Jurisprudenta furt calificat Spete Art 209 cp. Decizia 706/2009. Curtea de Apel Brasov

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL

SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI

DECIZIA PENALĂ NR.706/ DOSAR NR-

Ședința publică din 28 octombrie 2009

Complet de judecată format din:

PREȘEDINTE: Simona Franguloiu

JUDECĂTOR 2: Manuela Filip

JUDECĂTOR 3: Elena Barbu

Grefier - - -

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public - procuror - din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Brașov.

Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de inculpatul împotriva deciziei penale nr.233/Ap din 25 august 2009, pronunțată de Tribunalul Brașov în dosarul penal nr-.

Dezbaterile în cauza de față au avut loc în conformitate cu dispozițiile art. 304 Cod procedură penală, în sensul că toate afirmațiile, întrebările și susținerile celor prezenți, inclusiv cele ale președintelui completului de judecată, au fost înregistrate prin mijloace tehnice audio - video.

La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă recurentul inculpat în stare de arest ( deținut în Penitenciarul Codlea ) asistat de apărător din oficiu, avocat.

Procedura îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, după care:

Întrebate fiind părțile arată că nu au cereri de formulat în cauză.

Instanța constată cauza în stare de soluționare și, în temeiul dispozițiilor art. 385 ind.13 Cod procedură penală acordă cuvântul asupra recursului.

Avocat pentru recurentul inculpat solicită admiterea recursului declarat de inculpat împotriva deciziei penale nr. 233/Ap din 25.08.2009 pronunțată de Tribunalul Brașov, casarea hotărârilor pronunțate în cauză, și rejudecând cauza, achitarea inculpatului în baza dispozițiilor art. 11 pct.2 lit.a raportat la art. 10 lit. c Cod procedură penală, având în vedere că fapta reținută în sarcina inculpatului nu a fost săvârșită de el. A se avea în vedere că inculpatul a afirmat că la data săvârșirii faptei el se afla în tren împreună cu și se îndreptau spre localitatea. Prima instanță înlăturat declarațiile martorilor propuși în circumstanțiere.

În subsidiar solicită reducerea cuantumului pedepsei aplicate inculpatului.

Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea recursului declarat de inculpat, ca nefondat având în vedere că hotărârile pronunțate în cauză sunt legale și temeinice. Instanța de apel a reținut în mod corect starea de fapt pe baza probatoriului administrat atât în faza de urmărire penală cât în faza de cercetarea judecătorească, având în vedere toate probele și modalitatea în care acestea s-au coroborat unele cu altele. Apreciază că în mod corect au fost înlăturate declarațiile martorilor și, apreciind că există o doză mare de subiectivitate. Instanța a mai avut în vedere faptul că inculpatul a fost condamnat definitiv la data de 23.01.2009 la o pedeapsă de 3 ani închisoare pentru săvârșirea a mai multor infracțiuni în timpul minorității, la o lună de zile după ce această pedeapsă rămas definitivă inculpatul a săvârșit infracțiunea din prezentul dosar, ceea ce denotă perseverență infracțională, sfidarea tuturor valorilor sociale și o vădită atitudine de neconformare și de recurgere la fapte antisociale în vederea obținerii de venituri.

Inculpatul având ultimul cuvânt solicită să fie achitat.

CURTEA

Asupra recursului penal de față:

Prin decizia penală nr. 233/25 august 2009 Tribunalului Brașovs -a dispus respingerea apelului declarat de inculpatul împotriva sentinței penale nr. 1018/2009 a Judecătoriei Brașov care a fost menținută.

A fost menținută starea de arest a inculpatului și s-a dedus prevenția acestuia.

