Jurisprudenta furt calificat Spete Art 209 cp. Decizia 670/2009. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI
DOSAR NR-
DECIZIA PENALĂ NR. 670/R/2009
Ședința publică din data de 3 noiembrie 2009
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Săndel Macavei JUDECĂTOR 2: Ana Covrig Livia Mango
JUDECĂTORI: - -
: - -
GREFIER: - -
Parchetul d epe lângă Curtea de APEL CLUJ reprezentat prin PROCUROR:.
S-a luat spre examinare recursul declarat de inculpatul, împotriva deciziei penale nr. 230/A/05.10.2009 pronunțată în dosar nr- al Tribunalului Cluj, inculpatul fiind trimis în judecată prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Gherla pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat, prev.și ped.de art.208 alin.1, art.209 alin.2 lit.b penal cu aplic.art.37 lit.b penal.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpatul aflat în stare de arest asistat de apărător desemnat din oficiu, av., din cadrul Baroului C cu delegație avocațială depusă la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care, inculpatul învederează că-și menține recursul declarat dorind să fie soluționat la acest termen de judecată. Depune la dosar un memoriu care să fie avut în vedere la soluționarea cauzei precum și copii de pe certificatul de căsătorie și naștere a copilului său.
Nefiind cereri de formulat ori excepții de ridicat, instanța acordă cuvântul părților în dezbaterea judiciară a recursului.
Apărătorul inculpatului, în temeiul art.385/15 pct.2 lit.b pr.pen. solicită admiterea recursului, casarea hotărârii pronunțată de Tribunalul Cluj și rejudecând cauza, să se dispună,în principal, achitarea inculpatului în temeiul art.11 pct.2 lit.a rap.la art.10 lit.b pr.pen. întrucât apreciază că nu există probe certe și clare de vinovăție. Martorii au declarat că pe bancheta din spate a autoturismului se mai afla și un telefon mobil dar inculpatul nu a fost tentat să-l ia.În subsidiar, solicită reindividualizarea pedepsei apreciind că pedeapsa aplicată este excesivă și nu este proporțională cu gravitatea faptei. Solicită a se avea în vedere și aspectele de natură personală respectiv faptul că inculpatul este căsătorit, are un copil și și-a câștigat existența în mod cinstit.Cu onorar din.
Reprezentantul Parchetului, solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea ca temeinice și legale a hotărârilor pronunțate apreciind că din probele administrate în cauză rezultă pe deplin starea de fapt și vinovăția inculpatului.
Inculpatul, având ultimul cuvânt, solicită achitarea lui deoarece nu se face vinovat de săvârșirea infracțiunii reținute. Solicită a se ține seama de declarația martorului. Arată că nu a avut intenția să scoată bani de pe card ci intenționat l-a pus în bancomat ca să-l ia omul înapoi știind că bancomatul va bloca cardul după trei încercări de pin greșit. Menționează că nu a declarat așa până acum deoarece a fost amenințat de procuror.
CURTEA
Prin sentința penală nr. 1047 din 24.08.2009 pronunțată de Judecătoria Gherla, a fost condamnat inculpatul, fiul lui și, născut la data de 18.05.1979 în municipiul C-N, județul C, cetățean român, stagiul militar nesatisfăcut, necăsătorit, recidivist, domiciliat în comuna, satul, numărul 702, județul C, codul numeric personal -, la pedeapsa de 3 ani 4 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat, prevăzută de articolul 208 alineatul 1, articolul 209 alineatul 2 litera b) din Codul penal, cu aplicarea articolului 37 litera b) din Codul penal.
I-au fost interzise inculpatului drepturile prevăzute de articolul 64 alineatul 1 litera a), teza a II-a din Codul penal, începând cu data rămânerii definitive a sentinței, până la terminarea executării pedepsei.
A fost menținută măsura arestării inculpatului și s-a scăzut din durata pedepsei aplicate, timpul reținerii și al arestării preventive începând cu data de 11.05.2009 până la zi.
S-a constatat că persoana vătămată -, nu formulează pretenții civile.
