Jurisprudenta furt calificat Spete Art 209 cp. Decizia 670/2009. Curtea de Apel Bacau
Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BACĂU
SECȚIA PENALĂ, CAUZE MINORI SI FAMILIE
DECIZIA PENALĂ nr. 670
Ședința publică din data de 05 noiembrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Carmen Căliman
JUDECĂTORI: Carmen Căliman, Dumitru Pocovnicu Adrian Bogdan
- -
GREFIER: - -
***********
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bacău - legal reprezentat de - - procuror
La ordine a venit spre soluționare recursul declarat de inculpatul G, împotriva deciziei penale nr. 259/A din data de 02 iunie 2009, pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr-.
Dezbaterile în cauza de față s-au desfășurat în conformitate cu dispozițiile art. 304 Cod procedură penală, în sensul că au fost înregistrate cu ajutorul calculatorului, pe suport magnetic.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns av. - apărător desemnat din oficiu pentru recurentul inculpat, lipsă fiind părțile.
Procedura de citare a fost legal îndeplinită
S-a expus referatul oral asupra cauzei, după care:
Av. - având cuvântul pentru recurentul inculpat - precizează că inculpatul a formulat recurs întrucât nu a fost audiat, iar singura poziție fiind cea de la urmărirea penală, de nerecunoaștere.
Față de faptul că inculpatul nu s-a prezentat în instanță, consideră că recursul vizează achitarea sa, însă față de probele administrate în cauză, lasă soluția la aprecierea instanței și solicită plata onorariului de avocat oficiu din fondul Ministerului Justiției și Libertăților.
Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea recursului ca nefondat, menținerea hotărârii atacate ca fiind legală și temeinică și obligarea inculpatului la plata cheltuielilor judiciare către stat.
CURTEA
- DELIBERÂND -
Asupra recursului penal de fa ță constată următoarele;
Prin sentința penală nr. 144/10.03.2009 a Judecătoriei Moineștis -a dispus:
În baza art. 208 alin. 1, 209 al. 1 lit. g,i Cod penal cu aplicarea art. 37 lit. a Cod penal, pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat, a condamnat pe inculpatul G, fiul lui G și, născut la 03.10.1970, în municipiul B, județul B, domiciliat în oraș Tg. Ocna,- județul B, cu reședința necunoscută, CNP -, cetățean român, studii 8 clase, fără ocupație, recidivist, la 3 ani închisoare.
În baza art. 61 al. 1 Cod penal, a dispus revocarea liberării condiționate a restului de pedeapsă de 1 an, 6 luni și 7 zile (552 zile) rămas neexecutat din pedeapsa de 3 ani și 11 luni închisoare, aplicată inculpatului prin sentința penală nr. 56/16.01.2006 a Judecătoriei Onești, definitivă prin decizia penală nr. 349/18.01.2007 a Curții de Apel Bacău.
În baza art. 61 al. 1 teza II Cod penal, a dispus contopirea restului de pedeapsă de 1 an 6 luni și 7 zile, cu pedeapsa de 3 ani închisoare pe care o execută.
A interzis inculpatului exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 al. 1 lit. a, teza II, lit. b Cod penal, în condițiile și pe durata prevăzută de art. 71 al. 2 Cod penal.
În baza art. 14 și 346 Cod procedură penală și art. 998 cod civil a obligat inculpatul către partea civilă, Inspectoratul Școlar Județean B, la 1650 lei despăgubiri civile, reprezentând contra valoarea bunurilor sustrase și nerestituite.
A dispus plata onorariului de apărător din oficiu, av. - 200 lei, din fondurile Ministerului Justiției către Baroul Moinești.
În baza art. 191 Cod procedură penală a obligat inculpatul la 300 lei cheltuieli judiciare către stat, din care 200 lei reprezintă onorariu de apărător din oficiu.
Pentru pronunțarea sentinței prima instanță a reținut că în noaptea de 18/19.08.2008, persoane necunoscute au pătruns în Școala generală nr. 6 M, forțând ușa încuiată de la intrarea în imobil și ușa încuiată de la intrarea în cabinetul directorului, de unde au sustras un calculator, tastatură și mouse, un monitor și două boxe. În aceeași noapte au fost răvășite materialele didactice dintr-o clasă și bunurile din biroul directorului, de unde s-au furat bunurile menționate.
În dimineața următoare, când femeia de serviciu a descoperit fapta, au fost anunțate organele de poliție, care au început cercetările.
De pe ușa unui dulap a fost prelevată o urmă papilară și în urma expertizării acesteia, s-a constatat că aparține inculpatului.
S-au efectuat verificări și s-a stabilit că în perioada aprilie-august 2008, inculpatul a lucrat în zona M, după care a dispărut de la domiciliu, fiind găsit în zona Făgăraș.
După mai multe căutări, inculpatul a fost găsit și audiat, la urmărirea penală, însă nu a recunoscut fapta și nici nu a explicat cum a ajuns urma sa papilară la locul faptei.