A fost obligat inculpatul la plata cheltuielilor judiciare.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de apel a constatat că:

Prin sentința penală nr.1018/11.06.2009 Judecatoria Brașova hotărât:

- condamnarea inculpatului la o pedeapsă rezultantă de 3 ani închisoare cu suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei pe un termen de încercare de 5 ani pentru săvârșirea infracțiunii prev.de art.208 al.1, 209 lit.a,g,I Cod penal, cu aplicarea art.41 al.2 Cod penal

- condamnarea inculpatului la pedeapsa rezultantă de 6 ani și 6 luni închisoare cu executare în regim de detenție pentru săvârșirea infracțiunii prev.de art.208 al.1, 209 lit.a,g,I Cod penal, cu aplicarea art.41 al.2 Cod penal

- confiscarea de la inculpați a obiectului (corp delict) pe care l-au folosit pentru comiterea infracțiunii

- cu aplicarea art.189 și art.191 al.2 Cod procedură penală

Împotriva acestei hotărâri a declarat apel în termen legal inculpatul solicitând achitarea sa în baza art.11pc.2 lit. a rap. la art.10 lit. c Cod procedură penală deoarece nu a fost prezent împreună cu inculpatul la săvârșirea faptei, iar declarațiile acestuia date în cursul procesului penal sunt cauzate de un puternic sentiment de ură deoarece inculpatul s-ar fi opus relației dintre sora sa și inculpatul. Inculpatul a criticat și faptul că prima instanță a înlăturat unele declarații ale martorilor care îi erau favorabile.

Analizând apelul declarat, considerentele hotărârii atacate, precum și întregul probatoriu administrat în cauză, tribunalul constată că:

Prima instanță a reținut în mod corect starea de fapt pe baza probatoriului administrat atât în faza de urmărire penală cât și în faza de cercetare judecătorească, având în vedere toate probele și modalitatea în care acestea s-au coroborat unele cu altele și păstrând firul logic al evenimentelor.

Din această perspectivă a rezultat că inculpații si locuiesc in localitatea. La data de 20 februarie 2009, in jurul orelor 17.00 cei doi inculpați au luat trenul din aceasta localitate si s-au deplasat in municipiul Ajunși in gara din municipiul B cei doi au luat in mod spontan rezoluția infracționala de a încerca sa sustragă diverse bunuri in scopul valorificării lor ulterioare. In realizarea hotărârii luate, in jurul orelor 04.00 inculpații s-au deplasat la imobilul de locuințe situat pe-, -. B si au intrat la subsol de unde folosind o de fier găsita la fata locului au spart trei boxe, dintre care doua aparțineau parții vătămate si una parții vătămate. Din interior inculpații au încărcat in cinci saci de rafie mai multe bunuri alimentare si produse de curățenie, respectiv pungi de zahar, de orez, sticle de ulei, bidoane cu băuturi alcoolice si detergenți. Prejudiciul total a fost ulterior estimat de părțile vătămate la suma de aproximativ 2000 de lei RON. Inculpații au început transportul bunurilor, mai întâi cei trei saci in care erau încărcate bunuri sustrase de la partea vătămata. In jurul orelor 04.25 aceștia se deplasau in zona străzilor si când au observat o patrula din cadrul Secției nr. 3 de Politie B astfel ca inculpatul a abandonat bunurile sustrase si a fugit. Inculpatul a fost prins in jurul orelor 04.35 la intersecția str. 13 cu str. -. - având alături cei trei saci de rafie in care se aflau toate bunurile sustrase de la partea vătămata. Inculpatul a reușit sa fuga si sa se deplaseze cu trenul in comuna fiind ulterior identificat pe baza probelor administrate in cauza si reținut de organele de politie.

La dosarul de urmărire penala a fost depus procesul verbal de depistare in care se menționează faptul ca agenții de politie, si din cadrul Secției nr. 3 au fost dirijați de către Dispeceratul Secției nr. 3 de Politie sa se deplaseze in zona străzilor si "deoarece doua persoane suspecte transportau in saci de rafie de culoare A, mai multe bunuri -". In continuare, in jurul orelor 04.35 agenții de politie l-au depistat pe inculpatul alături de cei trei saci. După legitimarea si stabilirea identitarii acestuia, relativ la proveniența celor trei saci găsiți asupra sa, inculpatul a declarat ca i-a sustras din subsolul unui imobil împreuna cu coinculpatul.