A fost obligat inculpatul să achite 1.000 lei, cheltuieli judiciare către stat, din care, suma de 200 lei reprezentând onorar pentru apărătorul din oficiu, s-a avansat din fondurile Ministerului Justiției, doamnei avocate.
Pentru a pronunța această hotărâre prima instanță a reținut următoarele:
La data de 30 aprilie 2009 în jurul orelor 16:00 partea vătămată și martorii și, angajați ai " COMPANIA DE " se aflau pe raza localității de unde efectuau activități de remediere a unor defecțiuni. Partea vătămată a amplasat bluza salopetei de serviciu pe bancheta din spate a autovehiculului cu nr. înmatriculare B-67-, autovehiculul de serviciu. Într-unul din buzunarele salopetei se găsea portmoneul părții vătămate conținând un permis de sportiv, cartea de identitate a părții vătămate și un card de debit emis de Banca Transilvania părții vătămate, contul aferent conținând suma de 1750 lei. Partea vătămată a trimis martorii și în localitatea spre a procura piese necesare efectuării reparației. În timp ce se deplasau cu sus-menționatul autovehicul cei doi martori au permis, în urma solicitării acestuia, ca inculpatul să ia loc pe bancheta din spate a autovehiculului, unde se afla și bluza părții vătămate. Inițial inculpatul a solicitat să fie transportat până în localitatea însă acesta, observând o persoană de sex feminin pe marginea drumului a solicitat să-i fie permis să părăsească autovehiculul pretextând că acea persoană îi este rudă. Înainte de a părăsi mijlocul de transport condus de martorul, inculpatul a sustras portmoneul aflat în bluza părții vătămate, lipsa bunului fiind remarcată de acesta din urmă la momentul întoarcerii martorilor în localitate a de.
În aceeași zi, între orele 18:13 - 18:16 inculpatul s-a deplasat la dispozitivul aparținând agenției "CEC BANK" din localitatea unde, folosind cardul de debit sustras de la partea vătămată a încercat să retragă sume de bani din contul acestuia. Necunoscând codul PIN și introducând de trei ori consecutiv un cod eronat cardul a fost blocat de dispozitivul
Activitatea inculpatului a fost înregistrată de camerele de supraveghere ale unității bancare. Astfel, procedând la vizionarea înregistrărilor efectuate de camerele de supraveghere (suportul optic atașat dosarului, fila 31) s-a constatat că inculpatul afostînregistrat de către camera nr. 3 (potrivit înregistrării CH 3), trecând prin fața sediului agenției între orele 17, 13 minute 35 secunde și 17, 13 minute 38 secunde. La ora 17, 13 minute 38 secunde inculpatul intră în raza de acțiune a camerei de supraveghere nr. 1 (CH 1 în înregistrare) și la ora 17, 13 minute și 45 secunde începe să opereze dispozitivul unde rămâne până la ora 17, 16 minute 33 secunde. De remarcat este faptul că, așa cum se reține în urma vizionării înregistrării video efectuată de camerele de supraveghere, ora afișată pe înregistrare este 17, 13 - 17, 16, fapt explicat prin aceea că, așa cum au comunicat angajații unității bancare (fila 12), dispozitivele de înregistrare au rămas programate să afișeze ora de iarnă.
Înregistrarea s-a coroborat cu cele declarate de martora (fila 11), angajat al "CEC BANK", care a găsit la 4 mai 2009 cardul de debit al părții vătămate în dispozitivul al sucursalei din al unității bancare, fiind informată de către organele de poliție că, le-a fost comunicat telefonic de către reprezentanții unității bancare emitente a cardului, BANCA TRANSILVANIA că respectivul card a fost blocat la 30 aprilie 2008, în jurul orelor 18,20 în dispozitivul al "CEC BANK" agenția din.
