Jurisprudenta furt calificat Spete Art 209 cp. Decizia 638/2009. Curtea de Apel Bucuresti

DOSAR NR-

678/2009

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI

SECȚIA I -A PENALĂ

DECIZIA PENALĂ NR.638

Ședința publică din data de 05 mai 2009

Curtea constituită din:

PREȘEDINTE: Mihai Oprescu

JUDECĂTOR 2: Viorel Adrian Podar

JUDECĂTOR 3: Antoaneta

GREFIER -

Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de APEL BUCUREȘTI este reprezentat prin procuror

Pe rol se află judecarea recursului declarat de inculpatul împotriva Deciziei penale nr.174/A/06.03.2009, pronunțată de Tribunalul București, Secția a II -a Penală, în dosarul nr-.

La apelul nominal făcut în ședință publică au lipsit recurentul-inculpat, reprezentat de apărător din oficiu, cu delegație pentru asistență judiciară obligatorie depusă la dosar, și intimata - parte civilă.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:

Nefiind cereri prealabile, Curtea acordă cuvântul în dezbaterea recursului.

Apărătorul desemnat din oficiu pentru recurentul-inculpat, având cuvântul, precizează incidența cazului de casare prevăzut de art.3859pct.14 și C.P.P. solicită admiterea recursului, casarea hotărârii atacate și, pe fond, micșorarea pedepsei aplicate inculpatului, avându-se în vedere declarația inculpatului, aflată la fila 26 din dosarul de fond, în care acesta susține că nu-și aduce aminte de faptă datorită tratamentului pe care-l urma, acesta fiind suferind de psihoză cronică, boală care a evoluat nefavorabil potrivit adeverinței medicale aflată la fila 28 din dosarul de fond.

Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, pune concluzii de respingere ca nefondat a recursului declarat de inculpat, considerând că hotărârile pronunțate în cauză sunt legale și temeinice sub aspectul individualizării pedepsei stabilite pentru inculpat.

CURTEA

Asupra recursului penal de față:

Prin sentința penală nr.72/30.01.2009 pronunțată de Judecătoria Sector 6 B în dosarul penal nr- în baza art. 208 alin. 1 - art. 209 alin. 1 lit. b și e, alin. 2 lit. b din Codul penal, cu aplic. art. 37 lit. b din Codul penal, art. 74 alin. 2 Cod penal și art. 76 lit. c Cod penal a condamnat pe inculpatul, la pedeapsa de 2 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat.

În baza art. 71 din Codul penal a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64, alin. 1, lit. a, teza a Ii-a, și lit. b Cod Penal pe durata executării pedepsei principale.

În baza art. 88 din Codul penal, instanța de fond a dedus din pedeapsa aplicată perioada reținerii și arestării preventive de la 13.04.2008 până la 12.05.2008.

S-a respins ca neîntemeiată acțiunea civilă exercitată de partea civilă.

A constatat recuperat prejudiciul cauzat prin restituirea în natură a bunurilor sustrase.

În baza art. 191 alin. 1 Cod procedură penală, instanța fondului a obligat pe inculpatul la 300 lei cheltuieli judiciare avansate de stat.

Onorariul apărătorului din oficiu al inculpatului, doamna avocat, în cuantum de 200 lei a fost avansat din fondurile Ministerului Justiției.

Pentru a dispune astfel, instanța de fond a reținut că la data de 13.04.2008, în jurul orei 07,15, inculpatul s-a apropiat de autoturismul marca Peugeot 307, ce staționa în fața Clubului, în care se aflau partea vătămată și martorul -, cărora le-a atras atenția că autoturismul are la una din roți.

În timp ce partea vătămată și martorul - remediau pana, inculpatul a deschis portiera neasigurată din partea -spate, a luat de pe bancheta autoturismului o geantă de culoare neagră aparținând părții vătămate, după care s-a urcat în autobuzul 105 oprit în stație în acel moment.

Activitatea infracțională a inculpatului a fost observată de martorul care s-a urcat imediat după inculpat în autobuz și l-a imobilizat cu ajutorul martorului G, fiind solicitată intervenția poliției.

Din declarația părții vătămate s-a reținut că în timp ce staționa cu autoturismul proprietate personală în parcarea din fața clubului, a fost informată de o persoană necunoscută că are o, motiv pentru care a procedat la remedierea acesteia împreună cu martorul -. Aceasta a precizat că imediat ce a revenit în autoturism a constatat lipsa genții pe care o lăsase pe bancheta din spate. Cele relatate de partea vătămată se coroborează cu declarația martorului -.

