Mentinerea masurii arestarii preventive. Decizia 1253/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A II A PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI FAMILIE
DOSAR NR-
(2003/2009)
DECIZIA PENALĂ NR. 1253/
Ședința publică de la data de 20 august 2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Niculina Alexandu
JUDECĂTOR 2: Iuliana Ciolcă
JUDECĂTOR 3: Luciana Mera
GREFIER - - -
.-.-.-.-.-.-.-.-
MINISTERUL PUBLIC - PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE - - reprezentat de procuror .
Pe rol soluționarea recursurilor formulate de inculpații, și, împotriva încheierii de ședință din data de 24 Iulie 2009 pronunțată de Tribunalul București - Secția a II Penală în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică răspund: recurentul inculpat în stare de arest și asistat de avocat ales cu delegație de substituire depusă la fila 15 dosar, și în stare de arest și asistați din oficiu de avocat cu delegație depusă la fila 17 dosar.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care;
Întrebați fiind, recurenții inculpați arată că înțeleg să își mențină recursurile declarate în cauză precum și declarațiile date și nu mai au nimic de adăugat.
Recurenții inculpați și, întrebați fiind arată că sunt de acord cu asistența juridică din oficiu.
Avocatul din oficiu solicită încuviințarea acordării onorariului conform protocolului și pentru recurentul inculpat întrucât a studiat în arhivă actele și lucrările dosarului și cu referire la acesta.
Curtea constatând că nu sunt cereri prealabile, apreciază recursurile în stare de judecată și acordă cuvântul în susținerea motivelor.
Apărătorul recurentului inculpat, solicită admiterea recursului, casarea încheierii recurate și rejudecând în fond, lăsarea în libertate a clientului său.
Apreciază că în prezent, nu mai există pericol social pentru reținerea clientului său în stare de arest preventiv, în cauză nu mai subzistă temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive. Totodată solicită a fi avute în vedere și circumstanțele personale ale clientului său, care a recunoscut săvârșirea faptei și a colaborat cu organele de cercetare penală în aflarea adevărului.
Apărătorul recurenților inculpați și, solicită admiterea recursurilor, casarea încheierii recurate și rejudecând în fond, judecarea cauzei cu aceștia în stare de libertate, apreciind că în cauză nu mai subzistă temeiurile care au stat la baza luării măsurii arestării, iar lăsați în libertate nu ar prezenta un pericol pentru ordinea publică, se vor prezenta la termenele de judecată și nu vor impieta buna desfășurare a procesului penal.
Reprezentantul Parchetului, solicită respingerea recursurilor formulate de către cei trei inculpați, ca fiind nefondate și menținerea încheierii recurate ca fiind legală și temeinică.
Solicită a fi avut în vedere, că inculpații sunt cercetați pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de droguri de risc și de mare risc, în sarcina fiecăruia dintre inculpați, cu excepția inculpatului, se rețin mai multe acte materiale, perioada de timp în care aceștia au acționat, varietatea drogurilor traficate, sumele mari de bani pe care inculpații le obțineau în urma traficului de droguri realizat.
Față de aceste elemente, apreciază că circumstanțele atenuante invocate în apărare vor putea fi avute în vedere cu ocazia soluționării cauzei pe fond, la acest moment procesual apreciază că lăsarea inculpaților în libertate prezintă în continuarea pericol concret pentru ordinea publică.
Având pe rând ultimul cuvânt, recurenții inculpați, solicită judecarea lor în stare de libertate.
CURTEA,
Asupra recursurilor penale de față.
Prin încheierea de ședință din 24.07.2009, pronunțată în dosarul nr- de către Tribunalul București, Secția a II a penală s-a dispus respingerea cererii de liberare provizorie sub control judiciar formulată de către inculpatul și, în baza art.3002raportat la art.160balin.3 Cod procedură penală menținerea măsurii arestării preventive a inculpaților, etc, constatându-se, totodată, că această măsură este legală și temeinică.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că arestarea preventivă a inculpaților subzistă la data aducerii la îndeplinire de către instanța sesizată cu judecata în fond a procedurii prevăzute în art.3002Cod procedură penală.
Ca atare, există încă motive verosimile de a bănui că susnumiții au săvârșit infracțiunile pentru care au fost trimiși în judecată, iar pericolul concret pentru ordinea publică și menține având în vedere că prin modul în care au săvârșit fapta inculpații, s-a produs stare de temere și insecuritate în comunitatea din care provin. De asemenea, instanța de fond a apreciat că atitudinea inculpaților față de valorile sociale nu s-a putut reforma în scurtul interval de timp de la arestarea sa în cauză.
Împotriva hotărârii au declarat recurs inculpații, solicitând punerea în libertate, având în vedere atât împrejurarea că nu mai subzistă temeiurile care au stat la baza arestării preventive, dar și aspecte de circumstanțiere personală favorabile.
Analizând actele și lucrările dosarului, Curtea constată că recursurile sunt nefondate și le va respinge ca atare, pentru următoarele considerente:
instanței de fond și instanța de control judiciar apreciază incidența și la acest moment a condițiilor cumulative prevăzute de art.143 și, respectiv, 148 lit.f Cod procedură penală.
Astfel, pe de-o parte, există probe și indicii temeinice că în perioada decembrie 2008-februarie 2009 inculpații au vândut droguri de risc și de mare risc mai multor persoane, iar, pe de altă parte, lăsarea lor în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică, concretizat în specificul infracțiunii, în circumstanțele reale ale săvârșirii faptei, dar și în recrudescența deosebită a fenomenului infracțional legat de droguri de mare risc, care impune o ripostă mai fermă a autorităților, care în cazul de față s-a concretizat într-o măsură preventivă.
În plus, cu privire la inculpatul nu se poate face abstracție de potențialul său criminogen, concretizat în prezența antecedentelor penale.
În sfârșit, Curtea constată că măsura preventivă a arestării se impune a fi menținută și prin raportare la exigențele art.5 paragraful 3 din CEDO, câtă vreme se argumentează prin motive pertinente și suficiente aoj ustifica și nu contravine dispozițiilor legale în materie.
Existența și suficiența acestor motive Curtea le-a examinat în ansamblul circumstanțelor particulare ale cauzei și prin raportare la prevederile art.136 Cod procedură penală, știut fiind că o măsură preventivă nu mai poate fi considerată legitimă atunci când nu se învederează a fi necesară pentru buna desfășurare a procesului penal sau pentru a preîntâmpina sustragerea inculpaților de la urmărire penală, judecată sau executarea pedepsei.
Având în vedere aceste aspecte în temeiul art.38515pct.1 lit.b Cod procedură penală cu referire la art.141 Cod procedură penală, Curtea va respinge recursurile ca nefondate.
Văzând și dispozițiile art. 192 alin.2 Cod procedură penală,
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondate, recursurile declarat de recurenții inculpați, împotriva încheierii din 24.07.2009, pronunțată de Tribunalul București Secția a II a Penală în dosarul nr-.
Obligă recurentul la 100 lei cheltuieli judiciare statului, iar pe recurenții și la câte 200 lei cheltuieli judiciare către stat, din care onorariul avocatului din oficiu în cuantum de 100 lei se va avansa din fondurile Ministerului Justiției și Libertăților.
Onorariul avocatului din oficiu pentru recurentul, în cuantum de 25 lei se suportă din fondul Ministerului Justiției și Libertăților.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 20 august 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
GREFIER,
Red.
Dact. 2 ex./24.08.2009
Președinte:Niculina AlexanduJudecători:Niculina Alexandu, Iuliana Ciolcă, Luciana Mera
