Mentinerea masurii arestarii preventive. Decizia 112/2009. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIA PENALĂ Nr. 112/2009
Ședința publică de la 20 August 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Leontin Coraș
JUDECĂTOR 2: Monica Farcaș
JUDECĂTOR 3: Dana Ghițoaica
Grefier - -
- Serviciul Teritorial Alba Iulia reprezentat de
Procuror
Pe rol se află soluționarea recursurilor declarate de inculpații, -, a, și împotriva încheierii penale din 18.08.2009 pronunțate de Tribunalul Alba în dosar penal nr-.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă:
1. inculpatul, în stare de arest, asistat de avocat, în substituirea avocatului, apărător ales;
2. inculpatul, în stare de arest, asistat de avocat, apărător ales;
3. inculpatul, în stare de arest, asistat de avocat, apărător ales;
4. inculpatul, în stare de arest, asistat de avocat, apărător desemnat din oficiu;
5. inculpatul, în stare de arest, asistat de avocat, apărător ales;
6. inculpata -, în stare de arest, asistată de avocat, apărător ales;
7. inculpatul, în stare de arest, asistat de avocat, apărător desemnat din oficiu;
8. inculpatul, în stare de arest, asistat de avocat, apărător ales;
9. inculpatul, în stare de arest, asistat de avocat, apărător ales;
10. inculpata, în stare de arest, asistată de avocat, apărător ales;
11. inculpatul, în stare de arest, asistat de avocat, apărător desemnat din oficiu;
12. inculpatul T, în stare de arest, asistat de avocat, apărător desemnat din oficiu;
13.inculpatul, în stare de arest, asistat de avocat în substituirea avocatului, apărător ales;
14. inculpatul, în stare de arest, asistat de avocat, apărător desemnat din oficiu;
15. inculpatul, în stare de arest, asistat de avocat, apărător ales;
16. inculpatul, în stare de arest, asistat de avocat, apărător ales;
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care:
Nefiind cereri de formulat, instanța acordă cuvântul în dezbateri.
Avocat, apărătorul ales al inculpaților și solicită admiterea recursurilor, casarea încheierii penale atacate și rejudecând revocarea măsurii arestării preventive, cu consecința punerii inculpaților în libertate.
În motivarea recursurilor, arată că nu se mai impune menținerea măsurii arestării preventive a inculpaților față de împrejurarea că s-a finalizat urmărirea penală, inculpații fiind trimiși în judecată, administrându-se astfel suficiente probe.
Desfășurarea procesului penal ar putea fi îngreunată dacă inculpații ar rămâne arestați, argumentând că procesul penal, datorită complexității cauzei, a numeroaselor părți vătămate, ar putea aproximativ 5 ani.
Învederează instanței că pericolul concret pentru ordinea publică pe care l-ar reprezenta inculpații nu subzistă, în prezenta cauză fiind cercetați și inculpați în stare de libertate, fapt care nu a adus în rândul societății nici și nici nu a creat o stare de insecuritate, iar părțile vătămate sunt din alte județe și nu îi cunosc pe inculpați.
Avocat, apărătorul ales al inculpaților, -, solicită admiterea recursurilor, casarea încheierii penale atacate și rejudecând revocarea măsurii arestării preventive, cu consecința punerii inculpaților în stare de libertate.
În susținerea recursului arată că nu mai subzistă temeiurile care au determinat arestarea preventivă a inculpaților, urmărirea penală a fost încheiată, au fost administrate suficiente probe pentru o bună desfășurare a procesului penal, astfel că măsura arestării preventive și-a atins scopul prevăzut de art. 136 Cod pr. pen.
Învederează instanței că inculpații nu prezintă pericol concret pentru ordinea publică, părțile vătămate nu sunt din județul A, nu îi cunosc personal pe inculpați, astfel că nu s-ar aduce atingere relațiilor sociale, iar prin timpul scurs de la arestarea preventivă rezonanța negativă din rândul societății s-a diminuat.
De asemenea, arată că durata de aproximativ 4 luni cât au fost arestați inculpații poate constitui un termen rezonabil al arestării preventive.
