Mentinerea masurii arestarii preventive. Decizia 117/2009. Curtea de Apel Cluj
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI
DOSAR NR-
DECIZIA PENALĂ NR. 117/R/2009
Ședința publică din 23 februarie 2009
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Livia Mango JUDECĂTOR 2: Ioana Cristina Morar Monica
JUDECĂTORI: - - -
-
GREFIER: -
Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial Cluj, reprezentat prin
PROCUROR -.
S-a luat spre examinare recursul declarat de către inculpatul, deținut în Penitenciarul Gherla, împotriva încheierii penale fără număr din data de 10 februarie 2009, pronunțată în dosar nr- al Tribunalului Cluj, având ca obiect verificarea legalității și temeiniciei măsurii arestului preventiv.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă inculpatul inculpatul, aflat în stare de arest, asistat de apărător ales, avocat din cadrul Baroului C, cu delegație la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Nemaifiind cereri prealabile de formulat și excepții de invocat, instanța acordă cuvântul în dezbarea recursului.
Apărătorul ales al inculpatului solicită admiterea recursului declarat de inculpat împotriva încheierii din data de 10 februarie 2009, casarea acesteia și rejudecând să se dispună revocarea măsurii arestului preventiv, cu consecința punerii inculpatului în libertate, iar în subsidiar înlocuirea măsurii arestului preventiv cu o măsură neprivativă de libertate, respectiv măsura obligării de a nu părăsi localitatea sau țara.
Apreciază că în acest moment nu mai subzistă temeiurile care au stat la baza luării și menținerii măsurii arestării preventive, având în vedere că nu există nici o probă concretă din care să rezulte că cercetarea în stare de libertate a inculpatului ar împieta procesul penal sau că ar prezenta pericol concret pentru ordinea publică. Inculpatul este arestat de 9 luni și la instanța de fond față de acest inculpat toate actele de cercetare sunt încheiate, toți martorii și părțile vătămate au fost audiați și nu este necesară administarea altor probe față de acest inculpat. În cauză sunt cercetați încă doi inculpați față de care instanța urmează să administreze un vast probatoriu, aspecte care nu-l privesc pe inculpatul. Cercetarea judecătorească față de inculpatul este finalizată și nu este nici un impediment pentru cercetarea inculpatului în stare de libertate.
Reprezentantul Parchetului solicită respingerea recursului declarat de către inculpatul împotriva încheierii penale din data de 10 februarie 2009, constatând că Tribunalul Cluj în mod legal și temeinic a menținut starea de arest a inculpatului, apreciind că temeiurile care au fost avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive nu s-au schimbat. Tribunalul Cluja făcut o analiză judicioasă a temeiurilor și în mod corect a reținut că pericolul pentru ordinea publică rezultă din gravitatea faptelor,modalitatea și mijloacele de comitere a acestora și amploarea pe care au luat-o aceste activități ilicite și prejudiciile mari cauzate.
În ce privește susținerea că probațiunea este finalizată față de inculpatul, arată că, chiar dacă instanța de fond a admis cereri în probațiune față de ceilalți doi inculpați, nici o dispoziție procedurală nu prevede că măsura arestării preventive se ia în funcție de un moment procesual saau altul. Apreciază că menținerea măsurii arestării preventive este justificată raportat la limitele de pedeapsă mari care corespund pericolului social al infracțiunii pentru care inculpatul este cercetat.
În concluzie, solicită respingerea recursului declarat de inculpat cu obligarea acestuia la plata cheltuielilor judiciare în favoarea statului.
Inculpatul, având ultimul cuvânt, consideră că poate fi judecat în stare de libertate, având în vedere că faptele reținute în sarcina sa nu au fost comise prin violență, infracțiunea de trafic de influență nu există, fiind înșelat de inculpatul care a profitat de naivitatea sa și a altora care sunt cercetați în stare de libertate. De asemenea, solicită să se aibă în vedere că este arestat preventiv de aproximativ 10 luni.
CURTEA:
Prin încheierea din 10 februarie 2009 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Cluj în temeiul art.3002rap.la art.160 pr.pen. s-a menținut starea de arest a inculpaților U, (fiul lui și, născut la 24 septembrie 1964) și ( fiul lui și, născut la 2 ianuarie 1968), ambii deținuți în Penitenciarul Gherla.
