Jurisprudenta furt calificat Spete Art 209 cp. Decizia 996/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr- - art. 209 Cod penal -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA PENALĂ ȘI PT. CAUZE CU MINORI
INSTANȚA DE RECURS
DECIZIA PENALĂ Nr. 996
Ședința publică de la 19 Octombrie 2009
PREȘEDINTE: Ștefan Făurar JUDECĂTOR 2: Gheorghe Vintilă
Judecător G -
JUDECĂTOR 3: Constantin Mereanu
Grefier - -
Ministerul Public reprezentat de procuror -, de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova.
.
Pe rol, soluționarea recursurilor penale declarate de PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL MEHEDINȚI și inculpata, împotriva deciziei penale nr. 46 din 22 aprilie 2009 pronunțată de Tribunalul Mehedinți - Secția Penală, în dosarul cu nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică, a răspuns avocat reprezentând pe recurenta inculpată, același apărător - în substituirea avocatului din oficiu - reprezentând pe intimata inculpată; de asemenea, a lipsit și intimata - parte civilă .
Procedura de citare a fost legal îndeplinită.
S-a făcut referatul oral al cauzei, după care, nefiind ridicate excepții sau formulate noi cereri, instanța de control judiciar a constatat dosarul în stare de judecată și a acordat cuvântul în cadrul dezbaterilor.
Având cuvântul, reprezentantul Ministerului Public, susține motivele scrise de recurs depuse la dosar, criticând decizia pentru nelegalitate și netemeinicie, motivul de nelegalitate fiind invocat oral, referitor la încadrarea juridică dată faptelor comise de inculpate, susținându-se că nu s-a făcut aplicația prev de art. 208 alin. 1 Cod penal.
Referitor la netemeinicia deciziei, se susține că pedepsele aplicate sunt mici, raportat la circumstanțele reale ale săvârșirii infracțiunilor, dar cu deosebire la antecedentele penale ale inculpatelor, solicitându-se în consecință admiterea recursului, casarea hotărârilor, încadrarea juridică corespunzătoare faptelor comise, cu referire la prev art. 208 alin. 1 Cod penal, și majorarea pedepselor rezultante.
Avocat, având cuvântul pentru recurenta - inculpată, susține motivele scrise de recurs, solicitând extinderea efectelor recursului și asupra inculpatei, casarea deciziei și reindividualizarea judiciară a pedepselor, în sensul reducerii acestora.
În acest sens, motivează că inculpatele au un grad de instrucție școlară redus, pelegrinau prin țară și munceau sporadic, în vederea asigurării mijloacelor de subzistență, au în întreținerea lor mai mulți copii.
Cu privire la recursul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Mehedinți, pune concluzii de admitere a acestuia pentru motivul de nelegalitate în legătură cu incidența dispozițiilor art. 208 alin. 1 Cod penal.
În ceea ce privește motivul de netemeinicie invocat în recursul Parchetului, apreciază că acesta este neîntemeiat, raportat la criticile formulate în recursul inculpatei.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, pune concluzii de respingere a recursului inculpatei, critica privind netemeinicia deciziei fiind nefondată.
Dezbaterile fiind încheiate;
CURTEA:
Asupra recursurilor de față;
Prin sentința penală nr. 4/22.01.2009 pronunțată de Judecătoria Orșova în dosarul nr-, s-a dispus, în baza art.208,209 al.1 lit.a cu aplic.art.37 lit.a, b Cod Penal, condamnarea inculpatei - fiica lui și, născută la 21.03.1969 în G jud.G, cu domiciliul în G-,jud.G, CNP - - la pedeapsa de 3 ani închisoare.
S-a constatat că fapta dedusă judecății este concurentă, în condițiile 39 al.1, 4 și 6.Cod Penal, rap.la art.34- 35C.p., cu fapta pentru care inculpata a fost condamnată la pedeapsa de 3 ani și 6 luni, prin sentința penală nr. 698/28.03.2005 a Judecătoriei Galați.
În baza art. 39 al.1,4 și 6.Cod Penal rap.la art.34-35.Cod Penal, s-a contopit pedeapsa aplicată faptei deduse judecății, cu pedeapsa aplicată inculpatei prin sentința penală nr. 698/28.03.2005 și s-a aplicat pedeapsa cea mai grea, de 3 ani și 6 luni închisoare.