Ulterior, audiat in cursul urmăririi penale si cercetării judecătorești, inculpatul a avut in mod constant aceeași poziție procesuala sincera precizând ca in cursul serii de 20 februarie 2009 s-a deplasat împreuna cu coinculpatul in municipiul B fără a plănui inițial săvârșirea infracțiunii. Odată ajunși in gara din municipiul B cei doi au luat hotărârea de a încerca sustragerea de bunuri. In acest scop s-au deplasat împreuna pe str. - si remarcând ca unul dintre imobile avea ușa din spate neasigurata au intrat in subsolul blocului unde cu ajutorul unei răngi de fier au deschis trei beciuri. Din interior, conform declarațiilor inculpatului au sustras mai multe bunuri alimentare si detergenți pe care le-au introdus in cinci saci de rafie găsiți intr-unul dintre cele trei beciuri după care au scos sacii in spatele blocului. De aici inculpații au luat împreuna trei saci de rafie pe care intenționau sa-i transporte in gara din municipiul B si de acolo in localitatea urmând sa se întoarcă si după ceilalți doi. Sacii au fost depozitați lângă un pod, moment in care inculpatul a observat patrula de politie si a fugit in timp ce inculpatul a fost reținut si ulterior arestat preventiv pe parcursul instrumentării prezentei cauze.

Declarația inculpatul se coroborează cu declarațiile parților vătămate si care in cursul nopții de 20/21.02.2009 au constatat faptul ca boxele aferente imobilelor ce le aparțineau fuseseră sparte si din interior au fost sustrase mai multe bunuri.

În cursul urmării penale bunurile sustrase au fost predate parților vătămate care au declarat astfel ca nu se mai constituie parți civile in procesul penal.

Au fost ridicate trei fragmente de urme papilare de pe o sticla ce a fost descoperita in beciul parții vătămate, în urma comparării urmelor papilare ridicate cu cele aflate in baza de date BIS a rezultat faptul ca una dintre urmele papilare a fost creata de relieful papilar al degetului mare de la mana a inculpatului iar celelalte două de relieful papilar al degetului mijlociu de la mana dreapta a inculpatului.

Audiat in cauza inculpatul a negat in mod constant participarea sa la săvârșirea infracțiunii de furt calificat. Astfel acesta a declarat ca, in seara zilei de 20 februarie 2009, urcat in trenul ce făcea legătura intre localitatea si municipiul B inițial împreuna cu martorul după care, in tren li s-a alăturat si inculpatul. Inculpatul a precizat ca întâlnirea cu coinculpatul a fost întâmplătoare el însoțindu-l pe martorul in municipiul B unde acesta din urma trebuia sa se întâlnească cu numita. Ajunși in gara din municipiul B la un moment dat, înainte de orele 23.00 inculpatul a plecat fără ca inculpatul sa cunoască intențiile si destinația acestuia. Inculpatul a rămas in gara din municipiul B si in jurul orelor 23.00 venit si martora astfel ca au urcat toți trei in tren si in jurul orelor 24.00 au ajuns in localitatea unde, conform declarațiilor inculpatului acesta s-a deplasat direct spre casa, unde locuiește împreuna cu concubina sa.

Apărarea sa este infirmată nu numai de probele anterior menționate dar si de declarațiile martorelor e si fiind confirmata doar de declarația martorului pe care instanța a înlăturat-

Atât in faza de urmărire penala cat si in faza de cercetare judecătoreasca, martora eac onfirmat faptul ca l-a văzut pe inculpatul in jurul orelor 23.00 in zona din municipiul B după care a precizat ca a intrat intr-un bar pentru a servi un suc iar la întoarcere nu l-a mai văzut pe inculpat. Martora precizeze in continuare ca in tren au urcat in jurul orelor 24.00 numai ea si martorul si nu l-a mai văzut pe inculpatul nici la coborârea in localitatea.

O poziție mai puțin constanta a avut-o martora, concubina inculpatului si sora inculpatului. Audiata in cursul urmăririi penale, aceasta a precizat faptul ca la data de 20.02.2009 in jurul orelor 17.00 au venit la domiciliul lor si si împreuna cu concubinul sau au plecat in municipiul B pentru a căuta fier vechi. A doua zi, in jurul orelor 06.00 inculpatul s-a întors acasă singur spunându-i ca nu au găsit fier vechi.