Pentru a dispune astfel, instanța a reținut următoarele:
Prin încheierea penală nr.29/C/2008, pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Cluj, s-a dispus arestarea preventivă a inculpaților, cercetat și trimis în judecată pentru comiterea infracțiunilor prev. de art.132din Legea 78/2000 modificată cu referire la art.248 și art.2481pen cu aplicarea art. 41 alin.2 pen.( 16 acte materiale), luare de mită în formă continuată, prev. de art.254 alin1 Cod pen. rap. la art.6 din Legea 78/2000 modific. Cu aplic art. 41 alin2 Cod pen( 12 acte materiale) și fals în înscrisuri sub semnătură privată, prev.de art.290Cod penal rap.la art.17 lit c din Legea 78/2000 modif., cu aplic art.41 alin2 cod penal(9 acte materiale), faptele fiind comise în condițiile concursului real de infracțiuni, prev. de art.33 Cod pen. și cercetat și trimis în judecată pentru comiterea infracțiunilor prev. de art.257 Cod penal rap. la art.6 din Legea 78/2000 mofif. Cu aplic. art.41 alin2 Cod penal și dare de mită în formă continuată prev. de art.255 alin.1 Cod pen. rap. la art 6 din Legea 78/2000, cu aplic. art.41 alin2 p, faptele comise în condițiile aconcursului real de infracțiuni prev. de art.33 lit.a
Cod PenalMăsura a fost prelungită prin încheierea penală nr.33/C/2008 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Cluj, pe o durată de 30 de zile.
Prin Rechizitoriu Parchetului de pe lângă ÎCCJ-DNA C, nr. nr.43/P/2008, din data de 07 iulie 2008 cei doi inculpați au fost trimiși în judecată împreună cu inculpatul, față de care prin Ordonanța din 13.06.2008 a fost luată măsura obligării de a nu părăsi țara, măsură care a expirat la data de 12.07.2008, fără să se fi solicitat prelungirea respectivei măsuri.
Prin încheierea penală nr. din 10.07.2008, instanța în temeiul art. 3001.pr.pen. raportat la art.160 pr.pen. a constatat că măsura arestării preventive luată față de inculpatul și este legală și temeinică și a menținut starea de arest a celor doi inculpați, iar la termenul din 02.09.2008 verificându-se, în temeiul art.300/2, rap. la art.160 lit.b pr.pen. măsura arestului preventiv a inculpaților și se apreciază din actele dosarului, declarațiile martorilor, mijloacele materiale de probă, și nu în ultimul rând declarațiile inculpaților,că există indicii că s-au comis fapte prevăzute de legea penală, aceste probe conducând la presupunerea rezonabilă că inculpații și au comis respectivele fapte.
În cauză sunt prezente și temeiurile arestării prev.de art.148 lit.f, pr.pen. întrucât pedeapsa prevăzută de lege pentru faptele comise de inculpați, este închisoare mai mare de 4 ani, iar lăsarea în libertate a inculpaților prezintă un pericol concret pentru ordinea publică, prin rezonanța negativă resimțită de comunitatea din care făceau parte atât inculpații cât și părțile vătămate.
Nu în ultimul rând, faptele pentru care inculpații sunt cercetați au stârnit o indignare în rândul concetățenilor, indignare determinată de faptul că fapte ca acestea pentru care au fost trimiși în judecată inculpații se presupune că au fost comise de oameni care aveau obligația de serviciu să vegheze la preîntâmpinarea comiterii lor.
Prin urmare, măsura arestării preventive a fost luată față de inculpații și cu respectarea dispozițiilor art.143 pr.pen. iar temeiurile prevăzute de art.148 lit. pr.pen. subzistă și în prezent și impun în continuare privarea de libertate a inculpaților neapărând temeiuri noi care să impună revocarea măsurii arestului preventiv sau înlocuirea respectivelor măsuri cu măsura obligării de a nu părăsi țara, această menținere a stării de arest fiind impusă și de nevoia de a se asigura o bună desfășurare a procesului penal.
Din probele administrate până la această data, pe bună dreptate se poate spune că in speță există probe și indicii temeinice în sensul dispozițiilor art. 681și art. 143 alin.1 pr.pen. in sensul că inculpații au comis faptele pentru care sunt cercetați.
Este adevărat că măsura arestării preventive nu trebuie să se transforme în pedeapsă și că orice cauză trebuie să fie soluționată într-un termen rezonabil, și tocmai pentru aceste considerente legiuitorul a prevăzut că în faza de urmărire penală, durata totală a arestării preventive nu poate să depășească 180 de zile iar în faza de judecată această măsură încetează de drept când a fost atins jumătatea maximului pedepsei prevăzute de lege pentru infracțiunea care face obiectul învinuirii.
După cum se poate observa, nici legiuitorul nu a stabilit un anumit termen care se poate considera ca fiind termen rezonabil, a stabilit doar limitele maxime care nu pot fi depășite, rezonabilitatea termenului urmând să fie apreciată în funcție de complexitatea fiecărei cauze, iar cauza inculpaților și se încadrează în rândul cauzelor complexe, inculpatul propunând să fie audiați 10 martori doar pentru a se demonstra existența unei persoane poreclită,iar la solicitarea instanței a arătat că nu poate să să-și restrângă numărul de martori, acest exemplu fiind evidențiat doar pentru scoaterea în relief a complxității cauzei, adevărata complexitate fiind redată de infracțiunile pentru care aceștia au fost trimiși în judecată, modalitatea de comitere a acestora, persoana inculpaților, etc.
