Mentinerea masurii arestarii preventive. Decizia 1153/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
DOSAR nr- - Menținere măsură arestare preventivă-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA PENALĂ ȘI PT. CAUZE CU MINORI
INSTANȚA DE RECURS
DECIZIA PENALĂ Nr. 1153
Ședința publică de la 20 2009
PREȘEDINTE: George Ciobanu JUDECĂTOR 2: Doru Filimon
- - - - JUDECĂTOR 3: Valentina Trifănescu
- - - - Judecător
Grefier -
Ministerul Public reprezentat de procuror
din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL CRAIOVA
xx
Pe rol, judecarea recursului declarat de inculpatul împotriva încheierii de ședință din 17 2009, pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Olt - Secția penală.
La apelul nominal făcut în ședință publică, a răspuns în stare de arest preventiv, inculpatul, asistat de apărător din oficiu.
Procedura completă.
S-a făcut referatul oral al cauzei, după care nefiind formulate cereri ori excepții, s-a constatat recursul în stare de judecată și s-a acordat cuvântul.
Avocat pentru inculpat, învederează că nu a avut timp să ia legătura cu acesta, și că susține recursul pe baza actelor și lucrărilor dosarului, solicitând admiterea recursului, casarea încheierii și revocarea măsurii arestării preventive, deoarece inculpatul nu prezintă pericol pentru ordinea publică, în condițiile în care nu subzistă temeiurile care au fost avute în vedere la luarea măsurii, deoarece inculpatul a beneficiat într-o primă fază de judecarea sa în stare de libertate și nu există indicii că acesta nu ar contribui la buna desfășurare a procesului penal.
Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea recursului ca nefondat, ținându-se cont de natura și gravitatea acuzațiilor aduse inculpatului, și de faptul că acesta deși avea obligația, nu s-a prezentat la termenele de judecată fixate de instanță, iar de la luarea măsurii arestării preventive și până în prezent nu au apărut elemente noi favorabile inculpatului.
Inculpatul având ultimul cuvânt, solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat de apărătorul din oficiu, susținând că nu este apărătorul faptelor deduse judecății și afirmând că nu s-a prezentat la instanță, fiindcă așa i-a indicat șeful de post.
Dezbaterile fiind închise;
CURTEA
Prin încheierea din data de 17 2009, pronunțată în dosarul nr- de Tribunalul Olt - Secția penală, s-a menținut măsura arestării preventive și în baza art.3002C.P.P. rap.la art.160 alin.1 s C.P.P.-a constatăat legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive a inculpatului, fiul lui și, născut la data de 26.10.1962, in comuna, Judetul O, domiciliat in comuna, sat, judetul O, CNP -, cetățenie, studii 8 clase, stagiul militar satisfăcut, fără ocupație, căsatorit, 3 copii, cu antecedente penale.
Pentru a pronunța încheierea, instanța de fond a constatat că prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Olt nr. 80/P/2008 au fost trimiși în judecată inculpații și pentru săvârșire a infracțiunii de omor deosebit de grav prev.de art. 174 al.1, 175 lit. c și d rap.la art. 176 lit. c, constând în aceea că, în ziua de 2 martie 2008, martorul a descoperit cadavrul unui copil de sex femeiesc ce se afla învelit în cîteva pungi de plastic, cercetările stabilind că a fost născut în luna februarie 2008 și, după cinci ore de la naștere, s-a hotărât să-l omoare, fiind ajutată de soțul său care l-a lovit cu corpuri contondente și l-a sufocat fiind compresiune, cu degetele.
Extinzându-se urmărirea penală, s-a stabilit că inculpata, la sfârșitul lunii octombrie 2006 dat naștere unui copil de sex masculin, pe care l-a ucis după câteva ore de la naștere, prin sufocare, după ce, în prealabil l-a expus la frig și, în aceeași noapte, inculpatul l-a transportat la un canal de aducțiune unde a săpat o groapă în care a așezat cadavrul împreună cu pungile respective.
Împotriva inculpatului prima instanță, prin încheierea de ședință din data de 27 aprilie 2009 luat măsura arestării preventive în temeiul art. 267 al. 1 C.P.P. rap.la art. 136 și 148 lit. f C.P.P. pe o durată de 30 de zile, mentinand această măsură prin încheierile din data de 18 mai 2009, 30.06.2009 respectiv 18.08.2009,iar față de inculpata a luat măsura obligării de a nu părăsi localitatea de domiciliu, respectiv comuna jud.
