art.209 alin.1 lit.e, alin.2 lit.b cu aplicarea art.41 alin.2, art.42 Cod penal, fiind menținute celelalte dispoziții din sentința penală atacată, iar în temeiul art.192 alin.2 Cod procedură penală a fost obligat inculpatul la plata sumei de 120 lei, cheltuieli judiciare avansate de stat în apel.
Pentru a pronunța această hotărâre instanța de apel a reținut următoarele:
În sentința atacată, judecătorul fondului a reținut o corectă stare de fapt, care concordă cu materialul probator administrat în cauză.
În ceea ce privește dispozițiile legale în baza cărora inculpatul a fost condamnat, tribunalul a constatat că într-adevăr încadrarea juridică dată faptei prin rechizitoriu și prin hotărâre este greșită. Astfel, inculpatul a fost trimis în judecată și condamnat pentru săvârșirea infracțiunii continuate de furt calificat prev. de art.208 alin.1, 209 alin.1 lit.e Cod penal, cu aplicarea art,41 alin.2 Cod penal, constând, așa cum rezultat din probatoriul cauzei în sustragerea în baza aceleiași rezoluții infracționale, în datele de 23 iulie și 25 iulie 2007, două sacoșe cu bunuri, de pe plaja lacului din stațiunea Ocna.
Având în vedere că în geanta părții vătămate printre celelalte bunuri personale, se afla și carnetul ei de elev - prin urmare, un document care servește la legitimare și la identificare, iar inculpatul putea să își dea seama la momentul comiterii faptei că într-o astfel de geantă se pot afla și acte de identitate, încadrarea juridică corectă a faptei este cea prevăzută de art.208 alin.1, 209 alin.1 lit.e, alin.2 lit.b Cod penal cu aplicarea art.41 alin.2, art.42 Cod penal.
În ceea ce privește susținerea apelantului inculpat că nu se consideră vinovat de săvârșirea faptelor, instanța a apreciat că probele administrate în cauză au dovedit pe deplin vinovăția inculpatului.
În acest sens există la dosar declarațiile martorilor oculari (care l-a văzut pe inculpat punând pe umăr sacoșa, părții vătămate și intenționând să plece cu ea), ce se coroborează cu declarațiile părților vătămate, cu procesul-verbal de constatare a infracțiunilor flagrante, cu procesul-verbal de control al bagajelor inculpatului ( din care rezultă descoperirea la data de 25 iulie 2007 în bagajele inculpatului, a sacoșei din material textil sustrase părții vătămate cu două zile înainte), dovezile de reținere și de restituire a bunurilor sustrase.
Împotriva hotărârii pronunțate de instanța de apel a declarat recurs inculpatul.
Recursul a fost declarat în termen, dar nu a fost motivat în scris.
În susținerea orală a recursului, inculpatul a declarat că nu este vinovat, iar apărătorul desemnat din oficiu a criticat hotărârea atacată susținând că instanța de apel a schimbat încadrarea juridică a faptei în mod greșit.
În temeiul art.385/10 alin.2/1 Cod procedură penală instanța va examina hotărârea atacată prin prisma motivelor de recurs prevăzute de art.385/9 alin.1 pct.17 și 12 Cod procedură penală, în care se încadrează și criticile formulate oral în ședința de judecată.
Recursul inculpatului este nefondat, din următoarele considerente:
Instanțele au administrat probele necesare elucidării cauzei reținând corect starea de fapt, iar instanța de apel a făcut o justă încadrare juridică a faptei de furt calificat în forma continuată în dauna părții vătămate.
În ceea ce spune instanța prin hotărârea ei e ceea ce spune dosarul prin scriptele lui, nu există o contrarietate evidentă și necontroversată, de natură a determina o soluție fundamental diferită, respectiv o soluție de achitare bazată pe nevinovăția inculpatului.
Astfel, declarația martorului, (47 dosar fond) care afirmă că " la câteva zile după ce două fete au reclamat faptul că li s- sustras o geantă, doi cetățeni i-au spus că l-au văzut pe plajă pe inculpat", se coroborează cu declarația părții vătămate ( 5), care a sesizat sustragerea sacoșei, descriind bunurile care se aflau în sacoșă, cu procesul - verbal de control al bagajelor (10 ) în care se constată că inculpatul a indicat ca fiind bagajul său și sacoșa din material textil în care se aflau bunurile aparținând părții vătămate, inclusiv carnetul de elev al acesteia.
părții vătămate de sacoșă în data de 23.07.2007 și găsirea acesteia împreună cu bagajele despre care inculpatul a afirmat că îi aparțin în data de 25.07.2007, evidențiază faptul că inculpatul a luat sacoșa din posesia părții vătămate, fără consimțământul ei, în scopul de a și-o însuși pe nedrept.
Referitor la încadrarea juridică a faptei, instanța de apel, constatând că în sacoșă se afla și carnetul de elev a părții vătămate, care servește pentru legitimare a făcut o justă încadrare a faptei, reținând că furtul calificat a fost săvârșit într-un loc public și a avut ca obiect și un act care servește pentru legitimare.
Având în vedere considerentele de mai sus, în temeiul art.385/15 alin.1 pct.1 lit.b Cod procedură penală, instanța va respinge ca nefondat recursul inculpatului.
Conform art.192 alin.2 Cod procedură penală, cheltuielile judiciare avansate de stat în recurs, vor fi suportate de inculpatul recurent.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul împotriva deciziei penale nr.117/21.05.2008 pronunțată de Tribunalul Sibiu în dosar penal nr-.
În baza art.192 alin.2 Cod procedură penală obligă pe inculpat să plătească statului suma de 150 lei cheltuieli judiciare din care 100 lei, reprezentând onorarul apărătorului din oficiu, va fi avansat din fondurile Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 30 Iunie 2008.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - -
Grefier,
- -
Red./dact.
2ex/16.07.2008
C-tin /
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
MINUTA DECIZIEI PENALE Nr. 63 DIN 30.06.2008
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul împotriva deciziei penale nr.117/21.05.2008 pronunțată de Tribunalul Sibiu în dosar penal nr-.
În baza art.192 alin.2 Cod procedură penală obligă pe inculpat să plătească statului suma de 150 lei cheltuieli judiciare din care 100 lei, reprezentând onorarul apărătorului din oficiu, va fi avansat din fondurile Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 30 Iunie 2008.
Președinte, Judecător, Judecător,
SS. - - SS.- - SS.- -
PENTRU,
Președinte:Sanda TrifJudecători:Sanda Trif, Leontin Coraș
