Liberare provizorie sub control judiciar. Decizia 242/2008. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
R ÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR-
DECIZIA NR. 242
Ședința publică din data de 29 februarie 2008
PREȘEDINTE: Mihai Viorel Tudoran
JUDECĂTOR 2: Florentin Teișanu
JUDECĂTOR 3: Paul
Grefier -
*****
Ministerul Publica fost reprezentat de procuror C din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL PLOIEȘTI.
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL DÂMBOVIȚA împotriva încheierii de ședință din data de 27.02.2008 pronunțată de TRIBUNALUL DÂMBOVIȚA, prin care, s-a admis cererea formulată de inculpatul, fiul lui și, născut la 27.04.1972, în comuna, județul D, aflat în arest în baza mandatului de arestare preventivă nr. 10/U/19.09.2007, în Penitenciarul Mărgineni, trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 12 alin. 1 din Legea nr. 678/2001.
Potrivit disp. art. 1608aalin. 2 Cod procedură penală s-a dispus punerea în libertate provizorie sub control judiciar a inculpatului urmând ca acesta potrivit art. 1608aalin. 3 Cod procedură penală să respecte următoarele obligații:
- să nu depășească limitele județului D, decât cu încuviințarea instanței de judecată;
- să se prezinte la instanța de judecată TRIBUNALUL DÂMBOVIȚA ori de câte ori este chemat;
- să se prezinte la Poliția municipiului Târgoviște conform programului de supraveghere întocmit de către această instituție sau ori de câte ori este chemat;
- să nu își schimbe locuința fără încuiințarea instanței de judecată;
- să nu dețină, să nu folosească și să nu poarte nicio categorie de arme.
S-a atras atenția inculpatului că în caz de încălcare cu rea-credință a obligațiilor ce- revin se va lua față de le măsura arestării preventive precum și asupra faptului că liberarea provizorie se revocă dacă se descoperă fapte sau împrejurări ce nu au fost cunoscute la data admiterii cererii și care justifică arestarea sa sau dacă va încerca să zădărnicească aflarea adevărului sau săvârșește din nou cu intenție o nouă infracțiune pentru care este urmărit sau judecat.
Măsura dispusă urmează fi comunicată administrației locului de deținere, respectiv Penitenciarul Mărgineni.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns intimatul inculpat, în stare de arest, asistat de avocat ales, din cadrul Baroului D, potrivit împuternicirii avocațiale depusă la dosar, fila 11.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut refereatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Cu permisiunea instanței avocat a luat legătura cu recurentul inculpat și apoi având cuvântul, arată că nu are cereri de formulat și solicită acordarea cuvântului pentru dezbaterea recursului.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, arată că nu are alte cereri de formulat și solicită acordarea cuvântului pentru dezbaterea recursului.
Curtea, ia act că nu sunt cereri de formulat, față de actele și lucrările dosarului, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbaterea recursului.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, arată că prin încheierea de ședință din 27.02.2007 pronunțată de TRIBUNALUL DÂMBOVIȚA în mod greșit a fost admisă cererea inculpatului și s-a dispus punerea în libertate provizorie sub control judiciar, instituindu-se totodată obligațiile prev. de art. 1608aalin. 3 Cod procedură penală, apreciind că hotărârea este nelegală și netemeinică.
Subliniează faptul măsura liberării provizorie sub control judiciar prev. de art. 1602Cod procedură penală este condiționată alături de cuantumul pedepsei de inexistența datelor din care rezultă necesitatea de al împiedica pe inculpat să săvârșească alte infracțiuni sau că acesta ar încerca să zădărnicească aflarea adevărului prin influențarea unor părți, martori sau experți.
Arată că măsura arestării inculpatului a fost dispusă în temeiul art. 148 lit. b și f ca C.P.P. urmare a faptului că în timpul urmăririi penale s-a constatat că inculpatul a încercat influențarea părții vătămate, în sensul ca aceasta să nege existența faptei și a retracta declarația, asigurându-se că va avea aceeași poziție ca și martora.
