Mentinerea masurii arestarii preventive. Decizia 1125/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
DOSAR NR.7444/2/2009
1881/2009
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA I-A PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR.1125/
Ședința publică din data de 03 august 2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Damian Dolache
JUDECĂTOR 2: Risantea Găgescu
JUDECĂTOR 3: Carmen Veronica
GREFIER -
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de APEL BUCUREȘTI este reprezentat de procuror.
Pe rol, se află judecarea cauzei penale având ca obiectrecursuldeclarat de inculpatul împotriva încheierii din data de 20 iulie 2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția I-a Penală în Dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică, a răspuns recurentul inculpat, personal, aflat în stare de arest preventiv și asistat juridic de apărător desemnat din oficiu, avocat, în baza delegației nr.-/03.08.2009, atașată la fila 5 din dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Nefiind cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat, Curtea constată cauza în stare de judecată și, făcând aplicarea dispozițiilor art.38513din Codul d e procedură penală, acordă cuvântul în dezbateri asupra recursului.
Apărătorul din oficiu al recurentului inculpat solicită admiterea recursului, casarea încheierii atacate și, pe fond, revocarea măsurii preventive și continuarea procesului penal cu acesta în stare de libertate, învederând, pe de o parte, că durata arestării a depășit un termen rezonabil, inculpatul aflându-se în stare de arest încă de la data de 12 iunie 2008, situație în care menținerea acestei măsuri preventive tinde să se transforme într-o veritabilă detenție, încălcându-se astfel principiul prezumției de nevinovăție, iar, pe de altă parte, că, față de stadiul procesual al cauzei, temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive trebuie apreciate ca fiind atenuate o dată cu trecerea timpului, cu atât mai mult cu cât, prin atitudinea procesuală de recunoaștere și regret a faptelor comise, inculpatul a demonstrat că nu poate prezenta un pericol concret pentru ordinea publică, fiind pe deplin conștient că o atitudine negativă în societate i-ar agrava situația și nici nu poate împiedica buna desfășurare a procesului penal. Totodată, solicită a se cenzura încheierea recurată și sub aspectul că, în Codul d e procedură penală, nu se prevede ca motiv de menținere a arestării preventive complexitatea cauzei deduse judecății, astfel cum a reținut prima instanță.
Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea recursului, ca nefondat și menținerea încheierii atacate, ca fiind legală și temeinică, considerând că, în mod corect, Tribunalul a menținut starea de arest preventiv a inculpatului, întrucât temeiurile ce au determinat luarea acestei măsuri se mențin și impun în continuare privarea lui de libertate. Astfel, susține că există probe și indicii temeinice, care fundamentează presupunerea rezonabilă că inculpatul a săvârșit faptele pentru care este cercetat, pe care, de altfel, chiar acesta le-a recunoscut, iar din natura și gravitatea faptelor respective, precum și din existența antecedentelor penale, inculpatul săvârșind infracțiunile de care este acuzat în starea de recidivă postexecutorie, rezultă că lăsarea acestuia în stare de libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică.
Recurentul inculpat, personal, în ultimul cuvânt, se raliază susținerilor apărătorului său.
CURTEA
Deliberând asupra cauzei penale de față, constată următoarele:
Prinîncheierea din data de 20 iulie 2009, pronunțată în Dosarul nr-, Tribunalul București - Secția I-a Penală, în baza art.3002rap. la art.160 din Codul d e procedură penală, a menținut starea de arest preventiv, între alții, a inculpatului (fiul lui G și, născut la data de 11 octombrie 1975 în B, CNP -, arestat în baza nr.120/UP/12.06.2008 emis de Tribunalul București - Secția a I-a Penală).
Pentru a pronunța această încheiere, Tribunalul a constatat că inculpatul a fost trimis în judecată, în stare de arest preventiv, pentru săvârșirea infracțiunilor concurente de trafic de droguri de mare risc, în formă continuată, prevăzută de art.2 alin.1 și 2 din Legea nr.143/2000 cu aplic. art.41 alin.2 din Codul penal și respectiv deținere de droguri de mare risc pentru consum propriu, prevăzută de art.4 alin.2 din Legea nr.143/2000, ambele în stare de recidivă postexecutorie, conform art.37 lit.b din Codul penal, la dosar existând probe și indicii temeinice, în accepțiunea art.143 din Codul d e procedură penală, care justifică presupunerea rezonabilă a comiterii de către acesta a faptelor de care este acuzat.