De asemenea, partea vătămată la recunoscut pe inculpat ca fiind persoana care i-a înștiințat cu privire la - filele 49-54 Inculpatul a fost recunoscut și de martorul G (filele 55-60), ca fiind cel care în data de 13.04.2008 a sustras o geantă de culoare închisă din autoturismul Peugeot 307.

Martorul a relatat că se afla în stația și l-a observat pe inculpat atât în momentul în care i-a anunțat pe cei din autoturismul staționat din apropiere că acesta are, cât și în momentul în care acesta a deschis portiera din spate și a luat o geantă, după care s-a urcat în autobuzul liniei 105 sosit în stație. Același martor a arătat că s-a urcat în acel autobuz, i-a spus șoferului să nu oprească, a luat geanta sustrasă de inculpat, moment în care acesta s-a aplecat și a scos un cuțit pe care l-a aruncat pe podea.

Din procesul verbal de constatare a infracțiunii flagrante - filele 16-17 - rezultă că lucrătorii de poliție au fost dirijați și s-au deplasat la stația de transport în comun din apropierea societății, unde au identificat pe inculpat și cei doi martori care l-au imobilizat pe acesta.

De asemenea, așa cum rezultă din dovada aflată la fila 64, cuțitul aruncat de inculpat a fost ridicat de organele de poliție și depus la camera de corpuri delicte și ulterior restituit inculpatului prin dispoziția procurorului.

Inculpatul a arătat că nu a sustras geanta, ci că a găsit-o lângă autoturism, că geanta era deschisă și părea uzată, fapt care i-a creat impresia că cineva o pierduse sau o aruncase. De asemenea, inculpatul a negat că ar fi avut asupra sa un cuțit.

Susținerile inculpatului sunt în contradicție cu toate probele administrate în cauză, urmând a fi înlăturate.

Fapta inculpatului, care având asupra sa un cuțit, a sustras din autoturismul Peugeot cu nr. de înmatriculare -, parcat în fața Clubului o geantă în care se găseau mai multe bunuri, suma de 75 lei și o carte de identitate aparținând părții vătămate, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de flirt calificat, prev. de art. 208 alin. l-art. 209 alin. 1 lit. b și e, alin. 2 lit. b din Codul penal, cu aplic. art. 37 lit. b din Codul penal.

Elementul material al infracțiunii de furt calificat constă în acțiunea de luare a genții și, implicit, a bunurilor care se aflau în aceasta, din autoturismul părții vătămate, fără consimțământul acesteia.

Urmarea imediată constă în aceea că inculpatul și-a însușit bunurile sustrase.

Infracțiunea de furt calificat a fost comisă cu intenție directă, inculpatul urmărind să-și însușească geanta și bunurile aflate în aceasta, cu excepția cărții de identitate față de sustragerea căreia vinovăția inculpatului se înfățișează sub forma intenției indirecte, întrucât inculpatul nu a urmărit să-și însușească acest act, dar a acceptat această posibilitate, având în vedere că în mod obișnuit în geantă se găsesc și acte de identitate.

În cauză a fost efectuată o expertiză medico-legală psihiatrică (fila 46-48 ) care a concluzionat faptul că inculpatul are capacitatea psihică de apreciere critică a conținutului și consecințelor faptelor sale, iar raportat la fapta ce i se impută are discernământul păstrat.

Împrejurarea de a fi comis furtul având asupra sa un cuțit face ca fapta inculpatului să se încadreze în prevederile art. 209 alin. 1 lit. b), cuțitul fiind armă în sensul art. 151 din Codul penal, iar agravanta prev. de art. 209 alin. 1 lit. e), este reținută, deoarece parcarea în care a avut loc fapta, este considerată loc public în sensul art. 152 lit. a) din Codul penal, având în vedere că este un loc care prin natura și destinația lui este totdeauna accesibil publicului.

De asemenea, având în vedere că în geanta sustrasă se găsea și cartea de identitate a părții vătămate, fapta inculpatului se încadrează și în prevederile art. 209 alin. 2 lit. b), cartea de identitate fiind un act care servește pentru legitimare și identificare.

Din fișa de cazier judiciar reiese că din executarea pedepsei aplicate prin sentința penală nr. 1158/04.05.2004 a Judecătoriei Sector 6 B, definitivă prin decizia penală nr. 1499/2004 a Curții de APEL BUCUREȘTI, inculpatul a fost liberat condiționat la data de 12.07.2005 cu un rest de 222 zile închisoare. Având în vedere că fapta ce face obiectul acestui dosar a fost săvârșită după ce pedeapsa menționată a fost considerată executată, s-a retinut starea de recidivă postexecutorie.