Instanța, având în vedere infracțiunile de corupție pentru care inculpații au fost trimiși înjudecată, modalitatea de comitere și rezonanța unor fapte de acest gen, pedepsele prevăzute de legiuitor pentru faptele respective, precum și persoana inculpaților, nu apreciază că termenul scurs de la luarea măsurii arestării preventive ar fi atins punctul critic al termenului rezonabil de soluționare a cauzei și ca urmare, inculpații să fie cercetați în stare de libertate.
În privința condițiilor prevăzute de art. 148 lit. f pr.pen. cerința cuprinsă în teza Iaa cestui articol (referitor la limitele de pedeapsă prevăzute de lege pentru infracțiunea reținută în sarcina inculpatilor) este îndeplinită, pedeapsa prevăzută de lege fiind sancționată cu inchisoare mai mare de 4 ani.
Cât privește pericolul concret pentru ordinea publică pe care l-ar reprezenta lăsarea în libertate a celor doi inculpați ( și ), subliniem faptul că, pericolul concret pentru ordinea publică trebuie înțeles ca o reacție colectivă față de anumite stări de lucruri, reacție care ar produce perturbații la nivelul disciplinei publice, al respectului față de lege, stimulând temerea colectivă că împotriva unor fapte periculoase, organele de stat nu acționează cu fermitate, că legea nu este aplicată cu hotărâre atunci când sunt vizate persoane ce și-au desfășurat activitatea în instituții importante ale statului care prin atribuțiile ce le revin trebuie să depisteze și să cerceteze persoanele care încalcă legea.
Starea de pericol pentru ordinea publică, spre deosebire de pericolul social concret al faptei respective, presupune o rezonanță a acelei fapte, o afectare a echilibrului social firesc, o anumită stare de indignare, de dezaprobare publică, o anumită stare de insecuritate socială, iar fapte ca acelea pentru care sunt trimisi în judecată inculpații și intrunesc toate elementele menționate mai sus, mai ales că pe lângă prejudiciul foarte mare cauzat de inculpați prin activitatea lor infracțională, au lăsat să se înțeleagă că cei care se asociază cu persoane din instituțiile statului reușesc să eludeze legea, aspecte de care instanța nu poate face abstracție atunci când are în vedere pericolul social concret pe care-l poate prezenta pentru societate, lăsarea în libertate a inculpaților și.
La dosar exista indicii ca inculpatii au săvârșit faptele pentru care au fost cercetați și trimiși in judecată, iar lăsarea acestora îin libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică, punerea lor în libertate ar reprezenta o incurajare a săvârsirii unor fapte similare, de catre persoane care au aceasta tendintă, văzând lipsa de fermitate a justiției fața de cei banuiți ca autori a unor astfel de fapte, ar creia chiar o stare de insecuritate în rândul cetățenilor, chiar dacă o parte din colegii inculpatului audiați ca martori, au declarat că nu s-ar simții lezați dacă inculpatul ar fi lăsat în libertate.
Deoarece temeiurile avute în vedere la luarea și menținerea măsurii arestării preventive subzistă și în prezent și nu există temeiuri noi care să justifice punerea în libertate a inculpaților, pentru o mai bună desfășurare a procesului penal instanța de fond a menținut măsura arestării preventive a celor doi inculpați, cu motivarea că este incident temeiul arestării prev de art. 148 lit. f) Cp.și p. există probe certe că lăsarea în libertate a inculpaților prezintă pericol pentru ordinea publică.
Împotriva acestei încheieri a declarat recurs în termenul legal inculpatul solicitând admiterea recursului casarea încheierii și rejudecând să se dispună revocarea măsurii arestului preventiv, cu consecința punerii inculpatului în libertate, iar în subsidiar înlocuirea măsurii arestului preventiv cu o măsură neprivativă de libertate, respectiv măsura obligării de a nu părăsi localitatea sau țara.
În motivarea recursului se arată că nu mai subzistă temeiurile care au stat la baza luării și menținerii măsurii arestării preventive, având în vedere că nu există probe din care să rezulte că cercetarea în stare de libertate a inculpatului ar împiedica procesul penal sau că ar prezenta pericol concret pentru ordinea publică. Inculpatul este arestat de 9 luni și la instanța de fond față de acest inculpat toate actele de cercetare sunt încheiate, toți martorii și părțile vătămate au fost audiați și nu este necesară administrarea altor probe față de acest inculpat,iar în cauză sunt cercetați încă doi inculpați față de care instanța urmează să administreze un vast probatoriu,
Examinând probele dosarului Curtea va constata că recursul declarat în cauză de către inculpat este nefondat.