Martorii (filele 25 - 26 și 27) și (filele 28 - 29) au declarat că, la 30 aprilie 2009, în jurul orelor 16:00, în timp ce efectuau reparații la o instalație de de pe raza localității de, partea vătămată, a informat martorul că va lăsa bluza salopetei de lucru în interiorul autovehiculului de serviciu, pe bancheta din spate, deoarece riscă să piardă documentele personale aflate în interiorul acesteia. Fiind necesară aducerea unor piese de schimb martorii s-au deplasat la bordul autovehiculului marca "Volkwagen Transporter" cu nr. înmatriculare B-67-, în localitatea. După ce au depășit trecerea la nivel cu calea ferată spre această localitate martorii au permis inculpatului să se instaleze în vehicul pe bancheta din spate, lângă bluza părții vătămate. După aproximativ 2 km inculpatul a observat o persoană de sex feminin și, susținând că-i este fiică (sau nepoată după soție, declară martorul ) a cerut să i se permită să coboare în acel loc. Martorul a mai arătat că inculpatul a invitat respectiva persoană în autovehicul, aceasta refuzând. Același martor mai declară că inculpatul și-a folosit bagajul pe care-l avea asupra sa spre a trage pe podea bluza părții vătămate după care inculpatul s-a aplecat să o ridice. Martorul a mai văzut că inculpatul a aruncat bluza pe bancheta unde se afla anterior după care a închis ușa autovehiculului. La întoarcerea în localitatea de, căutându-și telefonul, partea vătămată a remarcat lipsa portofelului. că autorul faptei este inculpatul, de vreme ce martorii nu permiseseră niciunei alte persoane să ia loc în autovehicul, l-a însoțit pe la sediul Poliției Comunale după care însoțit de un lucrător de poliție, s-au deplasat la locuința lui spre a-l confrunta asupra faptei.
Inculpatul nu a recunoscut săvârșirea faptei susținând că "el nu se ocupă cu furturi, decât de scandaluri".
Aceeași atitudine a fost menținută de către inculpat în tot cursul urmăririi penale, susținând cu ocazia audierii în calitate de inculpat, la Il mai 2009 că la 30 aprilie 2009 nu a folosit nici un card de debit sau credit, cu atât mai puțin cel al părții vătămate, de vreme ce nu a fost implicat în sustragerea acestuia. Nu a încercat să folosească sau folosit la 30 aprilie 2009 vreun dispozitiv cu atât mai puțin cel aparținând filialei din a "CEC Bank"
Starea de fapt reținută mai sus a fost dovedită cu declarațiile martorilor (filele 11, 23-29) procesele verbale întocmite de lucrătorii de poliție și ai băncii (filele 9, 12, 13, 14), planșele foto (filele 44-49), declarațiile inculpatului (filele 15-16,41-42), declarațiile părții civile (filele 20-22), suportul electronic conținând înregistrarea camerelor de supraveghere de la bancă (fila 31) și procesul verbal de prezentare a materialului de urmărire penală (fila 55).
Inculpatul a negat permanent săvârșirea infracțiunii, afirmând că a găsit cardul bancar pe marginea drumului, atunci când a coborât din mașină și că intenționa ca acest card să fie predat celui care l-a pierdut, scop în care a introdus cardul în bancomatul și a tastat de 3 ori un cod PIN greșit, știind că astfel cardul va fi reținut și va fi predat celui în drept. Afirmația inculpatului a fost susținută și de martora - (fila 227). Această declarație a martorei nu a putut fi luată în considerare deoarece nu s-a coroborat cu celelalte probe administrate în cauză. Nu a fost credibilă afirmația inculpatului că a dorit să blocheze cardul în bancomat pentru a fi găsit de posesorul îndreptățit. Dacă inculpatul dorea să predea cardul, el putea să ducă acest card la poliție sau la banca emitentă (ori la o altă bancă) și să îl predea personal iar nu să adopte această metodă complicată. Prin urmare, instanța de fond a apreciat că inculpatul se face vinovat de săvârșirea infracțiunii.
În drept, fapta inculpatului care la 30 aprilie 2009, în timp ce se afla în autovehiculul condus de martorul, a sustras din bluza salopetei părții vătămate un portofel conținând un card de debit, un permis de sportiv și buletinul de identitate al părții vătămate, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat, prevăzută de articolul 208 alineatul 1 - 209 alineatul 2 litera B9 din Codul penal.