În ce le privește pe inculpatele - și a, învederează instanței că acestea au copii minori, copii care sunt în grija bunicilor, deoarece sunt arestate împreună cu soții lor, astfel că ar fi necesară punerea acestora în libertate și pentru a-și putea îngriji copii minori, precum și pentru faptul că ele nu prezintă gradul de pericol pentru ordinea publică ca și inculpații bărbați.
În circumstanțierea inculpaților arată că aceștia nu posedă antecedente penale.
Avocat, apărătorul desemnat din oficiu pentru inculpații recurenți, T și, solicită admiterea recursurilor, casarea încheierii atacate și rejudecând revocarea măsurii arestării preventive, cu consecința punerii inculpaților de îndată în libertate, întrucât nu mai subzistă temeiurile care au stat la baza luării măsurii arestării preventive, urmărirea penală a fost finalizată, astfel că inculpații nu ar putea influența aflarea adevărului, iar părțile vătămate sunt din alte localități, acestea neputând fi influențate de inculpați. Mai arată că inculpații nu posedă antecedente penale, iar unii dintre aceștia au probleme de sănătate și necesită îngrijiri medicale.
Avocat, apărătorul ales al inculpaților, și solicită admiterea recursurilor, casarea încheierii penale atacate și rejudecând revocarea măsurii arestării preventive cu consecința punerii inculpaților de îndată în libertate.
În susținerea recursurilor, învederează instanței că inculpații nu prezintă pericol concret pentru ordinea publică, din toate probele administrate până în prezent nu rezultă indicii și date în acest sens.
negativă din rândul societății nu poate fi reținută, întrucât în prezenta cauză sunt cercetați 32 de inculpați dintre care numai 16 sunt arestați.
Invocă practică judiciară, respectiv decizia penală nr.1730/12.09.2009 a Înaltei Curți de Casație și Justiție referitoare la termenul rezonabil prevăzut de art.6 paragraful 1 din Convenție, argumentând că este suficientă perioada cât au fost arestați inculpații.
Arată, de asemenea, că pentru buna desfășurare a procesului penal ar trebui judecați inculpații în stare de libertate, motivând că sunt aproximativ 200 de părți vătămate, astfel că procedura de citare cu acestea se va îndeplini destul de greu, durata procesului prelungindu-se.
Reprezentantul T- Serviciul Teritorial Alba Iulia solicită respingerea recursurilor ca nefondate și menținerea încheierii recurate ca legală și temeinică, întrucât subzistă și în prezent temeiurile care au determinat luarea măsurii arestării preventive a inculpaților.
La stabilirea pericolului concret pentru ordinea publică s-au avut în vedere atât circumstanțele faptelor comise, cât și circumstanțele personale ale inculpaților, menținerea stării de arest fiind necesară pentru garantarea drepturilor și libertăților celorlalți cetățeni.
Învederează instanței că numărul părților vătămate, faptul că acestea nu sunt din județul A și că procedurile sunt greoaie nu pot constitui un argument pentru lăsarea inculpaților în libertate, verificarea măsurii arestării preventive a acestora punându-se în discuție la 60 de zile. Nici aspectele invocate de apărătorii inculpaților, potrivit cărora urmărirea penală a fost încheiată, nu pot constitui un temei suficient pentru lăsarea inculpaților în libertate.
1. Inculpatul, având ultimul cuvânt solicită judecarea sa în stare de libertate, arătând că are 4 copii minori în întreținere.
2. Inculpatul, având ultimul cuvânt solicită judecarea sa în stare de libertate, întrucât este bolnav de diabet și este arestată și soția lui.
3. Inculpatul, având ultimul cuvânt solicită judecarea luia în stare de libertate. Arată că are 4 copii, dintre care unul cu handicap.
4. Inculpatul, având ultimul cuvânt solicită judecarea sa în stare de libertate.
5. Inculpatul, având ultimul cuvânt solicită cercetarea sa în stare de libertate, întrucât are 2 copii minori și nu are antecedente penale.
6. Inculpata -, având ultimul cuvânt solicită cercetarea sa în stare de libertate. Învederează că are doi copii minori și dorește să-i pregătească de școală.