De asemenea, Tribunalul a apreciat că sunt întrunite și în prezent condițiile prevăzute de art.148 lit.f din Codul d e procedură penală, inculpatul prezentând în continuare un pericol concret pentru ordinea publică, în evaluarea căruia a avut în vedere natura și gravitatea ridicată a faptelor, modalitatea concret de săvârșire, apartenența acestuia la o rețea organizată care se ocupa cu traficul de droguri, dar și împrejurarea că este cunoscut cu antecedente penale, dovedind perseverență infracțională.
Tribunalul a mai reținut, contrar susținerilor apărării, că menținerea stării de arest preventiv a inculpatului nu îi încalcă prezumția de nevinovăție, întrucât, pronunțându-se asupra acestei măsuri, instanța verifică dosar existența probelor și indiciilor temeinice la care face referire art.143 din Codul d e procedură penală și care nu se confundă cu probele necesare fundamentării unei soluții pe fondul cauzei.
Totodată, Tribunalul a apreciat că timpul scurs de la momentul luării măsurii arestării preventive a inculpatului nu este nerezonabil, în condițiile în care cauza dedusă judecății prezintă o complexitate ridicată, determinată de numărul mare al inculpaților și martorilor ce se impun a fi audiați.
În sfârșit, în raport cu stadiul procesual al cauzei, Tribunalul a considerat că menținerea stării de arest preventiv a inculpatului se impune pentru asigurarea bunei desfășurări a procesului penal, conform art.136 din Codul d e procedură penală.
Împotriva acestei încheieri,a declarat recurs în termenul legal(la data de 22 iulie 2009)inculpatul.
Recursul inculpatului a fost înaintat de Tribunal și înregistrat pe rolul acestei Curți la data de 31 iulie 2009.
În dezbaterile asupra recursului, inculpatul, care a beneficiat de asistența juridică a unui avocat desemnat din oficiu, a contestat numai îndeplinirea condiției prevăzute de art.148 lit.f teza a II-a din Codul d e procedură penală, privitoare la existența unui pericol concret pentru ordinea publică și a susținut că durata arestării sale preventive depășește un termen rezonabil, iar această măsură nu mai este nici necesară pentru buna desfășurare a judecății, având în vedere atitudinea procesuală sinceră pe care a manifestat-o pe parcursul procesului.
Analizând actele și lucrările dosarului, în raport cu motivele astfel invocate, precum și din oficiu, conform dispozițiilor art.3856alin.3 din Codul d e procedură penală, sub toate aspectele cauzei, Curtea constată cărecursulcu care a fost sesizatăeste nefondat, pentru considerentele ce se vor arăta în cele ce urmează:
Tribunalul a apreciat în mod corect asupra subzistenței temeiurilor de fapt și de drept ( art.143 și art.148 lit. din Codul d e procedură penală) care au determinat arestarea inițială a inculpatului (la data de 12 iunie 2008), precum și asupra necesității privării în continuare de libertate a acestuia, cu caracter preventiv.
Astfel, inculpatul este judecat pentru o infracțiune continuată de trafic de droguri de mare risc, dar și pentru o infracțiune de deținere de droguri de mare risc pentru consum propriu, pedepsite cu închisoare de până la 20 de ani, fiind acuzat că, în cursul anului 2008, în mod repetat, a vândut heroină în zona din sectorul 2 al municipiului B, fiind depistat la data de 11 iunie 2008 deținând și transportând cu un autoturism cantitatea de 7,54 grame de heroină, destinată comercializării, iar, în aceeași zi, cu ocazia percheziției domiciliare, în posesia lui, au fost descoperite 13 seringi și o fiolă cu urme din același tip de drog.