Mai arată că o primă cererea de liberare provizorie sub control judiciar i-a fost respinsă inculpatului prin decizia penală nr. 140 din 02.02.2008 pronunțată de Curtea de APEL PLOIEȘTI, tot pe aceleași considerată arătate anterior.
În concluzie, consideră hotărârea pronunțată ca fiind nelegală și solicită admiterea recursului, casarea încheierii de ședință din data de 27.02.2008 pronunțată de TRIBUNALUL DÂMBOVIȚA și pe fond respingerea cererii de liberare provizorie sub control judiciar.
Avocat, având cuvântul pentru recurentul inculpat, solicită ca instanța să aibă în vedere că martora în fața instanței de judecată a arătat că a fost influențată de către partea vătămată să depună plângere împotriva inculpatului și că nu își mai menține plângerea depusă la circa doi ani de la producerea evenimentelor.
Solicită să fie avute în vedere faptul că sunt îndeplinite cerințele art. 1601.p Cod Penal și în mod corect de două ori instanța de fond, respectiv TRIBUNALUL DÂMBOVIȚA ținând cont de probele de la dosar a admis cererea de liberarea provizorie sub control judiciar.
Sublinează faptul că inculpatul nu este recidivist și nu există date din care să rezulte necesitatea de a- împiedica pe inculpat să săvârșească alte infracțiuni.
În ceea ce privește persoana inculpatului, arată că acesta are mai multe firme, că a contractat credite la bănci, că are o situație familială deosebită, respectiv un copil minor în întreținere și o mamă bolnavă în îngrijirea sa.
Mai arată că mai sunt de audiat doi martori, respectiv soția sa și tatăl părții vătămate, martori ce în opinia sa nu pot fi influențați de către acesta.
În concluzie, solicită respingerea recursului declarat de Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL DÂMBOVIȚA.
Recurentul inculpat, având ultimul cuvânt, solicită respingerea recursului declarat de Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL DÂMBOVIȚA și judecarea sa în stare de libertate, avându-se în vedere situația sa familială, faptul că are o firmă și are contractat împrumuturi bancare.
CURTEA,
Asupra recursului penal de față;
Prin încheierea din data de 27.02.2008 a Tribunalului Dâmbovița emisă în dosar 27.02.2008 a Tribunalului Dâmbovița emisă în dosar nr- s-a admis cererea formulată de inculpatul, fiul lui și, născut la 27.04.1972, în comuna, județul D, aflat în arest în baza mandatului de arestare preventivă nr. 10/U/19.09.2007, în Penitenciarul Mărgineni, trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 12 alin. 1 din Legea nr. 678/2001.
Potrivit disp. art. 1608aalin. 2 Cod procedură penală s-a dispus punerea în libertate provizorie sub control judiciar a inculpatului urmând ca acesta potrivit art. 1608aalin. 3 Cod procedură penală să respecte următoarele obligații:
- să nu depășească limitele județului D, decât cu încuviințarea instanței de judecată;
- să se prezinte la instanța de judecată TRIBUNALUL DÂMBOVIȚA ori de câte ori este chemat;
- să se prezinte la Poliția municipiului Târgoviște conform programului de supraveghere întocmit de către această instituție sau ori de câte ori este chemat;
- să nu își schimbe locuința fără încuiințarea instanței de judecată;
- să nu dețină, să nu folosească și să nu poarte nicio categorie de arme.
S-a atras atenția inculpatului că în caz de încălcare cu rea-credință a obligațiilor ce- revin se va lua față de le măsura arestării preventive precum și asupra faptului că liberarea provizorie se revocă dacă se descoperă fapte sau împrejurări ce nu au fost cunoscute la data admiterii cererii și care justifică arestarea sa sau dacă va încerca să zădărnicească aflarea adevărului sau săvârșește din nou cu intenție o nouă infracțiune pentru care este urmărit sau judecat.