Întrucât inculpatul a săvârșit infracțiunea de furt calificat după ce pedeapsa rezultantă de 3 ani 7 luni aplicată prin sentința penală nr. 837/2002 a Judecătoriei Gherla putea fi considerată ca executată, dar înainte de împlinirea termenului de reabilitare prevăzută de articolul 135 alineatul 1 litera a) din Codul penal, acestuia îi sunt aplicabile și dispozițiile articolului 37 litera b) din Codul penal privind recidiva post-condamnatorie.
La individualizarea pedepsei care i-a fost stabilită inculpatului, instanța de fond a avut în vedere următoarele criterii prevăzute de articolul 72 din Codul penal: gradul de pericol social al faptei, care este relativ ridicat raportat la valoarea prejudiciului și la faptul că acesta a fost recuperat; persoana inculpatului, care a mai fost condamnat la numeroase pedepse cu închisoare pentru fapte similare (fila 18) și are o comportare necorespunzătoare în familie și societate (fila 30); lucrează doar ocazional, consumă băuturi alcoolice și provoacă scandal în locuri publice, fiind sancționat contravențional de mai multe ori conform Legii numărul 61/1991, limitele speciale ale pedepsei.
În baza acestor elemente, instanța de fond i-a stabilit inculpatului o pedeapsă de 3 ani 4 luni închisoare.
În temeiul articolului 71 din Codul penal, văzând și hotărârea din 28 septembrie 2004 emisă de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în cauza Sabou și împotriva României precum și decizia numărul 74/2007 dată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Secțiile Unite într-un recurs în interesul legii, instanța a apreciat în baza criteriilor prevăzute de articolul 71 alineatul 3 din Codul penal, că se justifică numai interzicerea drepturilor prevăzute de articolul 64 alineatul 1 litera a), teza a II-a din Codul penal, începând cu data rămânerii definitive a sentinței, până la terminarea executării pedepsei, astfel că a procedat în consecință.
Prin ordonanța din 11.05.2009, organele de cercetare penală au dispus reținerea pe timp de 24 ore a inculpatului (fila 1).
Prin încheierea penală numărul 8/2009 a Judecătoriei Gherla (fila 52) s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului pe o durată de 29 de zile, începând cu data de 11.05.2009. Această măsură a fost menținută de către instanță până în prezent. Având în vedere că împrejurările care au determinat arestarea preventivă nu s-au schimbat și în temeiul articolului 350 alineatul 1 din Codul d e procedură penală, instanța de fond a menținut măsura arestării inculpatului. În temeiul articolului 88 din Codul penal s-a scăzut din durata pedepsei pronunțate, timpul reținerii și arestării preventive începând cu data de 11.05.2009 până la zi.
Persoana vătămată - s-a constituit parte civilă pentru suma de 1.995 lei (fila 22), reprezentând cardul blocat în bancomat, pe care avea suma de 1.750 lei, contravaloarea actului de identitate, permisului de pescuit și portmoneul. La termenul din data de 22.06.2009 (fila 156) persoana vătămată a declarat că nu are nici o pretenție civilă față de inculpat. Prin urmare, s-a constatat că persoana vătămată -, nu formulează pretenții civile.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel inculpatul care a solicitat achitarea sa deoarece nu se face vinovat de comiterea infracțiunii, a găsit cardul părții vătămate pe jos și l-a introdus în deoarece știa că dacă greșește codul PIN de 3 ori cardul va fi captat de bancomat. De altfel, martora a confirmat apărarea sa cu ocazia audierii ei de către instanță, iar dacă inculpatul ar fi sustras ceva din salopeta părții vătămate ar fi luat și telefonul aflat în același loc cu portmoneul, ce avea o valoare mai mare. Menționează că și martorii propuși de partea vătămată au declarat că este posibil ca din salopetă să fi căzut acel card, că oricum pedeapsa aplicată este mult prea mare în comparație cu fapta reclamată de partea vătămată și că tot acest dosar nu reprezintă decât răzbunarea unui polițist din comuna care i-a promis cu ocazia instrumentării unui alt dosar că îl va aresta.
