Jurisprudenta furt calificat Spete Art 209 cp. Decizia 669/2009. Curtea de Apel Bacau

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BACĂU

SECȚIA PENALĂ, CAUZE MINORI SI FAMILIE

DECIZIA PENALĂ nr. 669

Ședința publică din data de 05 noiembrie 2009

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Carmen Căliman

JUDECĂTORI: Carmen Căliman, Dumitru Pocovnicu Adrian Bogdan

- -

GREFIER: - -

***********

Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bacău - legal reprezentat de - - procuror

La ordine a venit spre soluționare recursul declarat de inculpatul, împotriva deciziei penale nr. 213/A din data de 12 mai 2009, pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr-.

Dezbaterile în cauza de față s-au desfășurat în conformitate cu dispozițiile art. 304 Cod procedură penală, în sensul că au fost înregistrate cu ajutorul calculatorului, pe suport magnetic.

La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns recurentul inculpat - asistat de apărător desemnat din oficiu pentru recurentul inculpat av.., lipsă fiind celelalte părți.

Procedura de citare a fost legal îndeplinită

S-a expus referatul oral asupra cauzei, după care:

Nemaifiind alte cereri de formulat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul părților pentru dezbateri.

Av.. - având cuvântul pentru recurentul inculpat - solicită admiterea recursului și rejudecând cauza, aplicarea unei pedepse mai mici îndreptată spre minimul special prevăzut de lege, precum și plata onorariului de avocat oficiu din fodnul Ministerului Justiției și Libertăților.

Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea recursului formulat de inculpat ca nefondat, întrucât hotărârile pronunțate în cauză sunt legale și temeinice având în vedere că acesta beneficiat de circumstanțe atenuante, deși este recidivist. De asemeni, solicită obligarea inculpatului la cheltuieli judiciare către stat.

CURTEA

- deliberând -

Asupra recursului penal de față, constată următoarele:

Prin sentința penală nr.419 din data de 23 februarie 2009 Judecătoriei Bacău, pronunțată în dosar nr-, s-a dispus condamnarea inculpatului, fiul lui și, născut la 13.05.1965, în B, jud. B, cetățean român, domiciliat în comuna, județul B și fără forme legale în municipiul B str. - - 28/C, jud. B, cu antecedente penale - recidivist, CNP- -, pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat prevăzută de art. 208 alin. 1-209 alin. 1 lit. e și i Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal, art. 37 lit. b Cod penal, art. 74 lit. c Cod penal, raportat la art. 76 lit. c Cod penal, la pedeapsa de 1 an închisoare. S-a interzis inculpatului exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza a II- a și lit. b Cod penal, în condițiile și pe durata prevăzute de art. 71 Cod penal.

S-a luat act că părțile vătămată nu s-au constituit părți civile Pentru a pronunța această soluție instanța de fond a reținut următoarele: fapt:

La data de 14.12.2006, inculpatul a fost depistat de către polițiștii locali după ce a sustras o bicicletă din rastelul ce se află în apropierea pieței centrale, prin tăierea șufei cu care era asigurată bicicleta.

La data de 20.01.2007, organele de poliție din cadrul Secției 2 Poliție B au fost sesizate despre faptul că, polițiștii locali l-au surprins pe inculpatul în timp ce încerca să taie șufa cu care era asigurată o bicicletă marca Bike ce se afla în apropierea pieței centrale.

La data de 09.02.2007, la Secția 2 Poliție Baf ost adus inculpatul de către polițiștii locali deoarece acesta a fost surprins în timp ce încerca să sustragă o bicicletă marca Bike prin același mod de operare și din același loc centrală.

La data de 15.03.2007, lucrătorii de poliție din cadrul Secției 2 Poliție B au fost anunțați de către numitul despre faptul că l-a surprins pe inculpatul în timp ce încerca să-i sustragă bicicleta prin tăierea șufei de asigurare cu un patent, bicicleta fiind asigurată de gardul unei societăți de pe-, unde lucrează în calitate de conducător auto.

La data de 04.05.2007, polițiștii locali l-au surprins pe inculpatul în timp ce încerca să sustragă o bicicletă prin tăierea șufei cu care era asigurată de un gard ce se află în apropierea pieței centrale.

Cu ocazia audierii inculpatului acesta a recunoscut săvârșirea faptelor, arătând faptul că: la data de 14.12.2006 în timp ce se afla în Centrală din municipiul B, profitând de neatenția părții vătămate, a tăiat cu un patent șufa cu care era asigurată bicicleta acestuia marca " Bike", fiind surprins de lucrătorii din cadrul Poliției Primăriei B, care l-au predat organelor de poliție.