7. Inculpatul, având ultimul cuvânt solicită judecarea sa în stare de libertate.
8. Inculpatul, având ultimul cuvânt solicită judecarea sa în stare de libertate, arătând că nu prezintă pericol concret pentru ordinea publică și nu are antecedente penale.
9. Inculpatul, având ultimul cuvânt solicită judecarea sa în stare de libertate, arătând că are 2 copii minori.
10. Inculpata, având ultimul cuvânt solicită judecarea sa în stare de libertate, întrucât are un copil minor, care este bolnav.
11. Inculpatul, având ultimul cuvânt solicită judecarea sa în stare de libertate, arătând că are o situație familială grea, are 5 copii, iar soția lui nu lucrează. Depune la dosar un set de acte, solicitând a fi avute în vedere la pronunțarea soluției.
12. Inculpatul T, având ultimul cuvânt lasă la aprecierea instanței soluția ce se va pronunța.
13. Inculpatul, având ultimul cuvânt solicită judecarea sa în stare de libertate, întrucât nu prezintă pericol concret pentru ordinea publică.
14. Inculpatul, având ultimul cuvânt solicită judecarea sa în libertate. Arată că nu prezintă pericol concret pentru ordinea publică și are un copil de 7 luni.
15. Inculpatul, având ultimul cuvânt solicită cercetarea sa în stare de libertate. Arată că nu prezintă pericol concret pentru ordinea publică și că are o situație familială grea.
16. Inculpatul, având ultimul cuvânt solicită judecarea sa în stare de libertate. Precizează că nu prezintă pericol concret pentru ordinea publică, are doi copii, care trebuie să meargă la școală.
CURTEA DE APEL
Asupra recursurilor penale de față:
Constată că prin încheierea penală din 18.08.2009 pronunțată de Tribunalul Alba - Secția Penală în dosarul - s-a dispus în baza art. 300/1 rap.C.P.P. la art. 160/b menținerea C.P.P. arestării preventive a inculpaților, -, a, și.
În motivarea acestei încheieri Tribunalul a reținut următoarele:
Inculpații au fost trimiși în judecată prin rechizitoriul nr. 27/D/P/2009 al DIICOT -Serviciul Teritorial Alba Iulia pentru săvârșirea infracțiunilor de constituire - după caz de sprijinire sau aderare la un grup infracțional organizat, înșelăciune cu consecințe grave în formă continuată și, după caz uz de fals.
În sarcina inculpaților s-au reținut următoarele:
În cursul anilor 2007 - 2008, în municipiul AIs -a constituit o grupare infracțională organizată, de mari dimensiuni, care a acționat în scopul săvârșirii infracțiunii de înșelăciune, pentru a obține venituri ilicite din inducerea în eroare a mai multor persoane cu privire la achiziționarea unor mașini de cusut. Gruparea a acționat până în cursul lunilor aprilie - iunie 2009, când a fost destructurată. Membrii acestei grupări au profitat din plin de anumite "legende" care circulau pe piață, potrivit cărora mașinile de cusut străine, marca ", etc", aveau o valoare foarte mare, fie datorită aliajului pe care îl conțin (platină), fie datorită faptului că serile lor combinate ar da anumite numere ale unor conturi din străinătate, conturi aparținând unor persoane deportate din timpul celui de al doilea război mondial (evrei).
Ca modalitate de comitere a faptelor s-a reținut membrii grupării achiziționau cartele, pentru a nu putea fi identificați întrucât achiziționarea, posibilă aproape de la orice chioșc, nu presupunea încheierea unui abonament de telefonie mobilă și nici prezentarea vreunui act de identitate;membrii grupării făceau apoi rost (cumpărau, furau etc.) de conturi și implicit card-uri atașate acestora, de la diferite bănci, deschise de regulă pe numele altor persoane "săgeți" (se comunica de către "săgeată" cumpărătorului totdeauna codul PIN și codul IBAN al contului); următorul pas consta în publicarea unui anunț într-un ziar central sau local ( se practica și lipirea de afișe cu anunțuri), în care se anunța intenția de a achiziționa mașini de cusut, la prețuri foarte mari și se lăsa un nr. de telefon pentru contact (cartelă ); următorul pas consta în înșelarea victimei la telefon și anume: după ce victima lua legătura cu așa zisul colecționar, la nr. de telefon indicat în anunț, acesteia i se solicita să plătească diferite taxe, chipurile pentru încheierea tranzacției, indicându-i-se un cont bancar în care să depună contravaloarea taxei. Victima plătea diferite taxe, în diferite conturi, până își dădea seama că a fost înșelată.