Audiat fiind, inculpatul a negat din nou comiterea furtului susținând că a găsit cardul pe jos după îndepărtarea mașinii de ocazie, nu l-a putut preda proprietarului pentru că acesta locuia în C-N, nu l-a putut depune la unitatea CEC Bank din pentru că aceasta era închisă la ora 18.00 și nu s-a dus la poliție cu cardul pentru că polițistul care nu îl suportă îl aresta imediat.
Prin decizia penală nr.230 din 5 octombrie 2009 a Tribunalului Cluj, s-a respins ca nefondat apelul declarat de inculpatul.
În baza art.350 din Codul d e procedură penală s-a menținut arestul preventiv și s-a dedus din pedeapsa aplicată perioada reținerii și arestului preventiv începând cu data de 11.05.2009, la zi.
În baza art.189 din Codul d e procedură penală s-a stabilit în favoarea Baroului C suma de 200 lei reprezentând onorariu pentru apărător din oficiu (av. ) ce s-a avansat din fondul Ministerului Justiției.
În baza art.192 alin.2 din Codul d e procedură penală inculpatul a fost obligat să plătească în favoarea statului suma de 250 lei cu titlu de cheltuieli judiciare, în sumă ce include și onorariul apărătorului din oficiu.
Pentru a pronunța această decizie, tribunalul a constatat că în mod corect s-a reținut că inculpatul este autorul infracțiunii de furt calificat deoarece la momentul dispariției portofelului din bluza salopetei părții vătămate doar inculpatul se afla pe bancheta din spate a autovehiculului în care a fost luat la ocazie și doar el a avut un incident cu salopeta când aceasta a fost trasă din mașină de bagajele inculpatului care cobora. Partea vătămată a declarat că își lăsase bluza de la salopetă în mașină pentru a nu-și pierde actele și a nu le murdări, el a trimis mașina din de unde se efectuau lucrările până la cu martorii - șofer și - ocupant al locului din dreapta față al dubiței, ceea ce înseamnă că avea încredere deplină în aceștia că nu îi vor sustrage portofelul sau telefonul, considerând bunurile mai în siguranță în mașină decât asupra lui.
Deci singura persoană care putea sustrage portofelul este inculpatul. Acesta a fost întrebat de 3 ori în faza de urmărire penală dacă a sustras cardul sau portofelul. În declarația luată la 11.05.2009 de către organele de cercetare penală, inculpatul a declarat: ". plecând pe jos spre domiciliul meu. Nu am intrat în nicio unitate, am plecat direct acasă fără să traversez centrul localității, traversând podul, am ajuns în cartierul rromilor până la domiciliul meu. Am intrat în locuința mea, am pus bagajele în încăpere, am servit masa și m-am pus pe un fotoliu și fiind obosit, am adormit. Menționez încă o dată că de la coborârea din autoturism și până la domiciliul meu, inclusiv în seara respectivă, nu am fost în centrul localității, nu am fost la nici un bar plecând direct acasă." De asemenea, inculpatul recunoaște că în seara de 30.04.2009 a fost căutat de poliție și de doi angajați ai Companiei Apele Române, care l-au întrebat dacă a sustras portofelul părții vătămate, inculpatul negând, aspect consemnat și în procesul verbal întocmit cu acea ocazie de polițiști. Tot în declarația din 11.05.2009 inculpatul a menționat că În ziua de 30.04.2009 nu a fost să scoată bani nici de pe cardurile soției sale.
În declarația luată de procuror la aceeași dată inculpatul declară că nu a luat cardul și că este ferm convins că în data de 30.09.2009 nu a fost la bancomat să scoată bani de pe nici un card.
