Liberare provizorie sub control judiciar. Decizia 592/2009. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ Nr. 592/2009
Ședința publică din 08 Octombrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Maria Elena Covaciu
JUDECĂTOR 2: Leontin Coraș
JUDECĂTOR 3: Alina
Grefier
- Serviciul Teritorial Alba reprezentat de
Procuror -
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de inculpatul împotriva încheierii penale nr. 40/2009 pronunțată de Tribunalul Hunedoara în dosarul nr-.
La apelul nominal, făcut în ședință publică, a răspuns inculpatul recurent, aflat în stare de arest preventiv, asistat de apărător desemnat din oficiu, avocat.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, de către grefierul de ședință, după care instanța constată că nu sunt cereri de formulat, împrejurare față de care acordă cuvântul în dezbateri.
Apărătorul desemnat din oficiu pentru inculpatul recurent, avocat, solicită admiterea recursului, casarea încheierii atacate și în rejudecare, admiterea cererii de liberare provizorie sub control judiciar, în temeiul art. 1602Cod procedură penală, având în vedere că inculpatul recurent a recunoscut faptele, probele au fost administrate și nu există dovezi că lăsarea în libertate ar putea zădărnici aflarea adevărului. Arată că inculpatul a invocat motive personale, privind starea sa de sănătate și întreținerea familiei, faptul că are un minor de 10 luni. Mai arată că inculpatul se poate îndrepta.
Reprezentanta DIICOT solicită respingerea recursului apreciind că încheierea pronunțată de Tribunalul Hunedoara este temeinică și legală. Arată că în mod corect instanța, analizând actele, a ajuns la concluzia că cercetările în desfășurare impun în continuare privarea de libertate. Arată că în dosar sunt cercetate și alte persoane și că au existat intervenții asupra martorilor în vederea schimbării declarațiilor, precum și faptul că infracțiunile sunt infracțiuni grave, informatice, de înșelăciune și grup infracțional organizat. Apreciază că există date din care reiese necesitatea menținerii inculpatului în stare de arest. Învederează instanței faptul că elementele personale invocate pot avea semnificație în viitor, dar pentru buna desfășurare a urmării penale se impune respingerea cererii formulate de inculpat și respingerea recursului declarat de acesta.
Inculpatul recurent, având ultimul cuvânt, arată că achiesează la concluziile apărătorului desemnat din oficiu. Precizează că are un copil minor în întreținere, că a lucrat timp de trei săptămâni în arestul D și că regretă săvârșirea faptei.
CURTEA DE APEL
Asupra recursului penal de față:
Prin cererea înregistrată la Tribunalul Hunedoara sub nr-, inculpatul a solicitat liberarea sa sub control judiciar motivat de faptul că nu prezintă pericol social, este cap de familie, are în îngrijire un copil de 11 luni, la data comiterii faptei a lucrat zilier, iar în arest a dat dovezi de îndreptare și este suferind cu fierea.
Prin încheierea nr. 40 din 05 octombrie 2009 Tribunalul a în baza art. 160/8 alin. 3.C.P.P. a respins cererea de liberare provizorie sub control judiciar formulată de inculpatul -.
Inculpatul a fost obligat la plata sumei de 110 lei cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a pronunța această soluție instanța a reținut următoarele considerente:
Prin încheierea penală nr. 33/19.08.2009 Tribunalul Hunedoaraa dispus arestarea preventivă a inculpaților și pe o perioadă de 29 de zile,respectiv pe perioada 20.08.2009-17.09.2009.
Ulterior, prin încheierea penală nr. 37/2009 Tribunalul Hunedoaraa dispus prelungirea duratei arestării inculpaților pe o perioadă de 30 de zile, respectiv 27.09.2009-26.20.2009.
În ce privește starea de fapt instanța a reținut că inculpații începând cu anul 2005, au postat anunțuri privind vânzarea de telefoane mobile pe rețeaua internet, mai precis pe portalul, accesând fără drept și modificând conturile de acces la acest portal ale altor utilizatori de internet.
În urma anunțurilor, inculpații erau contactați de potențiali cumpărători din străinătate, cu care în general țineau legătura pe e-mail, folosind datele personale ale mamei sale, învinuita, ale învinuiților G, - precum și ale învinuitului.
Ulterior, cetățenii străini trimiteau diverse sume de bani prin serviciile și, pe numele persoanelor menționate mai sus, acestea fiind ridicate de la unitățile bancare din zona, fără a fi expediate bunurile a căror contravaloare o achitaseră persoanele din străinătate.
Au fost identificate 70 de astfel de expedieri de sume de bani din Europa, Australia și de Nord, în cuantum de circa 100.000 Euro însă, până în prezent, nu au putut fi identificate și audiate prin comisii rogatorii decât 19 părți vătămate (cetățeni străini), prejudiciul creat acestora fiind de 7.000 Euro.
Prin aceste modalități descrise mai sus, inculpații și - au încercat să creeze un circuit al banilor proveniți din faptele ilicite, care să ascundă adevărata destinație a sumelor și identitatea reală a autorilor și, ca urmare, pe lângă fraudarea cetățenilor străini, susnumiții au creat și organizat o rețea de spălare a banilor rezultați din faptele ilicite.