Din examinarea dosarului de fond aflat pe rolul Tribunalului Cluj rezultă că au fost trimiși în judecată inculpații pentru comiterea infracțiunilor prev. de art.132din Legea 78/2000 modificată cu referire la art.248 și art.2481pen cu aplicarea art. 41 alin.2 pen.( 16 acte materiale), luare de mită în formă continuată, prev. de art.254 alin1 Cod pen. rap. la art.6 din Legea 78/2000 modific. cu aplic art. 41 alin2 Cod pen( 12 acte materiale) și fals în înscrisuri sub semnătură privată, prev.de art.290Cod penal rap.la art.17 lit c din Legea 78/2000 modif., cu aplic art.41 alin2 cod penal(9 acte materiale), faptele fiind comise în condițiile concursului real de infracțiuni, prev. de art.33 Cod pen. și pentru comiterea infracțiunilor prev. de art.257 Cod penal rap. la art.6 din Legea 78/2000 modif. Cu aplic. art.41 alin2 Cod penal și dare de mită în formă continuată prev. de art.255 alin.1 Cod pen. rap. la art 6 din Legea 78/2000, cu aplic. art.41 alin2 Cod penal, faptele comise în condițiile a concursului real de infracțiuni prev. de art.33 lit.a Cod penal, luându-se încă din cursul urmăririi penale măsura arestării acestora.
Condițiile reglementate de art. 148 lit f Cod procedură penală subzistă și în prezent, astfel că faptele pentru care este cercetat inculpatul prevăd pedepse ale închisorii mai mare de 4 ani, iar lăsarea acestuia în libertate ar prezenta pericol pentru ordinea publică, pericol care rezidă din natura și gravitatea infracțiunii comise- cea de dare de mită și trafic de influență în formă continuată, urmările acesteia și rezonanța socială negativă produsă în comunitate.
Prin prisma dispozițiilor art. 5 din CEDO și art. 23 din Constituție, măsura lipsirii de libertate a unei persoane se poate dispune atunci când există motive verosimile că s-a săvârșit o infracțiune sau există motive temeinice de a se crede în posibilitatea săvârșirii unei noi infracțiuni fiind necesară astfel apărarea ordinii publice, a drepturilor și libertăților cetățenești, desfășurarea în bune condiții a procesului penal.
Instanța de fond în mod corect a apreciat în contextul în care probațiunea nu a fost finalizată, că în momentul procesual actual procedând la verificarea legalității și temeiurile măsurii arestării inculpatului se impune în baza art. 3002raportat la art. 160bCod procedură penală menținerea măsurii arestării preventive a acestuia, deoarece din momentul arestării și până în prezent nu au intervenit temeiuri noi, care să justifice punerea sa în libertate.
În contextul celor expuse mai sus, nu este oportună nici înlocuirea măsurii arestării preventive a inculpatului cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea sau țara raportat și precum și la disp. art. 139.
C.P.P.Astfel potrivit art. 139.C.P.P. o măsură preventivă poate fi înlocuită cu o altă măsură preventivă când temeiurile care au stat la luarea măsurii, în speță cea arestării, s-au schimbat.
Înlocuirea trebuie să fie consecința unei schimbări relevante a situației inculpatului sau a faptelor săvârșite de către acesta, ceea ce în speță până în prezent nu s-a constatat.
De asemenea nici durata arestării preventive a inculpatului de circa 9 luni nu este un temei al înlocuirii măsurii arestării preventive
Ca atare, Curtea în baza art. 38515pct 1 lit b Cod procedură penală va respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul, fiul lui și, născ.la 2 ianuarie 1968, în prezent arestat si detinut în Penitenciarul Gherla, împotriva încheierii penale din 10 februarie 2009 Tribunalului Cluj.
În baza art. 192 alin 2 Cod procedură penală va obliga pe inculpat la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat în sumă de 100 lei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
MOTIVE
Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul, fiul lui și, născ.la 2 ianuarie 1968, în prezent arestat si detinut în Penitenciarul Gherla, împotriva încheierii penale din 10 februarie 2009 Tribunalului Cluj.
Obligă pe inculpat să plătească în favoarea statului suma de 100 lei cheltuieli judiciare.
Decizia este definitivă.
Dată și pronunțată în ședința publică din data de 23 februarie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI, GREFIER
- - - - - -
Red /
3 ex./
Președinte:Livia MangoJudecători:Livia Mango, Ioana Cristina Morar Monica