În baza art.334 pr.pen. a fost schimbată încadrarea juridică a faptei săvârșite de inculpata, din infracțiunea prevăzută de art.208,209 al.1 lit.a cu Cod Penal aplicarea art.37 lit.a Cod Penal, în infracțiunea prev.de art.208,209 al.1 lit.a cu aplic.art.37 lit.a și b
Cod PenalÎn baza art.208,209 al.1 lit.a cu aplic.art.37 lit.a și b Cod Penal, a fost condamnată inculpata - fiica lui și, născută la 22.09.1969 în G jud.G,cu domiciliul în G- -. 5.102 jud.G CNP - - la pedeapsa de 3 ani închisoare.
În baza art.61 al.1 Cod Penal, s-a menținut beneficiul liberării condiționate pentru restul neexecutat de 600 zile din pedeapsa de 5 ani închisoare, aplicată prin sentința penală nr.118/2008 a Judecătoriei Ploiești.
În baza art.71 Cod Penal, li s-au interzis inculpatelor și drepturile prevăzute de art.64 lit.a teza a II-a și lit.b
Cod PenalÎn baza art.36 al.3 Cod Penal, s-a dedus din perioada aplicată perioada executată, începând cu data de 26.09.2008, la zi.
S-a admis acțiunea civilă formulată de partea civilă, iar în baza art.14,346 pr.pen. rap.la art.998 și urm.civ. au fost obligate inculpatele, în solidar, la plata sumei de 13.000 lei către partea civilă, reprezentând daune materiale și a sumei de 1.000 lei reprezentând daune morale.
În baza art.191 al.1 pr.pen. au fost obligate inculpatele la câte 650 lei cheltuieli judiciare avansate de stat, din care 400 lei, reprezentând onorariu avocat din oficiu, ce va fi avansat din fondurile Ministerului Justiției.
Pentru a se pronunța astfel, instanța de fond a constatat în fapt că în dimineața zilei de 17.09.2008, inculpatele și s-au deplasat cu trenul de la G la O, cu intenția de a pătrunde în apartamentele unor persoane de vârstă înaintată, pentru a sustrage bani și bijuterii din locuințele acestora, iar pentru a mijloci intrarea în apartamente, s-au folosit de pretextul că ar vinde respectivilor păgubiți produse promoționale. Astfel, după ce au încercat în mai multe blocuri, inculpatele au ajuns în apartamentul părții vătămate, în vârstă de 86 de ani, situat pe-.
După ce au fost invitate în locuință, în timp ce inculpata prezenta părții vătămate mai multe produse (detergenți, săpunuri,bureți de vase), cealaltă inculpată, sub pretextul că merge la baie, a intrat în prima cameră pentru a căuta bani și bunuri de valoare și, după câteva minute, aceasta s-a întors în bucătărie, spunându-i inculpatei că nu a găsit nimic. S-a mai reținut că, în timp ce a rămas împreună cu partea vătămată, după același scenariu descris mai sus, a intrat în ultima cameră a apartamentului și a sustras suma de 2320 euro și 2600 lei dintr-un săculeț care se afla într-o pernă, după care cele două inculpate au părăsit locuința părții vătămate și sub pretextul că trebuie să mai aducă bunuri părții vătămate i-au spus acesteia să le aștepte în fața blocului în care locuiește, iar banii sustrași au fost împărțiți în mod egal între inculpate.
Împotriva sentinței pronunțate de instanța de fond, a declarat apel Parchetul de pe lângă Judecătoria Orșova, motivând că hotărârea este nelegală, criticându-se soluția de schimbare a încadrării juridice a faptei săvârșită de inculpata, cu încălcarea dispozițiilor legale privind punerea în discuția părților a acestei probleme și, în același timp, s-a invocat ca fiind nelegală și aplicarea în cauză a dispozițiilor art. 36.Cod Penal, precum și a dispozițiilor art. 36 alin 3.Cod Penal Totodată, s-a invocat ca motiv de netemeinicie și greșita individualizare a pedepselor aplicate inculpatelor, susținându-se că acestea sunt prea blânde în raport cu gravitatea faptelor comise.
Prin decizia penală nr. 46 din 22 aprilie 209 pronunțată de Tribunalul Mehedinți - Secția Penală, s-a dispus admiterea apelului declarat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Orșova; desființarea parțială sentința, în ce privește latura penală, în sensul că:
În baza art.208-209 alin.1 lit. a CP, cu aplic. art.37 lit.b CP, a dispus condamnarea inculpatei la pedeapsa de 3 ani închisoare, cu interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a, teza a II-a și lit. b CP, în cond. art. 71 CP.
