Liberare provizorie sub control judiciar. Decizia 410/2009. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI
DOSAR NR-
DECIZIA PENALĂ NR. 410/R/2009
Ședința publică din 23 iunie 2009
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Maria Boer JUDECĂTOR 2: Delia Purice
JUDECĂTORI: Maria Boer, Delia Purice, Iuliana Moldovan Președinte Secția Penală
- -
GREFIER: - -
Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial Cluj, reprezentat prin PROCUROR -.
S-a luat spre examinare recursul declarat de către inculpatul, deținut în Penitenciarul Gherla, împotriva încheierii penale fără număr din data de 11 mai 2009, pronunțată în dosar nr- al Tribunalului Cluj, având ca obiect cerere de liberare provizorie sub control judiciar.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă inculpatul, aflat în stare de deținere, asistat de apărător desemnat din oficiu, avocat din cadrul Baroului C, cu delegație la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Inculpatul arată că înțelege să-și retragă recursul declarat în cauză.
Reprezentantul DIICOT - Serviciul Teritorial Cluj solicită să se ia act de retragerea recursului.
Apărătoarea din oficiu a inculpatului de asemenea solicită să se ia act de retragerea recursului.
CURTEA
Asupra recursului penal de față,
În baza lucrărilor dosarului, constată că Tribunalul Cluj prin încheierea penală din 11 mai 2009, în temeiul art. 1608aal.6 Cod procedură penală, a respins cererea de liberare provizorie sub control judiciar formulată de către inculpatul, fiul lui și, născut la data de 10.02.1980, în orașul, jud. H, CNP -, în prezent arestat preventiv în Penitenciarul Gherla.
În temeiul art.3002proc.pen.rap.la art.160balin.1 și 3 proc.pen.s-a constatat legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive luată față de inculpatul, în prezent arestat preventiv în Penitenciarul Gherla, măsură pe care a menținut-
Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a reținut în fapt următoarele:
Prin Încheierea penală nr.71/C/01.12.2008 a Tribunalului Cluj, în baza prev. art.1491Cod procedură penală s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului, pe o perioadă de 29 de zile, cu începere din data de 1 decembrie 2008 și până la data de 29 decembrie 2008 inclusiv, pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de droguri de risc, prev. de art. 2 al. 2 din Legea 143/2000.
Sub aspectul stării de fapt s-a reținut că inculpatul, la sfârșitul lunii noiembrie 2008, în baza unei înțelegeri prealabile cu o persoană neidentificată, a deținut, transportat și oferit spre vânzare o cantitate de aproximativ 500 de grame de rezină de cannabis, substanță clasificată ca fiind drog de risc.
asupra condițiilor de admisibilitate și legalitate impuse în această procedură a liberării provizorii, constatăm că, deși aceste condiții sunt îndeplinite în această cauză, cererea formulată de către inculpat nu este întemeiată.
Astfel, limita maximă a pedepsei stabilită de lege pentru infracțiunea pentru care este cercetat inculpatul este închisoarea de 15 ani, nefiind așadar atins maximul impus de art.1602alin.1 Cod Procedură Penală, care este de 18 ani închisoare.
Asupra aspectelor de temeinicie însă, oprindu-ne în cele ce urmează, vom constata că cerințele de această natură nu sunt îndeplinite în speță. Astfel din declarația colaboratorului sub acoperire, care nu s-a înregistrat prin mijloace tehnice, însă perceputăpropri sensibusde către instanță, rezultă că înainte de a fi autorizat, colaboratorul deținea informații că inculpatul desfășoară activități de trafic de droguri, cu cantități destul de însemnate de astfel de substanțe, de unde reiese că ar exista premise ca inculpatul să reia același gen de activități după punerea sa în libertate.
În aceeași ordine de idei, ar fi oportună menținerea inculpatului în stare de arest preventiv până la reaudierea colaboratorului sub acoperire, în calitate de martor cu identitate atribuită, pentru a nu exista sub nici o formă riscul deconspirării martorului, fiind posibilă contactarea acestuia de către inculpat, pe canalul de comunicare stabilit între ei anterior săvârșirii faptei pentru care este cercetat inculpatul în prezent
Pentru toate considerentele mai sus sintetizate, instanța a apreciat că cererea de liberare provizorie sub control judiciar formulată de către inculpatul, nu este întemeiată, și în baza art. 1608aal.6 Cod procedură penală a fost respinsă.
Cu privire la legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive, trebuie remarcat că Tribunalul Cluja fost sesizat cu soluționarea cauzei la data de 23 ianuarie 2009, fiind înregistrat sub nr-, în sistem aleatoriu cauza fiind repartizată pentru termenul din 26 februarie 2008.
La data de 27.01.209 a fost verificată legalitatea și temeinicia măsurii arestului preventiv la primirea dosarului.
Ulterior măsura a fost verificată, în condițiile art.3002Cod procedură penală și la termenul de judecată din data de 19.03.2009.
Verificându-se din nou legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive a inculpatului, în termenul impus de art.160 al. 1 Cod procedură penală, instanța a constatat că aceasta este legală și temeinică și subzistă temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestului preventiv dispusă față de inculpatul, respectiv cele prev. de art. 143 Cod procedură penală, în sensul că există probe certe că s-au comis fapte prevăzute de legea penală, acestea conducând și la presupunerea rezonabilă că au fost comise de către inculpat.
Probele amintite constau în declarațiile inculpatului din faza de urmărire penală, declarațiile martorului G, audiat în faza de urmărire penală în calitate de învinuit, raportul de constatare tehnico-științifică, declarațiile martorilor, proces verbal"de constatare, declarațiile martorilor și.