Anterior trimiterii în judecată, împotriva inculpaților a fost luată măsura arestării preventive, astfel:
Prin încheierea nr. 10/29.04.2009 pronunțată de Tribunalul Alba în dosar penal nr- a fost admisă propunerea formulată de DIICOT - Biroul Teritorial Alba, cu privire la inculpații:
zis "", (fost ) zis, zis, zis, -, zis sau, -, zis, a, zis, T și s-a dispus arestarea acestora pe o perioadă de 29 zile, începând cu data de 29.04.2009 și până la data de 27.05.2009, sens în care au fost emise mandatele de arestare preventivă nr. 16, 17, 18, 19, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 28/29.04.2009.
Prin aceeași încheiere a fost admisă propunerea formulată de DIICOT - Biroul Teritorial Alba, cu privire la inculpatul minor zis "" și s-a dispus arestarea preventivă a acestuia pe o perioadă de 19 zile, începând cu data de 29.04.2009 și până la data de 17.05.2009, sens în care a fost emis mandatul de arestare preventivă nr. 27/29.04.2009.
Pentru a dispune astfel s-a apreciat că în cauză sunt întrunite cerințele art.143 și 148 lit. f Cod pr.penală cu privire la inculpații majori și dispozițiile art. 148 lit. f Cod pr.penală și art. 160 /h alin.3 Cod pr. penală cu privire la inculpatul minor.
Prin încheierea nr. 15 din data de 03.06.2009, pronunțată în dosarul penal nr-, Tribunalul Albaa dispus arestarea preventivă a inculpaților:, și, pe o perioadă de 29 de zile, începând cu data de 03.06.2009 până la data de 01.07.2009, fiind emise mandatele de arestare preventivă nr. 33, 34, 35, 36 și 37.
Măsurile preventive luate împotriva inculpaților au fost prelungite ulterior, în condițiile legii.
S-a constatat că inculpatul nu a fost trimis in judecată in prezentul dosar, fiind disjunsă cauza in ce-l privește, prin rechizitoriu. Tribunalul a apreciat că temeiurile care au stat la baza luării măsurii arestării preventive față de fiecare dintre inculpați subzistă și impun în continuare privarea de libertate a acestora.
Astfel, din probele administrate până în prezent s-a reținut că rezultă indicii, respectiv presupunerea rezonabilă că fiecare din inculpați a săvârșit faptele pentru care este trimis în judecată și pentru care legea prevede pedepse mai mari de 4 ani și există probe certe că lăsarea în libertate a fiecăruia ar prezenta pericol concret pentru ordinea publică prin crearea unui sentiment de neliniște și insecuritate în rândul societății civile datorită împrejurării că persoane asupra cărora planează acuzația săvârșirii unor infracțiuni de o gravitate sporită prin prisma numărului mare de persoane vătămate și a cuantumului ridicat a prejudiciului, sunt cercetate în stare de libertate.
Temeiurile avute în vedere cu ocazia arestării inculpaților subzistă și în prezent și impun în continuare privarea de libertate a fiecărui inculpat, acestea rezultând din actele dosarului, respectiv din probele cuprinse în cele 105 volume de urmărire penală ce conțin declarații de părți vătămate, extrase de cont, rapoarte de analiză, transcrierea interceptărilor, listinguri telefonice, declarații inculpați/martori, percheziții domiciliare, etc.
De asemenea, s-a reținut că în cauză nu subzistă elemente care să conducă la concluzia schimbării ori dispariției temeiurilor care au determinat arestarea preventivă în sensul revocării acesteia ori înlocuirii ei cu o altă măsură mai puțin restrictivă.