În baza art.88 CP, s-a dedus din pedeapsă durata reținerii și arestării preventive, începând cu data de 26.09.2008 și până la data punerii în libertate 12.03.2009.
În baza art.208-209 alin.1 lit. a CP, cu aplic. art.37 lit. a și b CP, a fost condamnată inculpata la pedeapsa de 3 ani închisoare, cu interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a, teza a II-a și lit. b CP, în cond. art. 71 CP.
În baza art.61 alin.1 CP, s-a menținut beneficiul liberării condiționate pentru restul neexecutat de 600 zile din pedeapsa de 5 ani închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 118/24.01.2008 a Judecătoriei Ploiești.
În baza art.88 CP, s-a dedus din pedeapsa aplicată durata reținerii și arestării preventive începând cu 26.09.2008 și până la data punerii în libertate - 11.03.2009.
S-au menținut celelalte dispoziții ale sentinței apelate, iar cheltuielile judiciare au rămas în sarcina statului, inclusiv onorariile pentru avocații din oficiu în cuantum de câte 400 lei, pentru fiecare inculpată, ce vor fi avansate din fondurile Ministerului Justiției și Libertăților.
Pentru a pronunța această decizie, instanța de apel a constatat că instanța de fond a pronunțat într-adevăr o hotărâre nelegală, în ce privește schimbarea încadrării juridice a faptei comisă de inculpata, sub aspectul reținerii și a formei de recidivă post executorii, aspect ce nu ținea de încadrarea juridică a faptei, ci de circumstanțierea stării de pericol a faptei, considerent pentru care nu se justifica schimbarea încadrării juridice a faptei.
Referitor la starea de recidivă în ce privește această inculpată, s-a constatat că instanța de fond, în mod corect a reținut că aceasta, la data săvârșirii infracțiunii deduse judecății, se afla atât în stare de recidivă post condamnatorie, cât și în stare de recidivă post executorie, față de condamnările sale anterioare, respectiv 118/24.01.2008 pronunțată de Judecătoria Ploiești - definitivă prin neapelare, 1485/2006, 644/2007 și 1280/2007, în baza cărora inculpata a fost condamnată la pedeapsa rezultantă de 5 ani închisoare, din executarea căreia s-a liberat condiționat la 19.02.2008 cu un rest de 600 zile închisoare neexecutate, și în stare de recidivă post executorie față de condamnarea anterioară de 6 ani închisoare, ce i-a fost aplicată pentru săvârșirea unei infracțiuni de tentativă la omor, prin 308/1998 a Tribunalului Galați, din executarea căreia s-a liberat condiționat la 29.05.2001 cu un rest de 734 zile închisoare neexecutate.
În ce privește pe inculpata, instanța de apel a constatat că în mod greșit s-a reținut în sarcina acesteia și forma recidivei post condamnatorii, în condițiile în care aceasta a săvârșit fapta dedusă judecății în data de 17.09.2008, iar potrivit fișei de cazier, condamnarea anterioară - care atrage starea de recidivă pentru aceasta - este sentința penală nr.698/28.03.2005 a Judecătoriei Galați, rămasă definitivă prin decizia penală nr.428/28.07.2005 a Curții de Apel Galați, prin care această inculpată a fost condamnată la o pedeapsă de 3 ani și 6 luni închisoare, din executarea căreia s-a liberat la 07.02.2007, cu un rest de 414 zile închisoare, care s-au împlinit la data de 27.03.2008, condiții în care, la data săvârșirii infracțiunii deduse acestei judecăți, această inculpată se afla în stare de recidivă postexecutorie prev. de art. 37 lit. b
Cod PenalAstfel, relativ la această inculpată, s-a apreciat de instanța de apel că hotărârea primei instanțe este nelegală și sub aspectul greșitei aplicări în cauză a dispozițiilor prev. de art. 39.
Cod PenalÎn ce privește individualizarea juridică a pedepselor, tribunalul a apreciat că pedeapsa de 3 ani închisoare aplicată fiecărei inculpate, cu executare în regim de detenție, va fi în măsură să satisfacă cerințele art. 52 din și Cod Penal corespunde criteriilor de individualizare prev. de art. 72, atât sub aspectul pericolului social, cât și criteriului preventiv-educativ, ținând seama de atitudinea procesuală sinceră a inculpatelor, cât și de faptul că una dintre acestea este însărcinată, considerente în raport de care acest cuantum a fost apreciat ca îndestulător.