Infracțiunile comise de către inculpații, prin urmare și de către inculpatul prezintă un grad deosebit de ridicat de pericol social, astfel aceste infracțiuni au fost de natură să submineze încrederea în siguranța tranzacțiilor electronice prin internet, iar o serie de părți vătămate declarând că, după experiența la care au fost expuse nu mai manifestă încredere față de astfel de tranzacții. S-a reținut și faptul că efectele activității infracționale a inculpaților s-au extins pe teritoriul mai multor state și chiar continente - fiind afectate chiar și persoane de pe teritoriul Australiei.
Prin încheierea penală nr.37/2009 Tribunalul a hotărât prelungirea arestării preventive a inculpatului, alături de ceilalți inculpații și apreciindu-se că se impune în continuare privarea de libertate a inculpaților având în vedere gradul de pericol social ridicat al faptelor comise, precum și faptul că apărarea interesului general al societății prevalează față de interesele individuale ale inculpaților.
Tribunalul a arătat că de la data pronunțării încheierii susmenționate -11.09.2009 nu au apărut elemente noi care să justifice punerea în libertate a inculpatului sub control judiciar, motivele invocate de inculpat, bazate pe chestiuni familiale ori de sănătate nereprezentând motive suficiente care să ducă la liberarea provizorie a inculpatului.
Împotriva acestei soluții a declarat recurs inculpatul solicitând casarea încheierii atacate și în rejudecare, admiterea cererii de liberare provizorie sub control judiciar, în temeiul art. 1602Cod procedură penală. În motivarea orală a recursului s-a arătat că inculpatul recurent a recunoscut faptele, probele au fost administrate și nu există dovezi că lăsarea în libertate ar putea zădărnici aflarea adevărului. De asemenea inculpatul a invocat motive personale, privind starea sa de sănătate și întreținerea familiei, faptul că are un minor de 10 luni.
Deliberând asupra recursului prin prisma motivelor invocate și din oficiu în limitele prevăzute de art. 385 indice 6 alin 3 din codul d e procedură penală Curtea reține următoarele:
Potrivit dispozițiilor codului d e procedură penală:
" Art. 160 indice 8 - Examinarea și admiterea în principiu a cererii
Instanța examinează, de urgență, cererea, verificând dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege pentru admisibilitatea în principiu a acesteia.
"
" Art. 160 indice 8a - Soluționarea cererii
Soluționarea cererii se face după ascultarea învinuitului sau a inculpatului, a concluziilor apărătorului, precum și ale procurorului.
În cazul în care se constată că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege și cererea este întemeiată, instanța admite cererea și dispune punerea în libertate provizorie a învinuitului sau inculpatului.
"
Instanța de fond nu a analizat admisibilitatea în principiu a cererii formulate de inculpat prin prisma dispozițiilor prev de art.160 indice 2 alin.1 și 2 din codul d e procedură penală. În cuprinsul întregii încheieri nu există nici măcar o referire la calificare juridică a faptei pentru care este cercetat inculpatul și nici la pedeapsa prevăzută de lege pentru aceasta, astfel că din această perspectivă hotărârea tribunalului este nemotivată.
Deasemenea instanța de fond nu a respectat nici dispozițiile legale imperative referitoare la ascultarea inculpatului. Astfel, instanța nu a luat o declarație inculpatului astfel cum prevăd dispozițiile art. 160 indice 8a din codul d e procedură penală.
Neprocedând la ascultarea inculpatului instanța a încălcat flagrant dreptul la apărare al acestuia, drept garantat de art.6 din codul d e procedură penală, astfel că hotărârea pronunțată este nelegală.
În consecință în cauză sunt incidente temeiurile de casare prevăzut de art.385 indice 9 punctul 9 și 10 din codul d e procedură penală.
Față de cele ce preced, în temeiul art. 385 indice 15 alin 2litera c teza I din codul d e procedură penală, Curtea va casa încheierea recurată și va trimite cauza spere rejudecare aceleași instanțe de fond.
Cu ocazia rejudecării instanța va soluționa cauza cu respectarea dispozițiilor procedurale prevăzute de art.160 indice 8 și 160 indice 8 din codul d e procedură penală, pronunțându-se asupra admisibilității în principiu a acesteia și procedând la ascultarea inculpatului.
Pentru aceste motive,
În numele legii,
DECIDE:
Admite recursul declarat de inculpatul împotriva încheierii penale nr. 40/2009 pronunțată de Tribunalul Hunedoara în dosarul nr-.
Casează hotărârea atacată și dispune rejudecarea cauzei de către Tribunalul Hunedoara.
Onorariul pentru apărătorul desemnat din oficiu, în sumă de 100 lei, va fi avansat din fondurile Ministerului Justiției și Libertăților.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 08 octombrie 2009.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - -
Grefier,
Red./Tehnored.
2 ex./09.10.2009
jud. fond
Președinte:Maria Elena CovaciuJudecători:Maria Elena Covaciu, Leontin Coraș, Alina