Măsura dispusă urmează fi comunicată administrației locului de deținere, respectiv Penitenciarul Mărgineni.
Pentru a pronunța încheierea încheierea respectivă prima instanță reținut următoarea situație:
Inculpatul a fost trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de disp.art. 12 alin.1 din Legea nr. 678/2001, pedepsite cu închisoarea de la 3 la 12 ani și interzicerrea unor drepturi ce nu depășește 8 ani, fiind îndeplinite astfel condiția prevăzută de dispozițiile art. 1602alin.1 Cod procedură penală.
În al doilea rând s-a constatat că nu există date din care să rezulte necesitatea de a-l împiedica pe inculpat să săvârșească alte infracțiuni sau că acesta va încerca să zădărnicească aflarea adevărului prin influențarea unor martori.
După cum rezultă din actele și lucrările dosarului cercetarea judecătorească se află într-o etapă raportat la prima cerere formulată de acesta în sensul că între timp de la data soluționării cererii și recursul formulat de către parchet au fost audiați aproape toți martorii audiați în cursul urmăririi penale, instanța urmând să audieze la termenul acordat pe tatăl părții vătămate, numitul, care are cunoștință de aspectele relatate de fiica sa.
S-a considerat că nu există impedimente la punerea inculpatului în libertate sub control judiciar raportat la textele de lege care reglementează acestă instituție.
La toate acestea s-a adăugat cunoașterea de către inculpat a cazurilor prevăzute de art. 16010alin. 1 lit.a și b Cod procedură penală, în care liberarea provizorie poate fi revocată și angajamentul acestuia că va respecta obligațiile care îi vor fi impuse pe perioada liberării, care în opinia tribunalului vor fi de natură să garanteze odată în plus un comportament în limitele legalității.
Pe de altă parte, atitudinea acestuia de a relata activitatea infracțională din punct de vedere al percepției sale și de conștientizarea consecințelor negative îndreptățesc instanța să considere că cercetarea inculpatului în stare de libertate sub control judiciar nu va împiedica administrarea actului de justiție.
Perioada petrecută în stare de arest preventiv de către inculpat și privațiunile la care a fost suspus au diminuat impactul negativ pe care comiterea unor infracțiuni de acest gen le-ar avea asupra comunității, procesul putând continua în bune condițiuni și cu el în stare de libertate sub control judiciar.
Împotriva acestei încheieri a declarat recurs Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL DÂMBOVIȚA criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie și învederând că nu se impune judecarea inculpatului în stare de libertate cu toate garanțiile prevăzute de art. 1602alin.3 Cod procedură penală întrucât există date din care rezultă necesitatea de a-l împiedica pe acesta să zădărnicească aflarea adevărului prin influențarea unor părți, martori, experți.
Curtea, examinând încheierea recurată în raport de criticile formulate, de actele și lucrările dosarului, dar și din oficiu, sub toate aspectele de fapt și de drept, conform art. 3856alin. 3 Cod procedură penală, constată că recursul este fondat.
Astfel, Curtea constată că nu mai departe de data de 02.202.2008 Curtea de APEL PLOIEȘTIa mai respins o cerere de liberare provizorie sub control judiciar formulată de către inculpatul ca fiind neîntemeiată, în considerentele acesteia învederându-se că audiată fiind în ședința publică din 24.01.2008 martora principală a retractat declarația dată în cursul urmăririi penale, relatând împrejurări de natură a-l exonera pe inculpat de răspundere penală, cu motivația că situția de fapt prezentată cu lux de amănunte în față procurorului i-ar fi fost sugerată de partea vătămată, care a obligat-o să adopte o atare atitudine procesuală.
Conduita confirmă conținutul procesului-verbal de redare a convorbirilor telefonice înregistrate anterior trimiterii în judecată, din care rezultă date certe privind încercarea inculpatului de a realiza o înțelegere frauduloasă cu partea vătămată în vederea schimbării declarațiilor date anterior, asigurată fiind că o atare rugăminte fusese deja acceptată de martoră.