Cât privește celelalte dispoziții ale sentinței referitoare la aplicarea pedepselor accesorii, dispozițiilor referitoare la deducerea stării de reținere și arest preventiv, cât și a aplicării în speță a dispozițiilor art. 61 alin 1.Cod Penal - în ce privește pe inculpata, s-a reținut că prima instanță a aplicat în mod corect aceste prevederi legale, ca de altfel și celelalte dispoziții ale sentinței, ce nu au făcut obiectul criticilor invocate în apel.
Împotriva acestei decizii, au declarat recurs - în termen legal - atât Parchetul de pe lângă Tribunalul Mehedinți și inculpata.
În recursul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Mehedinți, în motivele scrise, se critică decizia pentru netemeinicie în ceea ce privește cuantumul pedepselor aplicate inculpatelor, susținându-se că ambele au săvârșit infracțiunile în stare de recidivă, ceea ce conferă un grad ridicat de pericol social pentru faptele respective.
Cu ocazia dezbaterilor, reprezentantul Ministerului Publica invocat oral un motiv de nelegalitate, în sensul că instanțele nu au reținut incidența art. 208 alin. 1 Cod penal, care reglementează în mod generic infracțiunea de furt.
În recursul declarat de inculpata, se critică decizia pentru netemeinicie, invocându-se motive de ordin familial, lipsa resurselor de subzistență, solicitându-se reducerea cuantumului pedepsei.
Recursul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Mehedinți este întemeiat și urmează să fie admis.
Curtea constată că, prin decizia recurată, prin care a fost admis apelul declarat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Orșova și desființată sentința, inculpatele au fost condamnate în baza art. 208 - 209 alin. 1 lit. a Cod penal, cu reținerea stării de recidivă prev de art. 37 lit. b și respectiv art. 37 lit. a și b Cod penal, fără să se consemneze alin. 1 al prevederilor art. 208 Cod penal care reglementează în mod generic sancțiunea aplicată pentru infracțiunea de furt reținută în sarcina ambelor inculpate.
În consecință, motivul invocat oral de către reprezentantul Ministerului Public este întemeiat și urmează să fie admis.
Și motivul privind netemeinicia hotărârilor este fondat, instanțele aplicând pedepse care nu corespund criteriilor generale de individualizare prev de ar. 72 Cod penal și dispozițiilor art. 52 Cod penal.
Astfel, din fișele de cazier judiciar se reține că inculpata a săvârșit infracțiunea în stare de recidivă postexecutorie, conform art. 37 lit. b Cod penal, suferind anterior patru condamnări, tot pentru comiterea unor infracțiuni de furt.
Referitor la inculpata, se constată că aceasta a săvârșit, de asemenea, infracțiunea în stare de recidivă postexecutorie și postcondamnatorie, pedepsele anterioare fiind aplicate tot pentru comiterea unor infracțiuni de furt.
De altfel, din materialul probator administrat în cauză, Curtea constată că cele două inculpate nu prestau muncă, pelegrinau prin țară, încercând și, de multe ori, reușind să inducă în eroare în general persoane în vârstă, cărora le prezentau diferite produse spre vânzare, pretinzând că sunt agenți autorizați ai unor firme de distribuție, pătrunzând în acest mod în domiciliile părților vătămate, unde, una dintre inculpate distrăgea atenția persoanei respective, sub pretextul că testează produsele oferite (detergenți), iar cealaltă inculpată sustrăgea bunuri de valoare, profitând de neatenția victimei.
În aceste condiții, a fost săvârșită și infracțiunea din dimineața de 17 septembrie 2008, când inculpatele s-au deplasat cu trenul de la G la O, județul M, profitând de naivitatea și buna credință a părții vătămate, în vârstă de 86 de ani.
În consecință, se apreciază că pedepsele aplicate inculpatelor nu sunt de natură să-și atingă scopul sancționator și educativ, sub aspectul cuantumurilor acestora, urmând să se dispună majorarea pedepselor.
În ceea ce privește dispoziția instanței de prim control judiciar referitor la menținerea beneficiului liberării condiționate pentru restul de pedeapsă rămasă neexecutată, de 600 de zile din pedeapsa de 5 ani închisoare aplicată inculpatei, prin sentința penală nr. 118/2008 a Judecătoriei Ploiești, Curtea apreciază că aceasta este netemeinică, urmând ca, în baza art. 61 alin. 1 Cod penal, să dispună revocarea beneficiului liberării condiționate privind acest rest, ca o consecință a perseverenței săvârșirii de infracțiuni contra patrimoniului, de către inculpată și să aplice, de asemenea, un spor, astfel încât pedeapsa rezultantă să constituie o măsură coercitivă, de natură să conducă la reeducarea acesteia.
