Plângere împotriva ordonanței procurorului privind măsurile preventive (art. 140 ind.2 c.p.p.). Decizia 116/2009. Curtea de Apel Cluj

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CLUJ

SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI

DOSAR NR-

DECIZIA PENALĂ NR. 116/R/2009

Ședința publică din data de 23 februarie 2009

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE: Livia Mango JUDECĂTOR 2: Ioana Cristina Morar Monica

JUDECĂTORI: - - -

-

GREFIER: -

Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial Cluj reprezentat prin PROCUROR:

S-a luat spre examinare recursul declarat de către petentul împotriva încheierii penale nr. 409/11 iulie 2008 pronunțată în dosar nr- al Tribunalului Maramureș, cauza având ca obiect plângerea împotriva ordonanței procurorului privind măsurile preventive.

La apelul nominal făcut în cauză se prezintă petentul, asistat de avocat R, cu delegație în substituirea apărătorului ales, avocat, cu delegație avocațială la dosar, lipsă fiind petentul.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei după care, se constată că s-a comunicat dosarul - al Tribunalului Maramureș.

Apărătorul petentului depune la dosar copia încheierii penale nr.536/22.09.2008 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Maramureș prin care s-a constatat încetarea de drept a măsurii preventive a obligării de a nu părăsi țara luată față de învinuitul.

Reprezentantul Parchetului solicită a se constata că recursul petentului a rămas fără obiect.

Apărătorul petentului solicită a se constata că recursul a rămas fără obiect.

CURTEA

Prin încheierea penală nr.409 din data de 11.07.2008 a Tribunalului Maramureșs -a respins plângerea formulată de petentul învinuit împotriva ordonanței din 5 iulie 2008 dată în dosarul nr. 76/P/2008 al Direcției Naționale Anticorupție - Serviciul Teritorial Cluj, prin care s-a dispus luarea măsurii obligării de a nu părăsi țara.

În temeiul art.192 alin.2 pr.pen. a fost obligat petentul învinuit să plătească statului suma de 50 lei cu titlu de cheltuieli judiciare.

Pentru a pronunța această hotărâre prima instanță a reținut că prin plângerea formulată de petentul împotriva ordonanței din 5 iulie 2008 dată în dosarul nr. 76/P/2008 al Direcției Naționale Anticorupție - Serviciul Teritorial Cluj, prin care s-a dispus luarea măsurii obligării de a nu părăsi țara, s-a solicitat instanței revocarea acestei măsuri.

În motivare s-a susținut că ordonanța atacată este lovită de nulitate absolută întrucât învinuitul nu a fost ascultat înainte de luarea măsurii de către organul de urmărire penală, încălcându-se disp.art. 145 rap.la art. 143 alin.1 pr.penală. A mai arătat că măsura luată apare ca neîntemeiată în condițiile în care nu există probe ori indicii temeinice de vinovăție și nici elemente care să justifice măsura.

Procedând la examinarea plângerii, în baza motivelor invocate și a dispozițiilor legale aplicabile, tribunalul a reținut că prin ordonanța din 5 iulie 2008, dată în dosarul nr. 76/P/2008 al Direcției Naționale Anticorupție - Serviciul Teritorial Cluj, s-a dispus luarea măsurii obligării de a nu părăsi țara pentru o perioadă de 30 zile față de învinuitul și învinuitele și.

În cauză, față de învinuitul, s-a dispus prin rezoluția din 4.07.2008 începerea urmăririi penale cu privire la săvârșirea infracțiunii de luare de mită prev.de art. 254.penal rap.la art.6 din Legea nr. 78/2000, comisă prin aceea că în cursul lunii iunie 2008, pentru asigurarea promovării examenului de către elevi, învinuita a promis președintelui comisiei de bacalaureat, învinuitul, iar acesta a acceptat, suma de 80.000 RON pentru ca acesta să nu-și îndeplinească atribuțiile pe care le avea în virtutea funcției, anume de a nu semnala fraudarea examenului de bacalaureat.

În sarcina învinuitei virginica s-a reținut că a pretins și primit de la absolvenții Liceului "G de ", al cărui director era, suma de 1,2 miliarde lei, promițând că va interveni asupra membrilor Comisiei de bacalaureat pentru a asigura promovarea examenului, activitate în care s-a implicat prin rezolvarea subiectelor de examen și distribuirea lor elevilor din sălile de examen.

Reținând că în cauză sunt îndeplinite condițiile prev.de art. 1451rap.la art. 145 și art. 143 alin.1 pr.penală, respectiv din probatoriul administrat au rezultat indicii suficiente că învinuiții sunt implicați în săvârșirea faptelor reținute în sarcina lor, procurorul a dispus luarea față de aceștia a măsurii obligării de a nu părăsi țara, în vederea asigurării bunei desfășurări a procesului penal și împiedicarea sustragerii de la urmărirea penală.

Susținerea petentului, în sensul că nu a fost audiat înainte de luarea măsurii obligării de a nu părăsi țara, și din această cauză măsura a fost luată nelegal, nu poate fi reținută.