Or, față de aceste probe, constatându-se că motivația retractării sugerată de inculpat se regăsește în declarația martorei audiate este cert că motivul principal ce a stat ca temei pentru privarea de libertate, respectiv încercarea de zădărnicire a aflării adevărului prin modalitățile înscrise sub art. 148 alin. 1 lit. b și e Cod procedură penală, subzistă în continuare, neexistând garanția că normala desfășurare a procesului poate fi asigurată prin luarea măsurilor de control judiciar prev. de art. 1602alin. 3 lit. a,b,c,d,e din același cod și concluzia primei instanțe privind reducerea impactului negativ determinat de fapta ce formează obiectul judecății, asupra ordinii sociale este greșită, în condițiile în care recurentul nu se află la prima încălcare a legii penale, suferind anterior o condamnare de 7 ani închsioare pentru complicitate la viol prev. de art. 197 alin. 2 Cod penal.
Raportat la timpul scurt de la data de mai sus menționată, Curtea constată că față de persoana inculpatului nu au avut loc schimbări esențiale de natură a face credința instanțelor de judecată că de data acesta s-ar impune judecarea sa în stare de libertate.
Din contră, după cum a învederat și Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL DÂMBOVIȚA în recursul declarat măsura arestării a fost dispusă în cauză în condițiile art. 148 lit. b și e Cod procedură penală, urmare faptului că în timpul urmăririi penale s-a constatat în urma înregistrărilor dispuse în cauză că inculpatul a încercat să influențeze partea vătămată în sensul de a nega existența faptei și de a retracta declarația, asigurând-o că aceeași poziție o va avea și martora.
Dispozițiile art. 148 lit. b și e Cod procedură penală reținute ca temei al arestării constituie exact impedimentul prevăzut de art. 1602Cod procedură penală la instituția liberării provizorii sub control judiciar.
Motivația instanței în sensul că cercetarea judecătorească a avansat între timp și că nu există decât un singur martor de audiat - respctiv tatăl părții vătămate nu acoperă ipotezele prevăzute de art. 1602Cod procedură penală din următoarele considerente:
vizat are în vedere procesul penal în întregimea lui- respectiv urmărirea penală, fond, căi de atac, inculpatul.
În cauză, inculpatul nu doar și-a dorit să influențeze partea vătămată și martorul ci chiar a realizat acest lucru iar odată realizat, el nu mai poate fi înlăturat împotriva constatării lui de către instanța de control judiciar cu ocazia soluționării recursului împtoriva liberării provizorii și de către instanța de fond cu prilejul arestării.
Față de cele astfel reținute Curtea, în baza art. 38515alin.2 lit.d Cod procedură penală va admite recursul declarat de Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL DÂMBOVIȚA împotriva încheierii de ședință din data de 27.02.2008 pronunțată de TRIBUNALUL DÂMBOVIȚA.
Se va casa încheierea respectivă și pe fond se va respinge cererea de liberare provizorie sub control judiciar formulată de.
Având în vedere și disp. art. 192 alin. 3 Cod procedură penală;
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL DÂMBOVIȚA împotriva încheierii de ședință din data de 27.02.2008 pronunțată de TRIBUNALUL DÂMBOVIȚA.
Casează încheierea atacată și pe fond respinge cererea de liberare provizorie sub control judiciar formulată de inculpatul, fiul lui și, născut la 27.04.1972, în prezent aflat în Penitenciarul Mărgineni.
Cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică astăzi, 29.02.2008.
Președinte, Judecători,
- - - - - - - -
Fiind plecat în concediu de odihnă,
se semnează de către președintele completului
Grefier,
4 ex/03.03.3008
Red. /Tehnored.
f- TRIBUNALUL DÂMBOVIȚA
Operator de date cu caracter personal
Nr. notificare 3113/2006
Președinte:Mihai Viorel TudoranJudecători:Mihai Viorel Tudoran, Florentin Teișanu, Paul