De la data ultimei prelungiri a măsurii arestării preventive a inculpaților a fost pusă în mișcare acțiunea penală și au fost trimiși în judecată și alți 16 inculpați pentru același gen de infracțiuni, apreciindu-se că au făcut parte din același grup infracțional organizat cu inculpații aflați în stare de arest preventiv, în total în cauză fiind trimiși în judecată 32 inculpați, fiind constituite părți civile 183 de persoane.
Faptele pentru care inculpați arestați au fost trimiși în judecată sunt prevăzute de lege cu o pedeapsă mai mare de 4 ani, fiind întrunită prima cerință a art. 148 lit. f Cod procedură penală. De asemenea, este îndeplinită și cerința a doua prevăzută de același articol, respectiv existența pericolului concret pentru ordinea publică al lăsării în libertate a inculpaților.
Acesta este redat de modul și mijloacele de comitere a faptelor, de numărul mare al părților vătămate care au fost înșelate, respectiv peste 1748 persoane din care au fost identificate și s-au constituit părți civile în prezenta cauză un număr de 183 persoane, apoi numărul mare al actelor infracționale reținute în rechizitoriu, respectiv 3996 precum și din valoarea deosebit de mare a prejudiciului cauzat părților vătămate, respectiv 2.420.535 Ron.
În privința evaluării pericolului pentru ordinea publică nu a putut fi privită izolat activitatea fiecărui inculpat, aceasta trebuind analizată prin raportare la activitatea de ansamblu a grupării de crimă organizată. Pericolul deosebit al faptelor comise constând tocmai în rezultatul acțiunilor organizate și coordonate ale grupării.
Astfel, cercetarea inculpaților în stare de libertate ar genera un sentiment de insecuritate în rândul colectivității, o rezonanță socială deosebit de negativă și un sentiment de neîncredere în justiție. Aceștia au înșelat un număr însemnat de persoane pe întreg teritoriul țării, provocându-le prejudicii patrimoniale deosebit de mari.
Nu s-a putut aprecia pericolul concret al lăsării în libertate a inculpaților prin sancționarea părților vătămate care s-au lăsat înșelate în obținerii unor venituri mari peste noapte, așa cum susține apărarea, această împrejurare nu poate fi o circumstanță în analizarea subzistenței temeiurilor care au determinat arestarea preventivă, respectiv art. 148 lit. f Cod procedură penală.
În ce privește susținerile că măsura arestării este în prezent nelegală întrucât prelungirile anterioare trimiterii dosarului în instanță au fost nelegale, Tribunalul a constatat, de asemenea, că acestea sunt nefondate deoarece pe de o parte, fiecare prelungire a măsurii arestării a fost soluționată în mod definitiv prin promovarea căii de atac, iar pe de altă parte fiecare prelungire a fost acordată pe maxim 30 de zile așa cum prevăd dispozițiile constituționale și ale Codului d e procedură penală.
Art. 156 alin. 5 Cod procedură penală prevede expres și imperativ că atunci când în cauză se găsesc mai mulți inculpați arestați pentru care durata arestării expiră la date diferite, procurorul care sesizează instanța pentru unul din inculpați (cu prelungirea arestării) va sesiza, totodată, instanța și cu privire la ceilalți inculpați.
Prin urmare, textul nu face nicio diferențiere și nici nu permite procurorului, dar nici instanței de judecată să solicite și respectiv să prelungească la/ până la date diferite măsura arestării numai pentru unii, pentru a se putea apropia datele expirării mandatelor pentru toți inculpații.
Atâta timp cât instanța a apreciat că se impune prelungirea mandatelor cu încă 30 de zile - date fiind temeiurile care conduc la necesitatea prelungirii acesteia - ar fi o limitare a acestei aprecieri a instanței dacă ar fi nevoită să prelungească unele din mandate pe mai puțin de 30 de zile, numai pentru ca să aducă din punct de vedere matematic la aproximativ aceeași dată expirarea mandatelor tuturor inculpaților, cu atât mai mult cu cât textul de lege nu permite o asemenea posibilitate.
