Arestare preventiva jurisprudenta. Decizia 726/2009. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
România
CURTEA DE APEL BRAȘOV
Secția penală și pentru cauze cu minori
Decizia penalăNR. 726/ DOSAR NR-
Ședința publică din 2 noiembrie 2009
Completul de judecată format din:
PREȘEDINTE: Simona Franguloiu JUDECĂTOR 2: Constantin Epure
- - - JUDECĂTOR 3: Manuela Filip
- - - judecător
- - - grefier
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public - procuror - din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL BRAȘOV.
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de inculpatul împotriva încheierii de ședință din data de 29 octombrie 2009 pronunțată de Tribunalul Brașov, în dosarul penal nr-.
Dezbaterile în cauza de față au fost înregistrate în conformitate cu dispozițiile art. 304 Cod procedură penală.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă recurentul inculpat, în stare de arest preventiv, asistat de avocat ales.
Procedura îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
Întrebați fiind, reprezentantul parchetului și apărătorul inculpatului declară că nu au alte cereri de formulat.
Nefiind alte cereri de formulat instanța constată cauza în stare de judecată și în conformitate cu dispozițiile art. 38513Cod procedură penală, acordă cuvântul asupra recursului formulat.
Avocat ales pentru recurentul inculpat, solicită admiterea recursului, casarea încheierii pronunțate și revocarea măsurii arestării preventive întrucât nu mai subzistă temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestări preventive.
În esență, apărătorul inculpatului arată că prima instanță a motivat menținerea stării de arest preventiv în sensul că sunt îndeplinite în continuare condițiile prevăzute de art. 143 Cod procedură penală, că există indicii că inculpatul a săvârșit fapta, din primele declarații luate cu ocazia propunerii de arestare preventivă, inculpatul recunoscând.
Solicită a se reține că astfel cum prevăd dispozițiile în materie interne, precum și dispozițiile internaționale, CEDO s-a pronunțat în sensul că chiar dacă există temeiuri că fapta există, odată cu trecerea timpului, pericolul pentru ordinea publică scade în intensitate și reacția societății se diminuează.
Apreciază că de la data de când inculpatul este arestat termenul rezonabil este împlinit, iar scopul prevăzut de art. 136 alin. 1 Cod procedură penală, poate fi atins cu o altă măsură neprivativă de libertate.
Apărătorul ales subliniază faptul că prin convorbirea avută cu investigatorul sub acoperire anterior tranzacției, inculpatul a dorit a se proteja. Cele două tranzacții au fost pe câmp, inculpatul luându-și astfel măsuri de prevedere și dorea să apară ca fiind "stăpân pe sine".
Solicită a se observa că nu se pune problema unei influențări, iar doar pe baza acestei convorbiri cu investigatorul sub acoperire, nu se poate reține existența unui pericol concret pentru ordinea publică.
Concluzionează solicitând în principal, revocarea măsurii arestării preventive, iar în subsidiar, înlocuirea măsurii arestării preventive a inculpatului cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea.
Reprezentantul parchetului, având cuvântul cu privire la recursul declarat pune concluzii de respingere a acestuia ca nefondat și menținerea încheierii pronunțate, ca fiind legală și temeinică.
Temeiul avut în vedere la luarea măsurii arestării preventive, cel prevăzut de art. 148 lit.f Cod procedură penală subzistă și în prezent, iar din datele existente la dosar se conturează pericolul pentru ordinea publică pe care inculpatul îl prezintă.
Recurentul inculpat, personal, având ultimul cuvânt, solicită admiterea recursului menționând că nu este o persoană violentă și regretă fapta. Relativ la convorbirea de care se face vorbire și pentru care este acuzat, învederează instanței că prin aceasta doar a dorit să impresioneze.
Asupra recursului penal de față:
Prin încheierea de ședință din data de 29 octombrie 2009, pronunțată de Tribunalul Brașov în dos. nr-, s-a dispus, în temeiul art. 300/1 și art. 160/b alin. 1, 3 Cod procedură penală menținerea măsurii arestării preventive față de inculpatul, precum și respingerea cererii acestuia de înlocuire a măsurii arestării cu măsura preventivă a obligării de a nu părăsi localitatea, reținându-se că în speță nu au intervenit modificări ale temeiurilor ce au stat la baza luării acestei măsuri, acestea subzistă față de gravitatea infracțiunii, cantitatea mare de drog traficată.
Împotriva acestei încheieri a declarat recurs inculpatul care, prin apărător, a solicitat admiterea recursului, casarea încheierii și iar în cadrul rejudecării revocarea măsurii arestării preventive apreciind că la acest moment procesual nu se impune menținerea în continuare a stării de arest preventiv întrucât temeiurile avute în vedere la emiterea mandatului de arestare preventivă nu mai subzistă.
Inculpatul a arătat că nu contestă faptul că indiciile la care face referire art. 143. pr.pen. există însă, a solicitat a se avea în vedere că a dat declarații ample arătând modul în care i-au parvenit drogurile ajutând în acest fel la stabilirea stării de fapt.