Martorii audiați în cauză, sub prestare de jurământ, au confirmat că au fost forțate două uși încuiate ale școlii și că au fost furate bunurile și prejudiciul nu a fost recuperat, dar nu au putut preciza cine este făptuitorul.
Având în vedere că, prezența urmei papilare a inculpatului, la locul săvârșirii faptei, nu avea nici o justificare, că inculpatul deși nu a recunoscut, nu s-a prezentat în instanță pentru a propune probe în apărare, prin care să justifice ce a căutat în sediul școlii atunci când a lăsat urma papilară și că acesta are multe condamnări tot pentru fapte de furt calificat săvârșite în locuri publice, pe timp de noapte și prin efracție, instanța a apreciat că inculpatul este autorul furtului.
Starea de fapt fiind dovedită, în drept, fapta săvârșită de inculpat, de a sustrage pe timp de noapte și prin efracție, bunuri, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii furt calificat, prevăzută de art. 208 al. 1, 209 al. 1 lit. g, i Cod penal în baza cărora a aplicat inculpatului o pedeapsă cu închisoarea.
La individualizarea pedepsei aplicate inculpatului, conform art. 72 Cod penal, instanța a avut în vedere gradul de pericol social al infracțiunii, împrejurările concrete în care au fost săvârșite faptele, valoarea prejudiciului, precum și atitudinea inculpatului, după săvârșirea faptelor, de a nu recunoaște și de a se sustrage cercetării, dar și faptul că acesta a săvârșit fapta în stare de recidivă postexecutorie, raportat la restul de pedeapsă de 552 zile închisoare rămas neexecutat din pedeapsa de 5 ani și 6 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 56/2006 a Judecătoriei Onești, motiv pentru care a aplicat și prevederile art. 37 lit. a Cod penal.
Având în vedere așa cum s-a reținut că inculpatul a săvârșit fapta în timpul liberării condiționate pentru restul de pedeapsă de 552 zile închisoare, instanța, în baza art. 61 al. 1 Cod penal, a dispus revocarea liberării condiționate, pentru acest rest de pedeapsă și în baza art. 61 al. 1 teza II Cod penal, a dispus contopirea acestui rest, cu pedeapsa aplicată urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea.
A interzis inculpatului exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 al. 1 lit. a teza II, lit. b cod penal în condițiile și pe durata prevăzută de art. 71 al. 2 Cod penal.
Sub aspectul răspunderii civile, instanța a reținut că Școala Generală nr. 6 M s-a constituit parte civilă, solicitând contra-valoarea prejudiciului produs și că, prin probele administrate, s-a dovedit existența prejudiciului și faptul că acesta nu a fost recuperat.
Instanța, în baza art. 14 și 346.C.P.P. și art. 998 obligat inculpatul către partea civilă, la despăgubiri civile, în cuantumul solicitat și dovedit.
A dispus plata onorariului de apărător din oficiu din fondurile către Baroul Moinești.
În baza art. 191 Cod procedură penală a obligat inculpatul la cheltuieli judiciare către stat în care a fost inclus și onorariul de apărător din oficiu.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel, în termen legal, inculpatul G, care a arătat că nu a comis infracțiunea și este nevinovat.
Prin decizia penală nr. 259/A/02.06.2009 Tribunalul Bacău, în temeiul art. 379 pct. 1 lit.b pr.pen. a respins ca nefondat apelul, formulat de apelantul inculpat G împotriva sentinței penale nr. 144/10.03.2009 pronunțată de Judecătoria Moinești în dosarul penal nr-.
A dispus plata din fondurile pentru asistența juridică din oficiu către Baroul d e Avocați B, în cuantum de 200 lei av..
În temeiul art. 192 al. 2.pen. a obligat apelantul la plata a 250 ron cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a pronunța această decizie, Tribunalul Bacăua reținut următoarele:
Analizând hotărârea atacată cu privire la motivele invocate, precum și din oficiu, sub toate aspectele de fapt și de drept, Tribunalul a considerat că apelul inculpatului este neîntemeiat.
Pe baza probelor concludente - urme papilare și depoziții de martori - judicios administrate și temeinic apreciate instanța de fond a reținut corect situația de fapt și a realizat o încadrare juridică legală a faptei. Fără nici un dubiu inculpatul este autorul furtului, fiind în localitatea M la momentul comiterii faptei și găsindu-se la locul infracțiunii o urmă papilară ce îi aparține. Aceste probe indubitabile dovedesc vinovăția inculpatului în comiterea furtului din noaptea 18/19 august 2008 de la Școala Generală nr. 6 M astfel încât apărarea inculpatului susținută de avocat, precum că funcționează principiul in dubio pro reo va fi înlăturată.