Pe de altă parte, modalitatea în care s-au efectuat prelungirile anterioare nu atrage existența vreunei nulități absolute în sensul art. 197 Cod procedură penală care că conducă la lăsarea în libertate a inculpaților.
Referitor la motivele de natură socială invocate de fiecare dintre inculpați pentru a fi lăsați în libertate instanța a constatat că aceste argumente familiale legate fie de situația precară socio-financiară a familiilor, de existența unor copii aflați în întreținerea inculpaților, nu sunt argumente suficient de puternice în favoarea libertății în raport de periculozitatea deosebită a faptelor comise, prejudiciul cauzat, numărul mare al părților vătămate care au fost înșelate și impactul social negativ al faptelor.
Măsura arestării preventive a fost luată în considerarea tuturor criteriilor prev. de art. 136 alin.1 și 8 Cod procedură penală, criterii care subzistă și în prezent la aprecierea necesității menținerii inculpaților în stare de arest, prin prisma celor arătate mai sus referitoare la necesitatea ocrotirii ordinii publice.
Legat de faptul că există două cupluri de inculpați în prezenta cauză care au copii minori, Tribunalul a constatat că prin arestarea preventivă a părinților nu se aduce atingere interesului minorilor, aceștia având dreptul de a fi ocrotiți de stat, care la rândul său are obligația de a lua toate măsurile care se impun în conformitate cu legile interne și dispozițiile CEDO pentru a se ocupa de creșterea și educarea minorilor. În caz contrar s-ar putea ajunge la concluzia că există un impediment în luarea unor măsuri preventive în cazul în care există o asemenea situație, aspect care ar contraveni scopului măsurilor preventive.
Împotriva acestei încheieri au declarat recurs în termen, nemotivat, inculpații, -, a, și.
Prin apărătorul ales, inculpații și au solicitat admiterea recursurilor, casarea încheierii penale atacate și rejudecând cauza, revocarea măsurii arestării preventive, cu consecința punerii lor în stare de libertate.
În motivarea recursurilor, se arată că nu se mai impune menținerea măsurii arestării preventive a inculpaților față de împrejurarea că s-a finalizat urmărirea penală, inculpații fiind trimiși în judecată, administrându-se astfel suficiente probe.
Desfășurarea procesului penal ar putea fi îngreunată dacă inculpații ar rămâne arestați, argumentând că procesul penal, datorită complexității cauzei, a numeroaselor părți vătămate, ar putea aproximativ 5 ani.
Se mai arată că pericolul concret pentru ordinea publică pe care l-ar reprezenta inculpații nu subzistă, în prezenta cauză fiind cercetați și inculpați în stare de libertate, fapt care nu a adus în rândul societății nici și nici nu a creat o stare de insecuritate, iar părțile vătămate sunt din alte județe și nu îi cunosc pe inculpați.
Prin apărătorul ales, inculpații, -, și, solicită admiterea recursurilor, casarea încheierii penale atacate și rejudecând cauza, revocarea măsurii arestării preventive, cu consecința punerii lor în stare de libertate.
În motivarea recursurilor se arată că nu mai subzistă temeiurile care au determinat arestarea preventivă a inculpaților, urmărirea penală a fost încheiată, au fost administrate suficiente probe pentru o bună desfășurare a procesului penal, astfel că măsura arestării preventive și-a atins scopul prevăzut de art. 136 Cod pr. pen.
Se mai arată că inculpații nu prezintă pericol concret pentru ordinea publică, părțile vătămate nu sunt din județul A, nu îi cunosc personal pe inculpați, astfel că nu s-ar aduce atingere relațiilor sociale, iar prin timpul scurs de la arestarea preventivă rezonanța negativă din rândul societății s-a diminuat.
De asemenea, se arată că durata de aproximativ 4 luni cât au fost arestați inculpații poate constitui un termen rezonabil al arestării preventive.
În ce le privește pe inculpatele - și a, se învederează instanței că acestea au copii minori, copii care sunt în grija bunicilor, deoarece sunt arestate împreună cu soții lor, astfel că ar fi necesară punerea acestora în libertate și pentru a-și putea îngriji copii minori, precum și pentru faptul că ele nu prezintă gradul de pericol pentru ordinea publică ca și inculpații bărbați.