În declarația dată cu ocazia arestării preventive, în aceeași zi de 11.05.2009 ( 5 din dosarul nr-) inculpatul nu recunoaște comiterea faptei și declară că nu-și aduce aminte dacă a fost sau nu la bancomat în data de 30.04.2009 deoarece era băut.
Cu ocazia prezentării materialului de urmărire penală inculpatul declară din nou că nu a fost la bancomat și că, deși i se pune la dispoziție cd-ul cu înregistrarea conform căreia a fost în 30.04.2009 la bancomat, nu dorește să-I vizioneze.
Abia la instanță inculpatul și-a schimbat declarația și și-a adus aminte că a găsit cardul și că a fost și la bancomat cu el, însă doar pentru ca acesta să fie captat de bancomat.
Din cele anterior menționate, reiese că inculpatul este nesincer în declarații și că a încercat să inducă în eroare organele de cercetare penală, procurorul și instanța. De altfel, el nu a știut până la prezentarea materialului de urmărire penală că fusese filmat de camera montată la bancomat sau că a fost recunoscut după înregistrările acesteia deși a tăcut mai multe manevre de a se ascunde pentru a nu i se vedea fața și astfel se explică de ce și-a schimbat declarația abia la instanța de judecată.
Din înregistrarea video de la dosar reiese că inculpatul s-a deplasat cu bagajele asupra sa la bancomat și că s-a aplecat asupra acestuia pentru ca să nu i se vadă fața, stând în mod voit cu spatele la zona din care putea veni vreo persoană care să-l recunoască. Din împrejurarea că, între momentul în care a ajuns trenul în gara din, 15.13 și momentul în care inculpatul a ajuns la bancomat, 18.13, a trecut o perioadă de 3 ore se poate trage concluzia că acesta nu s-a grăbit să restituie cardul "găsit", el putând să ajungă la Agenția CEC Bank pentru a-l preda până la ora 16.30 când aceasta se închidea dacă ar fi vrut, cu atât mai mult cu cât, pentru o parte din traseu, a fost transportat cu mașina. În acest interval de timp însă se pare că inculpatul a consumat băuturi alcoolice, sub influența clară a acestora părând să fie și pe înregistrarea video.
Inculpatul are numeroase antecedente penale fiind anterior condamnat prin 3 sentințe diferite pentru comiterea infracțiunii de furt calificat ceea ce denotă că afirmația inculpatului cum că el nu se ocupă de furturi, ci doar de scandaluri, nu este tocmai veridică.
Cum din cele mai sus expuse, coroborate cu declarațiile martorilor și, rezultă că inculpatul este autorul infracțiunii de furt calificat (partea vătămată relatând că în portofelul sustras se afla și cartea sa de identitate, aspect ce se coroborează cu declarațiile celor doi martori amintiți care au menționat că acesta și-a depozitat bluza de salopetă în mașină pentru a nu-și pierde actele și cu împrejurarea că aproape toate persoanele își păstrează actul de identitate în portofel), condamnarea acestuia la pedeapsa închisorii de către instanța de fond fiind legală și temeinică. Și cuantumul pedepsei a fost în mod judicios stabilit având în vedere că inculpatul a fost total nesincer pe perioada procesului penal, are antecedente penale pentru furt, este recidivist și a încercat să inducă în eroare instanța și organele de urmărire penală.
În ceea ce privește declarația martorei, corect instanța de fond a reținut că aceasta nu poate fi luată în considerare din cauză că nu se coroborează cu celelalte mijloace de probă administrate, coroborarea declarației ei cu una din declarațiile inculpatului, despre care s-a demonstrat că este nesincer, neavând nici o relevanță.