Referitor la dispozițiile art. 148 lit.f pr.pen. a arătat că pericolul concret pentru ordinea publică și-a pierdut din intensitate, impactul faptelor inculpatului asupra comunității din care face parte este mult diminuat, dar și faptul că raportat la persoana sa și la circumstanțele reale în care a fost comisă fapta, termenul rezonabil impus de CEDO a fost împlinit. Inculpatul a mai arătat că pericolul pentru ordinea publică a scăzut în intensitate și reacția societății s-a diminuat, că de la data de când este arestat termenul rezonabil este împlinit, iar scopul prevăzut de art. 136 alin. 1 Cod procedură penală, poate fi atins cu o altă măsură neprivativă de libertate. Inculpatul a mai subliniat faptul că prin convorbirea avută cu investigatorul sub acoperire anterior tranzacției, a dorit a se proteja, cele două tranzacții au fost pe câmp, luându-și astfel măsuri de prevedere și dorea să apară ca fiind "stăpân pe sine". În acest context, a arătat că nu se pune problema unei influențări, iar doar pe baza acestei convorbiri cu investigatorul sub acoperire, nu se poate reține existența unui pericol concret pentru ordinea publică.
Verificând hotărârea atacată în raport cu actele și lucrările aflate la dosarul cauzei, instanța constată că recursul este nefondat.
Prin încheierea nr. 13/15 mai 2009 Tribunalului Brașovs -a dispus arestarea preventivă a inculpatului pentru 29 de zile, sub aspectul comiterii infracțiunilor de infracțiunii de trafic de droguri de risc prevăzută. de art. 2 al 1 din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal - 2 acte materiale, constând în aceea că în data de 8 aprilie 2009, în baza aceleiași rezoluții infracționale, a vândut investigatorului sub acoperire "", în prezența investigatorului sub acoperire "" aproximativ 100 grame hașiș cu suma de 500 euro și în data de 14 mai 2009 vândut investigatorului sub acoperire "", în prezența investigatorului sub acoperire "" aproximativ 300 grame hașiș cu suma de 2800 euro.
Temeiurile arestării preventive au fost reprezentate de art. 148 lit. f Cod procedură penală.
Ținând seama de stadiul în care se află cauza, cercetarea judecătorească este aproape de finalizare și raportat la probele administrate până în prezent, se constată că soluția primei instanțe este legală și temeinică, deoarece temeiurile care au stat la baza luării măsurii arestării preventive sunt justificate, luarea acestei măsuri fiind justificată de buna desfășurare a procesului penal, așa cum prevăd dispozițiile art. 136 Cod procedură penală.
Având în vedere condițiile concrete în care se impută inculpatului că ar fi comis fapta, ca acesta a procurat o cantitate mare de droguri, se constată că inculpatul prezintă pericol concret pentru ordinea publică și se impune continuarea procesului penal cu acesta în stare de arest preventiv.
De asemenea, natura infracțiunii pentru care acesta este cercetat, mijloacele specifice de administrare a probelor, impun această măsură.
Gravitatea faptei este una ridicata, atât sub aspectul cantității mari de droguri cât și al modalității concrete de comitere, inclusiv prin surprinderea în flagrant într-un loc public, iar natura acestor infracțiuni, valorile sociale ocrotite de lege prin incriminarea faptelor, dar și frecventa din ce în ce mai crescută a comercializării drogurilor de către persoane tinere în rândul acestei categorii, denotă pericolul concret al lăsării în libertate a acestora la acest moment procesual, ceea ce impune și corectitudinea soluției de respingere a cererii inculpatului de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea.
Față de natura și complexitatea cauzei și de cerințele impuse de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în ce privește aprecierea termenului rezonabil al arestării preventive instituit prin art. 5 paragraful 3 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și libertăților fundamentale, se constată că acest termen nu a fost depășit în 4 luni de detenție preventivă.
În legătură cu celelalte împrejurări invocate de inculpat în susținerea recursului, acestea nu sunt de natură a conduce la concluzia că ar justifica o înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura preventivă a obligării de a nu părăsi localitatea, așa cum judicios a constatat și Tribunalul Brașov.
Așa fiind, se constată că hotărârea primei instanțe este în afara oricărei critici și față de considerentele expuse, în baza art. 385/15 pct. 1 lit. b Cod procedură penală, Curtea va respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul, cu obligarea acestuia la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Pentru aceste motive
În numele legii
Respinge recursul declarat de inculpatul împotriva încheierii de ședință pronunțată de Tribunalul Brașov la data de 29 octombrie 2009 în dos. nr- al aceleiași instanțe, pe care o menține.
Obligă inculpatul să plătească statului suma de 50 lei cu titlu de cheltuieli judiciare.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 2 noiembrie 2009.
Președinte Judecător JUDECĂTOR
- - - - - -
GREFIER
- -
Red.SF/20.11.2009
Tehnoredact.DS/23.11.2009/2 ex.
Jud.fond.
Președinte:Simona FranguloiuJudecători:Simona Franguloiu, Constantin Epure, Manuela Filip
