Liberare provizorie sub control judiciar. Decizia 730/2008. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- DECIZIE NR. 730/
Ședința publică din 24 2008
Curtea compusă din:
Președinte: dr.- --președinte secție
Judecător:dr. - -
JUDECĂTOR 1: Doru Mercan
Grefier: - -
Parchetul de pe lângă Curtea de APEL PITEȘTI reprezentat prin procuror.
S-a luat în examinare, pentru soluționare, recursul declarat de recurentul, împotriva încheierii nr.75/15 2008, pronunțată de Tribunalul Vâlcea, în dosarul nr-.
Ședința a fost înregistrată conform art. 304 al.1 Cod procedură penală.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, a răspuns recurentul-inculpat în stare de deținere la Arestul.V, asistat de avocat ales - în baza delegației de la dosar.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier ul de ședință, după care, potrivit disp. art. 172 al.7 Cod procedură penală s-a permis apărătorului să ia legătura cu inculpatul-recurent.
Apărătorul inculpatului și reprezentantul parchetului, având pe rând cuvântul, precizează că nu mai au cereri prealabile de formulat în cauză.
Curtea, în raport de această situație, constată recursul în stare de judecată și acordă părților cuvântul asupra recursului.
Avocat -, pentru inculpat solicită admiterea recursului, casarea încheierii recurate, iar pe fond admiterea cererii de liberare provizorie sub control judiciar. Precizează că cererea este întemeiată pe dispozițiile art.1602alin.2 Cod procedură penală și susține că interpretarea per a contrario a dispozițiilor alin.2, poate duce la concluzia admiterii cererii. În cauză nu există probe din care să rezulte că inculpatul ar încerca să săvârșească alte infracțiuni sau că va încerca să zădărnicească aflarea adevărului. Mai arată că persoanele vătămate se află în afara teritoriului României, nu sunt cunoscute și nu sunt traduse părți importante din plângerile pretinselor părți vătămate. Consideră că probatoriul a fost finalizat, iar cel mai important mijloc de probă, suportul informatic, nu confirmă propunerea parchetului și nici plângerile părților vătămate. Susține că trebuie să se facă raportarea la dispozițiile art.136 alin.2 Cod procedură penală, în sensul că scopul măsurilor preventive poate fi realizat și prin liberarea provizorie sub control judiciar. În cauză sunt și alte persoane care au aceeași încadrare juridică, care au fost audiate și care, până în prezent, s-au prezentat la organele de urmărire penală, ceea ce poate reprezenta o garanție pentru inculpat. Nu există dovezi că inculpatul, lăsat în libertate ar impieta urmărirea penală, fiind în interesul său să se prezinte și să asigure o bună desfășurare a urmăririi penale, pentru a-și dovedi nevinovăția. În circumstanțiere personală, susține că inculpatul este absolventul Facultății și este administratorul unei firme.
Reprezentantul parchetului, având cuvântul, pune concluzii de respingere a recursului formulat de inculpat și menținerea ca legală și temeinică a încheierii recurate. Solicită a se avea în vedere că inculpatul a persistat în activitatea infracțională, sprijinind grupul infracțional organizat de inculpatul. În ceea ce-l privește pe inculpatul, acesta a avut o altă implicare în grupul infracțional, lăsarea lui în libertate fiind pe alte temeiuri. Faptul că părțile vătămate se află în străinătate, nu-l împiedică pe inculpat să încerce să ia legătura cu ele.
Recurentul-inculpat, având ultimul cuvânt potrivit disp. art. 38513al.ultim, solicită admiterea recursului și judecarea sa în stare de libertate.
CURTEA
Asupra recursului penal:
Prin încheierea nr.75/F din 15.XII.2008, pronunțată de Tribunalul Vâlcea în dosarul nr- s-a dispus:
"Respinge ca neîntemeiată cererea de liberare provizorie sub control judiciar formulată de inculpatul, fiul lui G și, născut la data de 16 martie 1981, în B, CNP--, în prezent aflat în Arestul IPJ
În temeiul art.192 alin.2 Cod pr.penală, obligă pe inculpat să plătească statului suma de 50 lei cu titlu de cheltuieli judiciare.