Cu ocazia audierii părții vătămate aceasta arată faptul că întrucât prejudiciul adus a fost recuperat prin restituirea bunului nu se constituie parte civilă în cadrul procesului penal.

La data de 20.01.2007, în jurul orelor 11,00, în timp ce se deplasa pe str.- - în zona Pieței Centrale, profitând de neatenția părții vătămate, a încercat să-i sustragă bicicleta marca " Bike", tăind șufa cu care era asigurată bicicleta, activitatea infracțională fiind întreruptă de către lucrătorii din cadrul Primăriei B, care l-au predat organelor de poliție.

Cu ocazia audierii părții vătămate aceasta a arătat faptul că întrucât prejudiciul adus a fost recuperat prin restituirea bunului nu se constituie parte civilă în cadrul procesului penal.

La data de 09.02.2007, în jurul orelor 15,15, în timp ce se afla în Centrală din municipiul B, profitând de neatenția părții vătămate, a încercat să-i sustragă bicicleta din rastelul special amenajat după ce a tăiat cu un patent șufa cu care era asigurată, activitatea infracțională fiind întreruptă de către lucrătorii din cadrul Poliției Primăriei B, care l-au predat organelor de poliție.

Cu ocazia audierii părții vătămate aceasta a arătat faptul că întrucât prejudiciul adus a fost recuperat prin restituirea bunului nu se constituie parte civilă în cadrul procesului penal.

La data de 15.03.2007, în jurul orelo 20,15, în timp ce se deplasa pe str.- din municipiului B, profitând de neatenția părții vătămate, a încercat să-i sustragă bicicleta care era legată cu un cablu de gardul imobilului cu nr.2, tăind acest cablu cu un patent, activitatea infracțională fiind întreruptă prin intervenția părții vătămate, care l-a surprins și imobilizat, solicitând intervenția organelor de poliție.

Cu ocazia audierii părții vătămate aceasta a arătat faptul că întrucât prejudiciul adus a fost recuperat prin restituirea bunului nu se constituie parte civilă în cadrul procesului penal.

La data de 04.05.2007, în jurul orelor 18,30, în timp ce se afla în Centrală, profitând de neatenția părții vătămate, a încercat să-i sustragă bicicleta prin tăierea șufei de asigurare, activitatea infracțională fiind întreruptă de către lucrătorii din cadrul Poliției Primăriei B, care l-au predat organelor de poliție.

Cu ocazia audierii părții vătămate aceasta a arătat faptul că întrucât prejudiciul adus a fost recuperat prin restituirea bunului nu se constituie parte civilă în cadrul procesului penal.

Faptele inculpatului care la intervale diferite de timp, dar în baza aceleiași rezoluții infracționale a sustras sau a încercat să sustragă un număr de 5 biciclete din loc public și prin efracție, prin tăierea șufelor de asigurare, în scopul însușirii pe nedrept a acestora, au fost apreciate că întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii continuate de furt calificat, faptă prevăzută și pedepsită de art.208 alin.1 - art.209 alin.1 lit.e și i Cod penal, cu aplicarea art.41 al.2 Cod penal și art.37 lit.b Cod penal, având în vedere faptul că inculpatul se află în stare de recidivă postexecutorie.

La individualizarea pedepsei în ceea ce privește pe inculpatul instanța a avut în vedere criteriile de individualizare prevăzute de art. 72 Cod penal și anume: gradul de pericol social al faptei, împrejurările concrete în care a fost comisă,urmările produse și a aplicat fiecărui inculpat o pedeapsă privativă de libertate orientată sub minimul special prevăzut de lege.

Având în vedere că inculpatul a săvârșit fapta în stare de recidivă post executorie a stabilit ca pedeapsa să fie executată în regim privativ de libertate Având în vedere că prejudiciul cauzat părților vătămate a fost recuperate s-a luat act că părțile vătămate nu au formulat pretenții civile.

Împotriva acestei sentințe, au declarat apel, în termen legal, Parchetul de pe lângă Judecătoria Bacău, criticând ca nelegală soluția primei instanțe sub aspectul neaplicării prevederilor art.118 lit b Cod penal, cât și inculpatul, fără a-și motiva cererea de ape și fără a se prezenta în instanță pentru susținerea acestuia, însă, oral, în instanță, apărătorul din oficiu solicitat redozarea pedepsei aplicate.