În circumstanțierea inculpaților se arată că aceștia nu posedă antecedente penale.
Prin apărătorul desemnat din oficiu inculpații recurenți, T și, solicită admiterea recursurilor, casarea încheierii penale atacate și rejudecând cauza, revocarea măsurii arestării preventive, cu consecința punerii lor de îndată în stare de libertate.
Se susține în motivarea recursurilor că nu mai subzistă temeiurile care au stat la baza luării măsurii arestării preventive, urmărirea penală a fost finalizată, astfel că inculpații nu ar putea influența aflarea adevărului, iar părțile vătămate sunt din alte localități, acestea neputând fi influențate de inculpați. Mai arată că inculpații nu posedă antecedente penale, iar unii dintre aceștia au probleme de sănătate și necesită îngrijiri medicale.
Prin apărătorul ales, inculpații, și solicită admiterea recursurilor, casarea încheierii penale atacate și rejudecând cauza, revocarea măsurii arestării preventive cu consecința punerii lor de îndată în libertate.
În motivarea recursurilor se susține că inculpații nu prezintă pericol concret pentru ordinea publică, din toate probele administrate până în prezent nu rezultă indicii și date în acest sens.
negativă din rândul societății nu poate fi reținută, întrucât în prezenta cauză sunt cercetați 32 de inculpați dintre care numai 16 sunt arestați.
În speță se invocă practică judiciară, respectiv decizia penală nr.1730/12.09.2009 a Înaltei Curți de Casație și Justiție referitoare la termenul rezonabil prevăzut de art.6 paragraful 1 din Convenție, argumentând că este suficientă perioada cât au fost arestați inculpații.
Se arată, de asemenea, că pentru buna desfășurare a procesului penal ar trebui judecați inculpații în stare de libertate, motivând că sunt aproximativ 200 de părți vătămate, astfel că procedura de citare cu acestea se va îndeplini destul de greu, durata procesului prelungindu-se.
Curtea de Apel examinând recursurile declarate de inculpații, -, a, și prin prisma motivelor invocate precum și din oficiu constată că acestea sunt nefondate și vor fi respinse, din următoarele considerente:
Prin rechizitoriul nr. 27/D/P/2009 al DIICOT -Serviciul Teritorial Alba Iulia din data de 17.08.2009 inculpații recurenți au fost trimiși în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor de constituire - după caz de sprijinire sau aderare la un grup infracțional organizat, înșelăciune cu consecințe grave în formă continuată și, după caz uz de fals.
Conform art. 300/1 și C.P.P. art. 160/b C.P.P. instanța de fond, Tribunalul Alba - Secția Penală a procedat la verificarea legalității și temeiniciei măsurii arestării preventive a inculpaților constatând că în speță se impune menținerea acestei măsuri privative de libertate.
Inculpații recurenți au atacat această încheiere susținând în principal că în cauză, fiind finalizată urmărirea penală și administrate probele, nu s-ar mai impune menținerea stării lor de arest. De asemenea s-a mai susținut că inculpații recurenți nu ar prezenta un pericol concret pentru ordinea publică, nu ar putea influența buna desfășurare a procesului penal și că durata arestării preventive ar fi depășit termenul rezonabil.
Analizând încheierea pronunțată în cauză de către Tribunalul Alba - Secția Penală Curtea de Apel constată că aceasta este legală și temeinică.
Astfel, din probele administrate în faza de urmărire penală finalizată prin sesizarea instanței de fond, se constată că există indicii temeinice și probe din care rezultă presupunerea rezonabilă că fiecare dintre inculpați ar fi săvârșit faptele de care este acuzat, fiind îndeplinită condiția prev. de art. 143.C.P.P. La fel, este îndeplinită și condiția prev. de art. 148 lit. f C.P.P. faptele pentru care sunt acuzați inculpații recurenți fiind pedepsite de legea penală cu o pedeapsă mai mare de 4 ani și există probe certe că lăsarea în libertate a inculpaților prezintă un pericol social concret pentru ordinea publică. Pericolul social concret rezultă din rezonanța socială negativă și sentimentul de insecuritate generat de împrejurarea că persoane acuzate de săvârșirea unor asemenea infracțiuni grave, care au produs prejudicii mari mai multor persoane din toată țara, ar fi cercetate în stare de libertate.