Cu privire la pedeapsa aplicată instanța de fond a individualizat-o corect având în vedere împrejurările comiterii faptei, gradul de pericol social, valoarea prejudiciului, periculozitatea inculpatului care este recidivist postcondamnatoriu, atitudinea sa după săvârșirea infracțiunii - nu a recunoscut și s-a sustras cercetării judecătorești. Tribunalul a apreciat că pedeapsa aplicată de 3 ani închisoare (pedeapsă orientată la minimul special prevăzut de lege) este necesară și suficientă pentru reeducarea inculpatului.
În mod corect, instanța de fond a revocat liberarea condiționată pentru restul de pedeapsă de 552 zile rămase de executat din pedeapsa de 3 ani și 11 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 56/16.01.2006 a Judecătoriei Onești, definitivă prin decizia penală nr. 349/18.01.2007 a Curții de Apel Bacău, pe care l-a contopit cu pedeapsa aplicată în cauză.
Față de toate acestea, tribunalul în baza art. 379 pct. 1 lit. b a C.P.P. respins ca nefondat apelul declarat de inculpatul G împotriva sentinței penale nr. 144/10.03.2009 a Judecătoriei Onești.
Constatând culpa procesuală a apelantului, acesta a fost obligat conform art. 192 al. 2.C.P.P. să plătească suma de 250 lei cheltuieli judiciare.
S-a dispus plata onorariului apărătorului din oficiu din fondul către Baroul d e Avocați
Împotriva acestei decizii a declarat recurs în termen legal, recurentul inculpat,
Cererea de recurs nu a fost motivată în scris, iar în fața instanței de control judiciar deși legal citat inculpatul nu s-a mai prezentat pentru susținerea recursului.
Apărătorul desemnat din oficiu a invocat nevinovăția inculpatului recurent, fără însă a argumenta motivele acestei susțineri și fără a face referire la probatoriul administrat în cauză.
Nu a solicitat administrarea de noi probe și a lăsat soluția la aprecierea instanței.
Analizând decizia penală atacată, atât sub aspectul motivelor invocate, dar și din oficiu sub toate aspectele de fapt și de drept existente, curtea constată că recursul declarat este nefondat și urmează a fi respins ca atare pentru considerentele ce se vor dezvolta în continuare.
Judecătoria Moineștia apreciat ca având caracter agravant împrejurarea că inculpatul a mai cunoscut rigorile legii penale și cu toate acestea a persistat în conduita sa infracțională, dar și conduita nesinceră manifestată ulterior săvârșirii infracțiunii, însă raportat la criteriile de individualizare a pedepsei prevăzute de art. 72 Cod penal, a aplicat o pedeapsă orientată spre minimul special al pedepsei prevăzut de textul de lege sancționator, pedeapsă menținută atât în cuantum cât și ca modalitate de executare de instanța de apel.
Mai mult, în pofida împrejurării că a beneficiat de toate garanțiile procedurale puse la dispoziția sa de organele judiciare, în etapele procesuale parcurse pentru dovedirea susținerilor sale de nevinovăție, inculpatul nu a demonstrat dincolo de orice îndoială că probele ce îl incriminează ar fi neveridice.
U papilară prelevată de la locul comiterii faptei și care stă, incontestabil, la baza învinuirii ce i se aduce inculpatului în comiterea faptei de sustragere de bunuri, a fost confirmată științific și face dovada că aceasta aparține inculpatului.
Prin aplicarea principiului raționamentului juridic, aceiași probă dovedește că inculpatul s-a aflat la locul comiterii faptei iar poziția sa de nerecunoaștere a faptei comise este nesinceră și urmărește exonerarea de răspundere penală.
Pentru toate aceste, constatând că hotărârea pronunțată de instanța de apel este legală și temeinică, curtea în temeiul art. 385/15 pct.1 lit. b Cod procedură penală, va respinge ca nefondat apelul declarat de recurent împotriva deciziei penale nr. 259/A/02.06.2009 A Tribunalului Bacău,
Văzând și dispozițiile art. 192 alin. 2 Cod procedură penală;
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În temeiul art. 385/15 pct. 1 lit. b Cod procedură penală, respinge ca nefondat recursul declarat de recurentul inculpat, împotriva deciziei penale nr. 259/A/2.06.2009, pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Bacău.
Dispune plata din fondurile către Baroul d e Avocați B, a sumei de 200 lei, cu titlu de onorariu avocat oficiu, av..
În temeiul art. 192 alin. 2 Cod procedură penală, obligă recurentul inculpat să plătească statului suma de 400 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 05.11.2009.
Pentru,
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI: Carmen Căliman, Dumitru Pocovnicu Adrian Bogdan
Aflată în
PREȘEDINTE INSTANȚĂ,
GREFIER,
red.sent.ȘT.
red. dec. apel /
red. dec. recurs
tehnored.
2 ex.
25.11.2009
Președinte:Carmen CălimanJudecători:Carmen Căliman, Dumitru Pocovnicu Adrian Bogdan