La individualizarea judiciară a pedepsei, instanța de fond a avut în vedere dispozițiile art. 72 Cod penal, respectiv împrejurările agravante reținute, starea de recidivă postexecutorie și datele ce caracterizează persoana inculpatului care a negat sustragerea genții, este recidivist și suferă de psihoză cronică, de tulburare de personalitate de tip instabil-impulsiv, afecțiune care totuși nu i-a afectat capacitatea de a înțelege consecințele faptelor sale.

Împotriva sentinței penale nr.72/30.01.2009 pronunțată de Judecătoria Sector 6 Bad eclarat apel inculpatul apelant criticând sentința atacată pentru nelegalitate și netemeinicie.

Deși legal citat, apelantul inculpat nu s-a prezentat în fața Tribunalului și nici nu a formulat cerere de amânare a judecării apelului.

În respectarea dreptului la apărare, Tribunalul a numit un apărător din oficiu, care, în temeiul art.379 pct.2 lit. a Cod penal a solicitat desființarea sentinței apelate sub aspectul laturii penale și redozarea pedepsei aplicate, având în vedere că prejudiciul a fost recuperat prin restituire.

Prin decizia penală nr. 174/A/06.02.2009, Tribunalul București - Secția a II-a Penală a respins ca nefondat apelul declarat de inculpat, reținând nstanța de fond a avut în vedere la individualizarea pedepsei aplicate inculpatului - apelant criteriile generale de individualizare prev. de art.72 Cod penal, circumstanțele reale în care fapta a fost săvârșită, gradul concret de pericol social al faptei, circumstanțele personale ale inculpatului, de recunoaștere a săvârșirii faptei, precum starea de recidiva postexecutorie în care acesta s-a aflat la momentul săvârșirii faptei deduse judecății.

De asemenea instanța de fond s-a raportat și la împrejurările care agravează răspunderea penală, pronunțând o pedeapsa proporțională cu fapta săvârșită și periculozitatea inculpatului recurent și conformă cu scopul educativ și preventiv al pedepsei.

Tribunalul nu a putut primi susținerea inculpatului recurent în sensul ca pedeapsa aplicată de către instanța de fond este prea, în condițiile în care, pe de o parte, în ciuda unor probe evidente inculpatul recurent a negat săvârșirea faptei, s-a prevalat de faptul că suferă de psihoza cronica, deși a avut discernământul păstrat la momentul săvârșirii faptei, iar pe de alta parte, față de mențiunile din fișa de cazier judiciar a dovedit perseverență și specializare infracțională.

De asemenea, Tribunalul a mai reținut că, deși i s-au reținut de către instanța de fond și circumstanțe agravante, totuși i s-au aplicat și circumstanțe atenuante, raportate la împrejurarea ca suferă de tulburare de personalitate de tip instabil - impulsiv.

Împotriva acestei decizii, inculpatul a declarat recurs, reiterând critica legată de greșita individualizare judiciară a pedepsei și incidența cazului de casare prev. de art.3859pct.14 Cod procedură penală.

Analizând legalitatea și temeinicia deciziei recurate în raport de critica adusă, precum și conform prev. art.3859alin. 3 Cod procedură penală, Curtea constată că recursul este nefondat și în conformitate cu prev. de art.38515pct. 1 lit. b Cod procedură penală va fi respins ca atare.

Ambele instanțe au făcut o examinare detaliată a împrejurărilor care au stat la baza individualizării judiciare a pedepsei, stabilind o pedeapsă care corespunde atât prev. art. 72 Cod penal și art. 52 Cod penal. Cum nu există alte împrejurări care să influențeze operațiunea de individualizare judiciară a pedepsei și nici motive care să fie examinate din oficiu Curtea constată legalitatea și temeinicia deciziei recurate.

Văzând și prev. de art. 192 alin. 2 Cod procedură penală,

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul împotriva deciziei penale nr.174/A/06.03.2009, pronunțată de Tribunalul București, Secția a II -a Penală, în dosarul nr-,

Obligă inculpatul la plata sumei de 400 lei cheltuieli judiciare statului, din care 200 lei onorariu avocat oficiu se avansează din fondul Ministerului Justiției și Libertăților.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică din data de 05.05.2009.

PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR

- - - - - -

GREFIER

Red.

Dact./25.05.2009

Ex.2

Red / Tribunalul București - Secția a II-a Penală

Red. / Judecătoria Sector 6

Președinte:Mihai Oprescu
Judecători:Mihai Oprescu, Viorel Adrian Podar, Antoaneta

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Jurisprudenta furt calificat Spete Art 209 cp. Decizia 638/2009. Curtea de Apel Bucuresti