Prin decizia penală nr.213/A din data de 12.05.2009, pronunțată de Tribunalul Bacău, în baza art. 379 pct. 2 lit.a Cod procedură penală, s- admis apelul formulat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Bacău, cu privire la neaplicarea prevăzută de art. 118 lit. b Cod penal, s-a desființat sentința penală sub aspectul arătat, s-a reținut cauza spre rejudecare și în consecință, în baza art. 118 lit. b Cod penal, s-a dispus confiscarea unui patent aflat la Camera de corpuri delicte a Judecătoriei Bacău.

Au fost menținute celelalte dispoziții ale sentinței penale apelate.

Cheltuielile judiciare în apelul Parchetului au fost lăsate în sarcina statului.

În baza art. 379 pct.1 lit. b Cod procedură penală, s-a respins ca nefondat apelul formulat de inculpatul împotriva aceleași sentințe penale.

În baza art. 192 alin.2 Cod procedură penală, a fost obligat apelantul la 260 lei cheltuieli judiciare, în care s-a inclus și onorariu avocat oficiu.

Pentru a pronunța această decizie, Tribunalul a reținut următoarele:

În art. 118 lit.b Cod penal se arată că sunt supuse confiscării specialebunurile care au fost folosite, în orice mod, la săvârșirea unei infracțiuni, dacă sunt ale infractorului sau dacă, aparținând altei persoane, aceasta a cunoscut scopul folosirii lor.

Cum din actele dosarului rezultă că la comiterea faptei, inculpatul s-a folosit de un patent, care a fost înaintat instanței drept corp delict, prima instanță trebuia ca în baza textului de lege susmenționat să dispună confiscarea acestuia.

Cu privire la apelul inculpatului, Tribunalul a reținut că, pe baza unor probe concludente, judicios administrate si temeinic apreciate, instanța de fond a reținut corect situația de fapt și a făcut o încadrare juridică legală a faptelor, apelantul, inculpat fiind trimis în judecată și condamnat pentru săvârșirea infracțiunii art. 208 alin. 1-209 alin.1 lit. e și i Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin.2 Cod penal și art. 37 lit. b Cod penal, constând în aceea că într-o perioadă de un an, la intervale diferite de timp, dar în baza aceleiași rezoluții infracționale a sustras sau a încercat să sustragă un număr de 5 biciclete, din loc public și prin efracție, prin tăierea șufelor metalice cu care erau asigurate.

În art. 72 Cod penal se arată că,la stabilirea și aplicarea pedepselor s-a ținut seama de dispozițiile părții generale a acestui cod, de limitele de pedeapsă fixate în partea specială, de gradul de pericol social al faptei săvârșite, de persoana infractorului și de împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.

În aceste condiții, în ceea ce privește pedeapsa aplicată pentru infracțiunea dedusă judecății tribunalul a considerat că, având în vedere împrejurările comiterii faptei, gravitatea acesteia care a constat în sustragerea de biciclete din locuri publice, are un grad ridicat de pericol social, chiar dacă apelantul a recunoscut faptele.

De asemenea, prima instanță a avut în vedere și starea de recidivă post - executorie în care a fost săvârșită fapta, respectiv a celei prevăzute de art. 37 lit. cod penal, pedeapsa aplicată fiind sub limita minimă prevăzută de lege, ca urmare a aplicării de circumstanțe atenuante personale, astfel că aceasta a fost corect individualizată și nu se impune redozarea.

S-a avut în vedere și fișa de cazier a inculpatului - apelant din care rezultă că acesta a fost condamnat pentru mai multe fapte de furt calificat, astfel că, s-a constată că nu a dat dovezi temeinice de îndreptare.

Față de aceste considerente, Tribunalul a considerat că instanța de fond a făcut o apreciere temeinică a dispozițiile art. 72 Cod penal, aplicând inculpatului o pedeapsă care își atinge scopul, așa cum este definit în dispozițiile art.52 Cod penal și care stipulează că pedeapsa este o măsură de constrângere și un mijloc de reeducare a condamnatului, scopul pedepsei fiind prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni, astfel că nu se impune reducerea cuantumului așa cum s-a solicitat de apelant.

Împotriva acestei decizii, în cadrul termenului legal, a declarat recurs inculpatul.

Recursul nu a fost motivat în scris.