Verificând, potrivit art. 300/2 corob.C.P.P. cu art.160/b p Cod Penal, legalitatea și temeinicia arestării preventive a inculpatului, în raport de actele și lucrările dosarului, s-a apreciat că temeiurile care au determinat arestarea preventivă, așa cum au fost reținute la luarea acestei măsuri, prin încheierea de ședință din data de 27 aprilie 2009 pronunțată de Tribunalul O l t, rămasă definitivă prin decizia penală nr. 454 din data de 30.04.2009 pronunțată de Curtea de APEL CRAIOVA în dosarul penal nr-, privind pericolul concret pe care îl prezintă inculpatul pentru ordinea publică apreciat în raport de toate circumstanțele cauzei, respectiv gravitatea faptei pentru care inculpatul a fost trimis în judecată, împrejurările comiterii acesteia, consecințele acestei fapte de violență și impactul social asupra comunității din care provin părțile, subzistă și în prezent, pedeapsa prevăzută de lege fiind mai mare de 4 ani, considerente pentru care menținerea acestei măsuri preventive se impune în continuare.
S-a constatat că sunt de asemenea realizate și cerințele prev. de art. 5 paragraful 1 lit. c din Convenția Europeană a Drepturilor Omului ratificată de România prin Legea nr.30/1994 conform cărora o persoană poate fi lipsită de libertate "dacă a fost arestată atunci când există motive verosimile de a bănui că săvârșit o infracțiune sau când există motive temeinice de a crede în necesitatea de a-l împiedica să săvârșească o infracțiune sau să fugă după săvârșirea acesteia" în sensul că, în cauză, sunt date și informații suficiente care determină existența unor motive verosimile de a bănui că inculpatul a săvârșit fapta pentru care este cercetat, așa cum reiese din probele administrate în cauză până la această dată.
S-a constatat, astfel, că temeiurile ce au determinat luarea și menținerea acestei măsuri preventive în cauza dedusă judecății până la această dată nu au încetat și nici nu s-au schimbat, aprecierile inițiale ale instantei cu privire la pericolul social concret al faptelor savarsite de catre inculpat mentinandu-si actualitatea, in special daca se are in vedere natura faptelor care fac obiectul cauzei, numarul lor si modul in care au fost comise.
In privinta argumentelor expuse de catre inculpat si aparatorul acestuia referitoare la masura preventiva instanta le apreciaza ca irelevante, stadiul avansat in care se afla cercetarea judecatoreasca nefiind un argument care sa permita o alta apreciere asupra pericolul social concret pe care lasarea in libertate a inculpatului l-ar putea prezenta pentru ordinea publica, in contextul in care acesta este cercetat pentru savarsirea unor fapte deosebit de grave, cu un mare impact in comunitatea in care s-au produs.
Față de cele reținute, instanța de fond a apreciat că potrivit art. 300/2 coroborate C.P.P. cu art. 160/b alin 1 și 3.C.P.P. că măsura arestării preventive este legală și temeinică și în consecință a dispus menținerea ei.
Împotriva încheierii, în termen, a formulat recursul inculpatul, oral, prin apărătorul din oficiu, susținând că lăsarea sa în libertate nu prezintă pericol pentru ordinea publică și că nu el este autorul acuzațiilor de care este învinuit.
Recursul este nefondat și va fi respins ca atare, cu următoarea motivare.
Așa cum temeinic și legal a reținut și prima instanță, pe de o parte, infracțiunile de care este acuzat inculpatul sunt pedepsite de lege cu pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani, ele fiind infracțiuni cu un grad extrem de ridicat de pericol social, dar și că lăsarea sa în libertate prezintă atât pericol pentru ordinea publică, dar și pentru că, potrivit art.136 p, ea nu poate asigura buna desfășurare a procesului penal ce ar împiedica sustragerea inculpatului de la judecată.
Curtea reține că deși inculpatul avea obligația să se prezinte la fiecare termen de judecată, acesta a nesocotit-o, motivând în prezent că așa i s-a recomandat de către organul de poliție care avea obligația supravegherii sale împrejurare care nu este dovedită cu nici o probă și cu privire la care în dosarul cauzei, nu există nici un indiciu.
În consecință, Curtea apreciază că temeiurile care au fost avute în vedere la luarea măsurii preventive și menținerea ei în mod succesiv, nu au dispărut, că privarea de libertate a inculpatului este rezonabilă și că ea este necesară pentru buna desfășurare a judecății și pentru a-i împiedica pe acesta să se sustragă de la ea.
Cu motivarea reținută, neconstatându-se existența motivelor de recurs invocate potrivit art.3856alin.3 p și neconstatându-se din oficiu motive de fapt ori de drept care să impună casarea încheierii, în baza art.38515alin.1 pct.1 lit.b p, recursul va fi respins ca nefondat.
Văzând și dispoz.art.192 alin.2 p;
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul împotriva încheierii de ședință din 17 2009, pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Olt - Secția penală.
Obligă recurentul inculpat la 120 lei cheltuieli judiciare către stat, din care 100 lei onorariu apărător oficiu către Baroul Dolj, care va fi plătit din fondurile C de Curtea de APEL CRAIOVA.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 20 2009.
- - - - - -
Grefier
Red.jud/-
F/
S/23.11.2009
20.11.2009
- O va încasa de la rec.inc.suma de 120 lei cheltuieli judiciare statului.
Judecători:George Ciobanu, Doru Filimon, Valentina Trifănescu