Concluzionând, recursul Parchetului urmează să fie admis, pentru ambele motive, atât privind nelegalitatea deciziei, cât și netemeinicia acesteia.
Pentru considerentele expuse anterior, Curtea urmează să respingă recursul declarat de inculpata, motivele invocate de aceasta nefiind în măsură să conducă la reducerea pedepsei aplicate, în sensul dispozițiilor art. 72 și art. 52 Cod penal.
În consecință, Curtea urmează să admită recursul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Mehedinți, în baza art. 38515pct. 2 lit. d Cod Procedură penală, să caseze ambele hotărâri, numai sub aspectul laturii penale, în sensul reținerii incidenței dispozițiilor art. 208 alin. 1 Cod penal și să procedeze la reindividualizarea judiciară a pedepselor, în sensul majorării acestora.
În baza art. 38515pct. 1 lit. b Cod Procedură penală, se va dispune respingerea recursului inculpatei, ca nefondat.
Implicit, vor fi menținute dispozițiile referitoare la latura civilă, cu privire la care nu s-au formulat critici.
Văzând și dispozițiile art. 192 alin. 2 Cod Procedură penală;
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul PARCHETULUI DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL MEHEDINȚI împotriva deciziei penale nr. 46 din 22 aprilie 2009 pronunțată de Tribunalul Mehedinți - Secția Penală, în dosarul cu nr-.
Casează sentința penală nr. 4 din 22.01.2009 a Judecătoriei Orșova și decizia penală nr. 46 din 22.04.2009 a Tribunalului Mehedinți.
În baza art. 208 al. 1 - 209 al. 1 lit. a Cod Penal, cu aplicația art. 37 lit. b Cod Penal;
Condamnă inculpata la 5 ani închisoare.
Interzice inculpatei drepturile prev de art. 64 al. 1 lit. a teza II și lit. b Cod Penal, pe perioada prev de art. 71 Cod penal.
În baza art. 88.Cod Penal;
Deduce din pedeapsă durata reținerii și arestării preventive, de la 26.09.2008 la 12.03.2009.
În baza art. 208 al. 1 - 209 al. 1 lit. a cu Cod Penal aplic. art. 37 lit. a, b Cod Penal;
Condamnă pe inculpata la 5 ani închisoare.
Interzice inculpatei drepturile prev de art. 64 al. 1 lit. a teza II și lit. b Cod Penal, pe perioada prev de art. 71.
Cod PenalÎn baza art. 61 al. 1.Cod Penal;
Dispune revocarea beneficiului liberării condiționate privind restul de pedeapsă rămasă neexecutată, de 600 zile închisoare din pedeapsa de 5 ani închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 118 din 24.01.2008 a Judecătoriei Ploiești, pe care îl contopește în pedeapsa de 5 ani închisoare, care se sporește cu 1 an închisoare, urmând ca inculpata să execute o pedeapsă rezultantă de 6 ani închisoare, cu aplic. art. 71.
Cod PenalÎn baza art. 88.Cod Penal;
Deduce din pedeapsă durata reținerii și arestării preventive, de la 26.09.2008 la 11.03.2009.
Obligă inculpatele - în solidar - la 13.000 lei despăgubiri civile, pentru daune materiale și la 1.000 lei despăgubiri civile pentru daune morale, către partea civilă.
Respinge recursul declarat de inculpata, împotriva deciziei penale nr. 46 din 22 aprilie 2009 pronunțată de Tribunalul Mehedinți - Secția Penală, în dosarul cu nr-, ca nefondat.
Obligă inculpata la 400 lei cheltuieli judiciare statului, din care, suma de 300 lei reprezentând onorariu de avocat din oficiu - din fondurile Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 19 Octombrie 2009
Președinte, Judecător, Judecător,
- - G - - -
Grefier,
- -
Red. Jud.: C-tin. -
Jud. fond:
Jud. apel:
Dact. 3 ex./ - 06 2009
-19 octombrie 2009 -
- Emis extras pedeapsă pe numele inculpatei;
- Emis extras pedeapsă pe numele inculpatei;
- G va urmări și încasa de la debitoarea suma de 1050 lei cheltuieli judiciare statului, la fond și în recurs, iar de la debitoarea suma de 650 lei, cheltuieli judiciare statului la fond.
Președinte:Ștefan FăurarJudecători:Ștefan Făurar, Gheorghe Vintilă, Constantin Mereanu