Împotriva deciziei, în termen legal, s-a exercitat calea de atac a recursului de către inculpat.
n temeiul art.385/15 pct.2 lit.b pr.pen. se solicită admiterea recursului, casarea hotărârii pronunțată de Tribunalul Cluj și rejudecând cauza, să se dispună,în principal, achitarea inculpatului în temeiul art.11 pct.2 lit.a rap.la art.10 lit.b pr.pen. întrucât apreciază că nu există probe certe și clare de vinovăție. Martorii au declarat că pe bancheta din spate a autoturismului se mai afla și un telefon mobil dar inculpatul nu a fost tentat să-l ia.În subsidiar, solicită reindividualizarea pedepsei apreciind că pedeapsa aplicată este excesivă și nu este proporțională cu gravitatea faptei. Solicită a se avea în vedere și aspectele de natură personală respectiv faptul că inculpatul este căsătorit, are un copil și și-a câștigat existența în mod cinstit. Solicită a se ține seama de declarația martorului. Arată că nu a avut intenția să scoată bani de pe card ci intenționat l-a pus în bancomat ca să-l ia omul înapoi știind că bancomatul va bloca cardul după trei încercări de pin greșit. Menționează că nu a declarat așa până acum deoarece a fost amenințat de procuror.
Instanța de recurs reține următoarele:
S-a constatat în mod corect că inculpatul este autorul infracțiunii de furt calificat deoarece la momentul dispariției portofelului din bluza salopetei părții vătămate doar inculpatul se afla pe bancheta din spate a autovehiculului în care a fost luat la ocazie și doar el a avut un incident cu salopeta când aceasta a fost trasă din mașină de bagajele inculpatului care cobora. Partea vătămată a declarat că își lăsase bluza de la salopetă în mașină pentru a nu-și pierde actele și a nu le murdări, el a trimis mașina din de unde se efectuau lucrările până la cu martorii - șofer și - ocupant al locului din dreapta față al dubiței, ceea ce înseamnă că avea încredere deplină în aceștia că nu îi vor sustrage portofelul sau telefonul, considerând bunurile mai în siguranță în mașină decât asupra lui. Deci singura persoană care putea sustrage portofelul este inculpatul. Acesta a fost întrebat de 3 ori în faza de urmărire penală dacă a sustras cardul sau portofelul. În declarația luată la 11.05.2009 de către organele de cercetare penală, inculpatul a declarat: ". plecând pe jos spre domiciliul meu. Nu am intrat în nicio unitate, am plecat direct acasă fără să traversez centrul localității, traversând podul, am ajuns în cartierul rromilor până la domiciliul meu. Am intrat în locuința mea, am pus bagajele în încăpere, am servit masa și m-am pus pe un fotoliu și fiind obosit, am adormit. Menționez încă o dată că de la coborârea din autoturism și până la domiciliul meu, inclusiv în seara respectivă, nu am fost în centrul localității, nu am fost la niciun bar plecând direct acasă." De asemenea, inculpatul recunoaște că în seara de 30.04.2009 a fost căutat de poliție și de doi angajați ai Companiei Apele Române, care l-au întrebat dacă a sustras portofelul părții vătămate, inculpatul negând, aspect consemnat și în procesul verbal întocmit cu acea ocazie de polițiști. Tot în declarația din 11.05.2009 inculpatul a menționat că în ziua de 30.04.2009 nu a fost să scoată bani nici de pe cardurile soției sale. În declarația luată de procuror la aceeași dată inculpatul declară că nu a luat cardul și că este ferm convins că în data de 30.09.2009 nu a fost la bancomat să scoată bani de pe niciun card. În declarația dată cu ocazia arestării preventive, în aceeași zi de 11.05.2009 ( 5 din dosarul nr-) inculpatul nu recunoaște comiterea faptei și declară că nu-și aduce aminte dacă a fost sau nu la bancomat în data de 30.04.2009 deoarece era băut. Cu ocazia prezentării materialului de urmărire penală inculpatul declară din nou că nu a fost la bancomat și că, deși i se pune la dispoziție cd-ul cu înregistrarea conform căreia a fost în 30.04.2009 la bancomat, nu dorește să-I vizioneze. Abia la instanță inculpatul și-a schimbat declarația și și-a adus aminte că a găsit cardul și că a fost și la bancomat cu el, însă doar pentru ca acesta să fie captat de bancomat.