Pentru a pronunța această hotărâre prima instanță a reținut că inculpatul este cercetat în stare de arest preventiv pentru săvârșirea infr. prev.de art.7 din Legea nr.39/2003, ART.49 DIN Legea nr.161/2003 și art.215 al.1 și 3 Cod penal, întrucât în cadrul unui grup infracțional organizat, a transmis informații cu privire la transferurile ce "trebuie" executate și ulterior feed-back-ul conținând confirmarea operațiunilor frauduloase.
În acest sens, a primit constant de la datele transferurilor pe care le-a înaintat persoanelor de legătură din SUA și ulterior, a retransmis confirmarea ridicării banilor.
Pe de altă parte, tribunalul a apreciat că deși în principiu, sunt întrunite condițiile prevăzute de art.160/2 al.2 Cod procedură penală, cererea nu poate fi admisă pe fond, deoarece buna desfășurare a procesului penal nu ar fi asigurată.
Împotriva hotărârii a declarat recurs inculpatul, care a criticat-o pentru nelegalitate și netemeinicie, învederând că îndeplinește integral condițiile impuse de legea procesual penală pentru a fi liberat provizoriu sub control judiciar.
Examinând încheierea prin prisma motivelor invocate, precum și în conformitate cu dispozițiile art.385/6 al.3 Cod procedură penală, curtea constată că recursul este nefondat.
Potrivit art.160/2 Cod procedură penală, liberarea provizorie sub control judiciar, se poate acorda în cazul infracțiunilor săvârșite din culpă, precum și în cazul infracțiunilor intenționate pentru care legea prevede pedeapsa închisorii ce nu depășește 18 ani.
Liberarea provizorie sub control judiciar nu se acordă în cazul în care există date din care rezultă necesitatea de a-l împiedica pe învinuit sau inculpat să săvârșească alte infracțiuni, sau că acesta va încerca să zădărnicească aflarea adevărului prin influențarea unor părți, martori sau experți, alterarea ori distrugerea mijloacelor de probă, sau prin alte asemenea fapte.
Pe de altă parte, potrivit art.136 al.2 Cod procedură penală, scopul măsurilor preventive poate fi realizat și prin liberare provizorie sub control judiciar sau pe cauțiune.
Din analiza textelor menționate, rezultă că liberarea provizorie nu poate fi acordată obligatoriu ca o consecință a admiterii, în principiu, a cererii inculpatului sau învinuitului.
Se impune o analiză completă a cauzei, pentru a se concluziona, printre altele, și dacă, liberarea provizorie nu influențează negativ, buna desfășurare a procesului penal, al cărui scop, potrivit art.1 Cod procedură penală, este constatarea la timp și în mod complet a faptelor care constituie infracțiune.
De asemenea, procesul penal trebuie să contribuie, printre altele și la apărarea persoanei și respectiv, prevenirea infracțiunilor.
În actualul stadiu al cercetărilor, nu există temeiuri pentru liberarea provizorie a inculpatului, eventuala liberare provizorie a acestuia, împiedicând realizarea scopului măsurii preventive.
Așa fiind, pentru considerentele ce preced, în baza art.385/15 pct.1 lit.b Cod procedură penală recursul inculpatului va fi respins ca nefondat, iar potrivit art.192 al.2 Cod Cod procedură penală, se va institui în sarcina acestuia, obligația de a plăti statului, cheltuielile judiciare avansate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul formulat de inculpatul - fiul lui G și, născut la data de 16.03.1981, în prezent aflați în Arestul V, împotriva încheierii nr.75/F din data de 15 2008, pronunțată de Tribunalul Vâlcea, în dosarul nr-.
Obligă recurenții-inculpați la câte 200 lei cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 24 2008, la Curtea de APEL PITEȘTI - Secția penală și pentru cauze cu minori și de familie.
Grefier,
Red.:
Tehn.
2 ex.
Jud.fond:.
19.01.2009.
Președinte:Doru MercanJudecători:Doru Mercan, Constantin Duțescu