De asemenea, având în vedere complexitatea cauzei și numărul mare de inculpați, punerea în libertate a acestora la acest moment, înaintea începerii cercetării judecătorești ar influența buna desfășurare a procesului penal și celeritatea cu care acesta este judecat.
În speță argumentul inculpaților recurenți că procesul va o perioadă mare de timp și din acest motiv nu se mai impune menținerea stării de arest preventiv, nu poate fi luat în considerare atâta timp cât în acord cu prevederile penale procedurale legalitatea și temeinicia menținerii stării de arest preventiv a inculpaților va fi analizată periodic sau ori de câte ori se va considera necesar.
În ce privește susținerile inculpaților recurenți că în cauză s-ar fi depășit termenul rezonabil al arestării preventive, Curtea constată că inculpații au fost arestați preventiv la data de 29.04.2009, faza de urmărire penală încheindu-se la data de 17.08.2009 cu trimiterea în judecată a acestora.
Conform art. 159 al. 13.C.P.P. durata totală a arestării preventive în cursul urmăririi penale nu poate depăși un termen rezonabil, și nu mai mult de 180 de zile. Curtea constată că în cursul urmăririi penale nu s-a depășit termenul rezonabil al arestării preventive a inculpaților iar în prezent ne aflăm în cursul judecății unde, necesitatea menținerii acestei măsuri preventive se va analiza periodic de către instanțe, astfel că în prezent termenul rezonabil al arestării preventive nu se consideră a fi depășit.
Argumentul inculpaților recurenți că nu ar cunoaște părțile vătămate care sunt din toată țara și nu le-ar putea influența nu este pertinent. Se constată de către C că modalitatea în care sunt acuzați inculpații că ar fi săvârșit faptele nu a presupus cunoașterea personală a părților vătămate, din probele administrate până în prezent rezultând că inculpații le-ar fi contactat telefonic.
În ce privește circumstanțele personale invocate de către inculpații recurenți referitoare la starea precară a familiilor lor, la lipsa de ocrotire părintească a unor copii minori sau la lipsa antecedentelor penale a unora dintre inculpați, Curtea constată că în această faza a procesului penal se analizează doar legalitatea și temeinicia arestului preventiv la sesizarea instanței de fond, urmând ca instanțele de judecată să țină seama cu ocazia judecării cauzei de toate circumstanțele personale ale inculpaților și să se pronunțe în consecință.
Față de cele expuse, în baza art. 385/15 al. 1 lit. b recursurile C.P.P. inculpaților, -, a, și urmează a fi respinse ca nefondate.
În baza art. 192 al. 2.C.P.P. inculpații, -, a, și vor fi obligați să plătească statului suma de câte 80 lei cheltuieli judiciare în recurs.
În baza art. 192 al. 2.C.P.P. inculpații, și vor fi obligați la plata sumei de câte 180 lei cheltuieli judiciare, din care suma de câte 100 lei, reprezentând onorariul apărătorilor din oficiu, va fi avansată din fondurile Ministerului Justiției și Libertăților.
Pentru aceste motive,
În numele legii
DECIDE:
Respinge ca nefondate recursurile declarate de inculpații, -, a, și împotriva încheierii penale din 18.08.2009 pronunțate de Tribunalul Alba în dosar penal nr-.
Obligă pe inculpații, -, a, și să plătească statului suma de câte 80 lei cheltuieli judiciare în recurs.
Obligă pe inculpații, și la plata sumei de câte 180 lei cheltuieli judiciare, din care suma de câte 100 lei, reprezentând onorariul apărătorilor din oficiu, va fi avansată din fondurile Ministerului Justiției și Libertăților.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 20.08.2009.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - -
Grefier,
-
Red.
Dact. /2 ex./24.08.2009
J-
Președinte:Leontin CorașJudecători:Leontin Coraș, Monica Farcaș, Dana Ghițoaica