In cauză a fost declanșată cercetarea judecătorească fiind ascultat inculpatul, de asemenea a fost audiat în procedura prev. de art. 861și urm. Cod penal, colaboratorul sub acoperire cu nume de cod, a cărui declarație nu s-a înregistrat pe suport din cauze de natură tehnică, și au fost reascultați, în condiții de publicitate și contradictorialitate, martorii G și.
Fără a face o analiză de detaliu a probatoriului administrat, pentru a nu prejudicia fondul cauzei, și fără a emite judecăți de valoare asupra validității mijloacelor de probă existente în dosarul cauzei și a actelor procesuale și procedurale realizate în faza de urmărire penală, și în cea de judecată, se poate spune, fără echivoc, că în cauză există date care formează presupunerea rezonabilă că s-au comis fapte prevăzute de legea penală.
Desigur, că în raport de inițiativa infracțională, mai sunt multe aspecte de lămurit, fiind încă discutabil dacă o asemenea inițiativă a aparținut inculpatului sau colaboratorului sub acoperire, cert fiind că în temeiul unor informații anterioare deținute de către colaborator, acesta l-a contactat pe inculpat pe internet, urmând, eventual, a se administra probe pentru confirmarea informațiilor pretinse de colaborator.
S-a invocat de către apărare, că colaboratorul sub acoperire a acționat fără a avea o autorizatie în acest sens. Evident că nu vom face la acest moment o analiză a legalității autorizării și a limitelor acesteia, și dacă colaboratorul a acționat în asemenea limite, desigur că activitatea în sine de cumpărare autorizată de droguri, aparent, a fost autorizată în condiții de legalitate, revenind din nou în discuție momentul nașterii ideii infracționale, dacă această idee a aparținut inculpatului sau i-a fost indusă de către colaborator.
În mod logic, toate aceste semne de îndoială vor trebui înlăturate până la finele cercetării judecătorești. Dincolo de aspectele neelucidate, la acest moment, cu riscul de a ne repeta, spunem că există indicii și probe că au fost comise fapte prevăzute de legea penală.
Pe de altă parte, dar în aceeași ordine de idei, este real că în cauza de față inculpatul a traficat droguri de risc doar în raport de un colaborator sub acoperire, drogurile neajungând pe piața liberă și nereprezentând din această perspectivă un pericol. Însă trebuie avut în vedere că inculpatul și-a asumat chiar și o asemenea consecință, întrucât nu cunoștea la acel moment destinația acelor substanțe interzise de lege pe care le-a traficat. Pe de altă parte, dar în legătură cu această apărare, s-a mai arătat că același colaborator sub acoperire a arătat că inculpatul a încercat să obțină venituri personale din tranzacția privind cantitate a însemnată de droguri.
De asemenea, există în cauză și temeiul de arestare prev. de art. 148 lit. f Cod procedură penală, în sensul că pedeapsa prevăzută de lege pentru fapta pentru care este cercetat inculpatul este închisoarea mai mare de 4 ani, iar lăsarea acestuia în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică.
Acest pericol rezidă în însuși pericolul social al faptelor deduse judecății ținând seama de amploarea fenomenului de trafic și consum de droguri prezent în societatea românească, opinia publică fiind aproape zilnic informată prinmass-mediacu privire la pătrunderea acestor fenomene în medii extrem de juvenile, cum sunt cele din școlile generale. Nu mai puțin adevărat este că în cauza de față inculpatul a traficat droguri de risc, cel puțin aparent, într-un context lipsit de amploare și rezonanță, dar totuși, în situația actuală, la modul general vorbind, a fenomenului infracțional, instanța apreciază că o asemenea activitate este menită să atragă atenția opiniei publice și în raport de reacția imediată a organelor judiciare, chemate să ia măsuri prompe și eficiente.
Toate aceste temeiuri impun și justifică în continuare privarea de libertate a inculpatului, pentru buna derulare a procesului penal, sens în care, în temeiul art.3002proc.pen.rap.la art.160balin.1 și 3 proc.pen. instanța a constatat legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive luată față de inculpatul, măsura pe care a menținut-
Împotriva acestei încheieri din 11 mai 2009 a declarat un nou recurs inculpatul, recurs pe care și l-a retras în ședința publică din 23 iunie 2009.
Așa fiind, Curtea va lua act de retragerea recursului în baza art.369 rap.la art.3854proc.pen.
Inculpatul și-a retras recursul întrucât o primă cale de atac împotriva acestei încheieri din 11 mai 2009 a fost soluționată prin respingerea recursului de către Curtea de Apel Cluj prin decizia penală 331 din 20 mai 2009 a instanței de recurs.
Văzând disp.art.192 alin.2 proc.pen.inculpatul va plăti statului 200 lei cheltuieli judiciare din care 100 lei reprezentând onorar apărător oficiu.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Ia act de retragerea recursului declarat de inculpatul deținut în Penitenciarul Gherla, împotriva încheierii penale nr.din 11 mai 2009 a Tribunalului Cluj.
Stabilește în favoarea Baroului de avocați C suma de 100 lei onorariu pentru apărător din oficiu, se ce va plăti din fondul Ministerului Justiției.
Obligă pe inculpat să plătească în favoarea statului suma de 200 lei cheltuieli judiciare, din care 100 lei reprezentând onorariu avocațial.
Decizia este definitivă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 23 iunie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI, GREFIER,
- - - - - - - -
Red.PD/CA
25.06.2009 - 4 ex.
Jud.fond.
Președinte:Maria BoerJudecători:Maria Boer, Delia Purice, Iuliana Moldovan