Chiar și în fața instanței de recurs propune o altă versiune, una puerilă, prin care confirmă doar caracterul oscilant și nesincer în comportament. Arată că nu a avut intenția să scoată bani de pe card ci intenționat l-a pus în bancomat ca să-l ia omul înapoi știind că bancomatul va bloca cardul după trei încercări de pin greșit. Menționează că nu a declarat așa deoarece a fost amenințat de procuror.
Din cele anterior menționate, reiese că inculpatul este nesincer în declarații. De altfel, el nu a știut până la prezentarea materialului de urmărire penală că fusese filmat de camera montată la bancomat sau că a fost recunoscut după înregistrările acesteia deși a făcut mai multe manevre de a se ascunde pentru a nu i se vedea fața.
Din înregistrarea video de la dosar reiese că inculpatul s-a deplasat cu bagajele asupra sa la bancomat și că s-a aplecat asupra acestuia pentru ca să nu i se vadă fața, stând în mod voit cu spatele la zona din care putea veni vreo persoană care să-l recunoască. Din împrejurarea că, între momentul în care a ajuns trenul în gara din, 15.13 și momentul în care inculpatul a ajuns la bancomat, 18.13, a trecut o perioadă de 3 ore se poate trage concluzia că acesta nu s-a grăbit să restituie cardul "găsit", el putând să ajungă la Agenția CEC Bank pentru a-l preda până la ora 16.30 când aceasta se închidea dacă ar fi vrut, cu atât mai mult cu cât, pentru o parte din traseu, a fost transportat cu mașina.
Inculpatul are numeroase antecedente penale fiind anterior condamnat prin 3 sentințe diferite pentru comiterea infracțiunii de furt calificat ceea ce denotă că afirmația inculpatului cum că el nu se ocupă de furturi, ci doar de scandaluri, nu este veridică.
Cum din cele mai sus expuse, coroborate cu declarațiile martorilor și, rezultă că inculpatul este autorul infracțiunii de furt calificat (partea vătămată relatând că în portofelul sustras se afla și cartea sa de identitate, aspect ce se coroborează cu declarațiile celor doi martori amintiți care au menționat că acesta și-a depozitat bluza de salopetă în mașină pentru a nu-și pierde actele și cu împrejurarea că aproape toate persoanele își păstrează actul de identitate în portofel), condamnarea acestuia la pedeapsa închisorii de către instanța de fond este perfect legală și temeinică.
Și cuantumul pedepsei a fost în mod judicios stabilit având în vedere că inculpatul a fost total nesincer pe perioada procesului penal, are antecedente penale pentru furt, este recidivist și a încercat să inducă în eroare instanța și organele de urmărire penală.
În ceea ce privește declarația martorei, corect instanța de fond a reținut că aceasta nu poate fi luată în considerare din cauză că nu se coroborează cu celelalte mijloace de probă administrate.
Așa fiind, nu există motive de apreciere a recursului ca fiind fondat, nu sunt argumente de achitare și nici de reducere a pedepsei, urmând astfel a fi respins ca nefundat pe considerentele art. 385/15 pct.1 lit. b proc.pen.
Văzând și disp. art. 192 al.2 proc.pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul, fiul lui și, născut la data de 18.05.1979, detinut in Penitenciarul Gherla, împotriva deciziei penale nr. 230/A din 5 octombrie 2009 a Tribunalului Cluj.
Potrivit art. 88 Cod penal, deduce din pedeapsa aplicata inculpatului timpul arestului preventiv, începând cu data de 11 mai 2009 si până în prezent.
Stabilește în favoarea Baroului de Avocați C-N suma de 200 lei onorariu pentru apărător din oficiu, ce se va plăti din fondul Ministerului Justiției si Libertăților.
Obligă pe inculpatul recurent să plătească în favoarea statului suma de 400 lei cheltuieli judiciare, din care 200 lei reprezentând onorariu avocațial.
Decizia este definitivă.
Dată și pronunțată în ședința publică din data de 3 noiembrie 2009
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI GREFIER
- - - - - - - -
Președinte:Săndel MacaveiJudecători:Săndel Macavei, Ana Covrig Livia Mango