Probatoriul administrat până în prezent fundamentează presupunerea rezonabilă că inculpatul a săvârșit într-adevăr aceste fapte, pe care chiar el le-a recunoscut, inclusiv în declarația dată în fața primei instanțe la termenul din data de 09 martie 2009, când a precizat că, fiind el însuși consumator, a vândut heroină mai multor persoane, timp de 3-4 luni, în cursul anului 2008 (fila 244, volumul I, dosar de fond). De altfel, inculpatul nici nu a contestat în prezentul recurs îndeplinirea, în ceea ce îl privește, a condiției prevăzute de art.143 din Codul d e procedură penală.
De asemenea, este justă constatarea Tribunalului cu privire la pericolul concret pe care l-ar reprezenta pentru ordinea publică lăsarea în libertate a inculpatului, având în vedere actele infracționale repetate și grave ale acestuia, dar și antecedentele sale penale, în care se regăsesc două condamnări definitive la pedepse cu închisoarea (pronunțate în anii 2001 și 2002), fără ca liberarea condiționată de care a beneficiat în ambele cazuri să-l determine la reconsiderarea comportamentului antisocial, dar și trei sancțiuni administrative (aplicate în intervalul 2005-2007), toate aceste împrejurări, coroborate cu celelalte date ce caracterizează în concret persoana inculpatului (consumator de droguri, fără o ocupație care să-i permită obținerea de venituri și pe altă cale decât cea ilicită urmată până în prezent), făcând rezonabilă aprecierea că, aflat în libertate, el prezintă un risc ridicat de a comite și alte fapte penale, punând astfel în pericol comunitatea.
În aceste condiții, atitudinea procesuală a inculpatului, într-adevăr în mare parte sinceră, nu este de natură a înlătura pericolul social anterior evidențiat.
Totodată, întrucât probatoriul dosarului îl înfățișează pe inculpat ca fiind doar unul dintre membrii unei rețele infracționale, bine organizată și specializată în traficul cu droguri atât în municipiul B, cât și în zonele limitrofe, Curtea apreciază, contrar susținerilor apărării, că, cel puțin până la audierea nemijlocită în primă instanță a tuturor persoanelor (martori, investigatori, colaboratori) care au dat declarații cu privire la acțiunile acestei rețele, în vederea lămuririi depline a situației de fapt, este necesară în continuare menținerea lui în stare de arest preventiv, potrivit art.136 alin.1 din Codul d e procedură penală, pentru asigurarea bunei desfășurări a procesului penal.
Nu în cele din urmă, Curtea apreciază că durata arestării preventive a inculpatului (dispusă la data de 12 iunie 2008) se încadrează încă în limitele unui termen rezonabil, în condițiile în care urmărirea penală a fost finalizată cu maximă celeritate (prin întocmirea rechizitoriului la data de 21 august 2008), iar judecata în primă instanță, având un grad mare de complexitate, în raport cu numărul mare al inculpaților și faptelor judecate, dar și al persoanelor ce trebuie audiate, se află și ea într-un stadiu avansat, fără a se înregistra până în prezent amânări nejustificate în administrarea probatoriului.
Față de aceste considerente și având în vedere că, nici din oficiu, nu se constată motive de casare a încheierii atacate, Curtea, în temeiul art.38515pct.1 lit.b din Codul d e procedură penală, va respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul.
În temeiul art.192 alin.2 din Codul d e procedură penală, recurentul inculpat va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat, onorariul avocatului din oficiu, desemnat pentru a asigura asistența juridică a acestuia, fiind avansat din fondul Ministerului Justiției și Libertăților.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În temeiul art.38515pct.1 lit.b din Codul d e procedură penală, respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul împotriva încheierii din data de 20 iulie 2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția I-a Penală în Dosarul nr-.
În temeiul art.192 alin.2 din Codul d e procedură penală, obligă pe recurentul inculpat la plata sumei de 200 lei, cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 100 lei, onorariul avocatului din oficiu, se avansează din fondul Ministerului Justiției și Libertăților.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 03 august 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
GREFIER,
Red.jud.
Ex.2 / 11.08.2009
- -
Președinte:Damian DolacheJudecători:Damian Dolache, Risantea Găgescu, Carmen Veronica