În cursul cercetării judecătorești, deși i s-a pus in vedere de câtre instanța de judecata faptul ca in calitate de soră a inculpatului are dreptul sa nu depună mărturie, martora a acceptat totuși sa dea o declarația in fata instanței de judecata si, in mod evident ezitant, a revenit asupra declarațiilor anterioare precizând ca in dimineața zilei de 21.02.2009 când s-a trezit l-a văzut pe inculpatul alaturi de ea in pat. Martora a declarat ca nu poate preciza ora la care acesta s-a întors deoarece in jurul orelor 20.00 s-a culcat si a explicat contradicțiile dintre cele doua declarații prin aceea ca in cursul urmăririi penale s-a intimidat.

Prima instanță a înlăturat în mod corect declarațiile martorei apreciind că există o doză mare de subiectivitate datorată relațiilor foarte apropiate pe care această martoră le are cu inculpatul

De asemenea în mod corect a înlăturat și declarația martorului pentru că pe de o parte nu s-a coroborat nici cu declarația inculpatului și nici cu cea a martorei a, iar pe de altă parte a apreciat-o ca vădit subiectivă din cauză că acest martor a fost cercetat împreună cu inculpatul într-un alt dosar penal, între cei doi existând evidente relații de prietenie; astfel deși inculpatul a precizat ca s-a întâlnit întâmplător cu inculpatul in tren, martorul a afirmat ca, aflându-se la locuința sa l-a întâlnit pe inculpatul căruia i-a comunicat intenția de a se deplasa in municipiul B inculpatul fiind de acord sa-l însoțească. In continuare martorul a arătat ca in timp ce erau pe strada l-a întâlnit si pe inculpatul căruia i-a comunicat ca vor pleca in municipiul B acesta alăturându-li-se încă de la acest moment. In continuare martorul a precizat ca in gara B inculpatul a plecat si el a rămas cu pana la un moment dat când a venit martora a cu care a intrat sa bea un suc. La întoarcere s-au îndreptat spre linia unde urma sa sosească trenul spre localitatea unde l-a revăzut pe inculpatul cu care au urcat împreuna in tren, aspect infirmat in mod constant de martora a.

Deși inculpatul a susținut că declarațiile inculpatului sunt mincinoase deoarece acesta nutrește sentimente de ură față de el, întrebat fiind de instanță, inculpatul apelant nu a putut să ofere nicio justificare a afirmațiilor făcute

Relativ la inculpatul instanța a avut în vedere că inculpatul a fost condamnat definitiv la data de 23.01.2009 la o pedeapsă de 3 ani închisoare pentru săvârșirea mai multor infracțiuni în timpul minorității, pedeapsă pentru care s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pe un termen de încercare de 5 ani; la o lună de zile după ce această pedeapsă a rămas definitivă inculpatul a săvârșit infracțiunea din prezentul dosar, ceea ce denotă perseverență infracțională, sfidarea tuturor valorilor sociale și o vădită atitudine de neconformare și de recurgere la fapte antisociale în vedere obținerii de venituri.

Prezenta infracțiune a fost comisă în termenul de încercare stabilit pentru pedeapsa aplicată anterior (pedeapsă de 3 ani închisoare), astfel încât prin aplicarea dispozițiilor legale în materie, inculpatul are de executat în final pedeapsa de 6 ani și 6 luni închisoare (pedeapsa stabilită pentru prezenta infracțiune fiind de 3 ani și 6 luni închisoare).

Temeiurile avute în vedere în momentul luării măsurii arestării preventive (art.143 și art.148 lit. f Cod procedură penală ) nu au încetat să existe și nici nu au suferit modificări, ele fiind chiar accentuate de pronunțarea unei hotărâri judecătorești, chiar nedefinitivă, de condamnare a inculpatului, ceea ce impune menținerea în continuare a stării de arest preventiv a inculpatului.

Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs inculpatul care a solicitat achitarea în baza dispozițiilor art. 11 pct.2 lit. a raportat la art. 10 lit. c Cod procedură penală, având în vedere că fapta reținută în sarcina sa nu a fost săvârșită de el; a se avea în vedere că a afirmat constant că la data săvârșirii faptei el se afla în tren împreună cu și se îndreptau spre localitatea, iar prima instanță înlăturat declarațiile martorilor propuși în circumstanțiere nejustificat.

În subsidiar inculpatul a solicitat reducerea cuantumului pedepsei aplicate.

Verificând hotărârea atacată în raport cu motivele de recurs, potrivit art. 385/10 Cod procedură penală se constată că acesta este nefondat.

Instanțele de fond și apel au reținut în mod corect starea de fapt, în deplină concordanță cu probele administrate în cauză și au încadrat juridic legal faptele comise de cei doi inculpați.

În ce privește recursul declarat în cauză de inculpatul, instanța are a constata că în speță nici nu se poate pune problema achitării, câtă vreme cele trei fragmente de urme papilare ridicate de pe o sticla ce a fost descoperita in beciul parții vătămate, în urma comparării urmelor papilare ridicate cu cele aflate in baza de date BIS, a rezultat faptul ca una dintre urmele papilare a fost creata de relieful papilar al degetului mare de la mana a inculpatului iar celelalte două de relieful papilar al degetului mijlociu de la mana dreapta a inculpatului.

Prin urmare nu se poate susține că inculpatul nu a comis infracțiunea de furt din moment ce amprentele sale au fost găsite pe bunuri din beciul părții vătămate, unde inculpatul nu avea ce căuta.

În speță nu se poate proceda la reducerea pedepsei, deoarece inculpatul a dat dovadă de un pericol social sporit, prin pătrunderea în locuință ori dependință, faptele de furt din locuințe implicând un pericol social crescut, dar și o periculozitate mai mare a făptuitorilor care înfrâng norma și chiar ignoră că proprietarii s-ar putea afla în locuință.

Nu este de neglijat că inculpatul au dat dovadă de perseverență, a comis fapta înăuntrul termenului de încercare stabilit tot după condamnarea pentru săvârșirea unor infracțiuni de furt, comise în timpul minorității și care nu atrag starea de recidivă dar se constituie în antecedente penale cu valoare semnificativă în ce privește perseverența infracțională, care înțelege să-și asigure existența din înfrângerea normelor penale, în loc să-și găsească un loc de muncă, nefiind de neglijat că inculpatul a comis infracțiunea în formă continuată, cu trei acte materiale.

De altfel, pedepsele aplicate fiind situate spre limita minimului special prevăzut de lege pentru faptele comise, nu se poate proceda la o reducere a acestora, cuantumul ridicat fiind consecința revocării beneficiului suspendării condiționate a executării pedepselor anterior aplicate, inculpatul cunoscând această consecință, pe care și-a asumat-o în momentul în care a comis noua infracțiune.

Pe cale de consecință, se constată că recursul este lipsit de fundament și potrivit art. 385/15 pct.1 lit. b Cod procedură penală, se va proceda la respingerea acestuia, cu obligarea inculpatului la plata cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul împotriva deciziei penale nr. 233/25 august 2009 Tribunalului Brașov, pe care o menține.

la prevenția inculpatului și perioada de la data de 25 august 2009 la zi și în baza art. 160/b Cod procedură penală menține, în continuare, starea de arest a acestuia.

Onorariul pentru apărătorul din oficiu, în sumă de 200 lei se suportă din fondurile MJ și se include în cheltuielile judiciare.

Obligă inculpatul să plătească statului suma de 300 lei cu titlu de cheltuieli judiciare.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică azi, 28 octombrie 2009.

Președinte, Judecător, Judecător,

- - - - - -

Grefier,

- -

Red./18.11.2009

Dact./23.11.2009

3 exemplare

Jud apel/ /

Jud fond/

Președinte:Simona Franguloiu
Judecători:Simona Franguloiu, Manuela Filip, Elena Barbu

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Jurisprudenta furt calificat Spete Art 209 cp. Decizia 706/2009. Curtea de Apel Brasov