După cum rezultă din procesul-verbal din 5 iulie 2008, petentului i-a fost adusă la cunoștință de către procuror învinuirea și faptele reținute în sarcină, dreptul de a fi asistat de către un avocat, precum și dreptul de a nu face nici o declarație, potrivit dispozițiilor legale. În procesul-verbal din 5 iulie 2008 s-a consemnat însă că petentul a solicitat amânarea audierii pentru a fi asistat de avocatul ales, astfel că împrejurarea că nu a fost audiat la acea dată nu este imputabilă organului judiciar.

Pe de altă parte, potrivit dispozițiilor art. 1451rap.la art. 145.pr.penală, măsura obligării de a nu părăsi țara poate fi luată numai dacă sunt întrunite condițiile prev.în art. 143 al.1 pr.penală. Aceste condiții se referă la existența unor probe sau indicii temeinice cu privire la săvârșirea faptei penale de către învinuit și nicidecum la ascultarea acestuia, obligatorie doar în cazul luării măsurii reținerii avută în vedere de dispozițiile art. 143.pr.penală. Mai mult, în cauză nu ar fi operat nulitatea absolută, situația invocată nefiind prevăzută în dispozițiile art. 147 alin.2 pr.penală.

Sub aspectul condițiilor necesare pentru luarea măsurii, tribunalul a constatat că în cauză, cel puțin din probele administrate până în prezent, rezultă indicii care justifică presupunerea rezonabilă că învinuitul a comis fapta pentru care este cercetat. Sunt astfel de indicii procesele-verbale privind interceptările de convorbiri, declarațiile inculpatei și ale inculpatei, din care rezultă că s-a promis învinuitului o sumă de bani pentru a nu-și îndeplini atribuțiile de serviciu, respectiv a asigura promovarea bacalaureatului de către elevi, și apoi i s-a remis efectiv suma de 5.000 lei, beneficiind și de alte foloase.

De asemenea, temeiurile de fapt și de drept avute în vedere la luarea măsurii față de învinuit, justifică luarea măsurii pentru a se asigura buna desfășurare a procesului penal.

Pentru aceste considerente, plângerea petentului învinuit a fost respinsă, cu consecința obligării acestuia la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat.

Împotriva acestei încheieri a declarat recurs în termen legal petentul, fără a indica motivele de nelegalitate ori netemeinicie.

În ședința publică din data de 23 februarie 2009 s-a arătat de către apărătorul ales al petentului că recursul nu mai este susținut, acesta rămânând fără obiect, întrucât prin încheierea din data de 22.09.2008 a Tribunalului Maramureșs -a constatat că măsura obligării de a nu părăsi țara a încetat de drept.

Verificând hotărârea atacată, pe baza actelor și lucrărilor din dosarul cauzei, conform prevederilor art.38514pr.pen. curtea constată că recursul petentului a rămas fără obiect și urmează a fi astfel respins, pentru următoarele considerente.

Astfel, petentul nu a motivat recursul declarat, iar la termenul de judecată din data de 5 august 2008 petentul a ridicat excepția de neconstituționalitate a prevederilor art.1403alin.1 pr.pen. instanța admițând cererea de sesizare a Curții Constituționale și suspendând judecarea cauzei.

Prin decizia nr.72 din 15 ianuarie 2009 Curtea Constituțională respins excepția ridicată de petent.

Până la pronunțarea soluției de către Curtea Constituțională DNA Serviciul Teritorial Cluja emis rechizitoriul în cauză, iar față de învinuitul s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală cu privire la comiterea infracțiunii de luare de mită prev.de art.254 pen. pentru care a fost cercetat.

De asemenea prin încheierea penală nr.536 din 22.09.2008 a Tribunalului Maramureșs -a admis cererea învinuitului și în baza art.140 pr.pen. s-a constatat încetată de drept măsura preventivă a obligării de a nu părăsi țara luată față de acesta prin Ordonanța din 5.07.2008 a DNA Serviciul Teritorial Cluj pentru o perioadă de 30 de zile începând cu 5.07.2008 și până la 3.08.2008 inclusiv.

Ca urmare curtea, constatând că recursul a rămas fără obiect, urmează a-l respinge.

În baza art.192 alin.2 pr.pen. va fi obligat petentul să plătească în favoarea statului suma de 300 lei cu titlu de cheltuieli judiciare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge ca fără obiect recursul declarat de petentul. domiciliat in C N,-/4, jud., împotriva încheierii penale nr. 409 din 11 iulie 2008 a Tribunalului Maramureș.

Obligă pe inculpat să plătească în favoarea statului suma de 300 lei cheltuieli judiciare.

Decizia este definitivă.

Dată și pronunțată în ședința publică din data de 23 februarie 2009.

PREȘEDINTE, JUDECĂTORI, GREFIER

- - - - -, -

Red./

27.02.2009 - 2 ex.

Jud.fond.

Președinte:Livia Mango
Judecători:Livia Mango, Ioana Cristina Morar Monica

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Plângere împotriva ordonanței procurorului privind măsurile preventive (art. 140 ind.2 c.p.p.). Decizia 116/2009. Curtea de Apel Cluj