Recurentul-inculpat a fost prezent la Curtea de APEL BACĂU dosar la termenul de judecată din data de 08.10.2009, când a solicitat termen pentru a-și angaja avocat ales, dar nu și-a angajat avocat și nu s-a mai prezentat în instanță, deși i s-a pus în vedere să se prezinte pentru a fi audiat, în condițiile în care nu se prevalează de dreptul la tăcere.

Analizând hotărârile pronunțate și din oficiu, în conformitate cu prevederile art.385/9 alin.3 Cod procedură penală, pentru motivele de recurs prevăzute de acest text, Curtea constată că hotărârile pronunțate sunt legale, astfel că recursul urmează a fi respins pentru considerentele care vor fi prezentate.

Examinând actele și lucrările dosarului, Curtea constată că instanțele au reținut o situație de fapt corespunzătoare probelor administrate, a dat faptelor săvârșite de recurentul-inculpat o corectă încadrare juridică și au dat dovadă de multă înțelegere, prin aplicarea unei pedepse de doar 1 (un) an închisoare.

În cauză instanțele au motivat în mod corespunzător hotărârile pronunțate, motivări pe care Curtea le însușește, cu următoarele precizări.

În conformitate cu prevederile art.72 Cod penal:"La stabilirea și aplicarea pedepselor se ține seama de dispozițiile părții generale a acestui cod, de limitele de pedeapsă fixate în partea specială, de gradul de pericol social al faptei săvârșite, de persoana infractorului și de împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală."

Recurentul-inculpat a fost trimis în judecată pentru sustragerea dintr-un loc public și prin efracție, a unui număr de 5 biciclete, acte materiale care au fost repetate de fiecare dată după ce a fost surprins de organele de poliție, ceea ce dovedește perseverență infracțională și sfidare de recurentul-inculpat a organelor de poliție și ordinii de drept.

otrivit art.52 Cod penal:"Pedeapsa este o măsură de constrângere și un mijloc de reeducare a condamnatului. Scopul pedepsei este prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni.

Prin executarea pedepsei se urmărește formarea unei atitudini corecte față de muncă, față de ordinea de drept și față de regulile de conviețuire socială"

Ori, trebuie observat, că din examinarea certificatului de cazier judiciar-fl.55 dosar urmărire penală, recurentul-inculpat a cunoscut de mai multe ori rigorile legii penale, fiind condamnat tot pentru săvârșirea unor infracțiuni de furt calificat și a beneficiat de liberare condiționată.

Prin aplicarea unei pedepse de doar 1 (un) an închisoare și față de modalitatea în care a săvârșit faptele deduse judecății, este cert că scopul pedepsei prevăzut de art.52 Cod penal, nu va fi atins.

Desigur că aflându-ne doar în recursul inculpatului nu se poate proceda la o nouă individualizare a pedepsei aplicate, în sensul majorării cuantumului acestuia, deoarece s-ar nesocoti unul dintre principiile fundamentale ale procesului penal, cel al neagravării situației în propria cale de atac(non reformatio in pejus).

Pentru toate aceste considerente, în temeiul art.385/15 pct.1 lit.b Cod procedură penală, va fi respins ca nefondat recursul declarat de recurentul-inculpat.

În conformitate cu dispozițiile art.69 alin.1 din Legea nr.51/1995, cu art.189 Cod procedură penală, se va dispune plata din fondurile Ministerului Justiției și Libertăților a onorariului avocat oficiu.

Văzând și prevederile art.192 alin.2 Cod procedură penală;

Pentru aceste motive;

În numele legii;

DECIDE:

În baza art.385/15 alin.1 pct.1 lit.b Cod procedură penală, respinge ca nefondat recursul declarat de recurentul-inculpat împotriva deciziei penale nr.213/A din data de 12.05.2009, pronunțată de Tribunalul Bacău.

Dispune plata din fondurile Ministerului Justiției și Libertăților, către Baroul Bacău, a onorariului avocat oficiu în sumă de 200 lei, avocat .

În temeiul art.192 alin.2 Cod procedură penală, obligă recurenții-inculpați să plătească statului suma de 500 RON cu titlul de cheltuieli judiciare.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 05.11.2009.

PREȘEDINTE, JUDECĂTORI: Carmen Căliman, Dumitru Pocovnicu Adrian Bogdan

GREFIER,

Red.sent.

Peronunțat dec.apel C - Gh.

Red.dec.recurs

El.

16.11.2009

Președinte:Carmen Căliman
Judecători:Carmen Căliman, Dumitru Pocovnicu Adrian Bogdan

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Jurisprudenta furt calificat Spete Art 209 cp. Decizia 669/2009. Curtea de Apel Bacau