Mentinerea masurii arestarii preventive. Decizia 1411/2009. Curtea de Apel Bucuresti

Dosar nr.9332/2/2009

2352/2009

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA I PENALĂ

DECIZIA PENALĂ NR.1411

Ședința publică din data de 12 octombrie 2009

Curtea compusă din:

PREȘEDINTE: Niculae Stan

JUDECĂTOR 2: Vasile Băjan

JUDECĂTOR 3: Damian Dolache

GREFIER: - -

*****************

MINISTERUL PUBLIC - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism este reprezentat de procuror .

Pe rol judecarea cauzei penale având ca obiect recursul declarat de inculpatul împotriva încheierii de ședință din data de 30.09.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția I Penală în dosarul nr-.

La apelul nominal făcut în ședință publică, a răspuns recurentul-inculpat, personal, aflat în stare de arest preventiv și asistat de apărător ales - avocat, cu împuternicire avocațială depusă la dosar.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:

Nefiind cereri de formulat sau excepții de invocat, Curtea acordă cuvântul în dezbateri asupra recursului.

Apărătorul ales al recurentului-inculpat solicită admiterea recursului, casarea în parte a încheierii atacate și rejudecând, pe fond să se dispună revocarea măsurii arestării preventive a inculpatului, în baza prevederilor art.160/b al.2

C.P.P.

Critică încheierea atacată numai sub aspectul netemeiniciei sale, arătând că inculpatul este trimis în judecată pentru infracțiunea de trafic de droguri. Având în vedere că nu mai subzistă temeiurile avute în vedere la luarea arestării preventive și nici nu au apărut temeiuri noi care să justifice menținerea stării de arest, solicită revocarea măsurii arestării preventive. Inculpatul, în mod constat, a declarat că este consumator de droguri iar la perchiziția domiciliară nu au fost găsite decât două doze de droguri și un cântar pe care erau urme de heroină. Apreciază că lăsarea în libertate a inculpatului nu prezintă pericol concret pentru ordinea publică și nu ar zădărnici buna desfășurare a procesului penal.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca nefondat, a recursului declarat de către inculpat și menținerea ca legală și temeinică a hotărârii atacate. Apreciază că există temeiuri din care rezultă presupunerea rezonabilă că inculpatul se ocupă cu traficul de droguri și nu este numai un simplu consumator de droguri, astfel cum susține. în acest sens sunt: percheziția domiciliară când au fost găsite 8 punguțe cu cocaină, declarația coinculpatului care arată că acesta cumpăra prin intermediari, de la inculpat, câte 2 doze de heroină.

De asemenea, apreciază că sunt îndeplinite prevederile art.148 lit.f C.P.P. inculpatul prezentând pericol pentru ordinea publică, având în vedere natura și gravitatea faptei, precum și circumstanțele personale ale inculpatului, acesta fiind fără ocupație, iar activitatea sa consta numai în aceea de a comercializa heroină și cocaină. De altfel, privarea de libertate a inculpatului corespunde și scopului cerut de art.136 al.1 raportat la art.136 al.8 C.P.P. care nu contravine nici art.5 paragraful 1 lit.c și paragraful 3 CEDO.

Recurentul-inculpat, personal, arată că lasă la aprecierea instanței soluția ce se va pronunța.

CURTEA

Asupra cauzei penale de față reține următoarele:

Prin încheierea din 30.09.2009 Tribunalul București - Secția I-a Penală, în temeiul art. 3002rap. la art. 160 Cod procedură penală a constatat legalitatea și temeinicia arestării preventive a inculpaților, și și în temeiul art. 160 Cod procedură penală a menținut măsura arestării preventive a inculpaților; a respins ca neîntemeiate cererile de înlocuire a măsurii arestării preventive formulate de inculpații, și.

Instanța a reținut că inculpații au fost trimiși în judecată pentru comiterea de infracțiuni de trafic de droguri prev. de art. 2 alin. 1 și 2 din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal, constând în următoarele acte materiale:

1.Inculpatul zis "Cap", la data de 08.01.2009 și la data de 09.01.2009, a vândut colaboratorului cu nume de cod " " cantitatea de 0,53 gr. heroină, cu suma totală de 200 lei.

2.Inculpatul zis "", în data de 21.01.2009, fiind ajutat de inculpatul, a vândut colaboratorului cu nume de cod " cantitatea de 3,65 grame heroină, cu suma de 500 lei.

3.Inculpatul zis " ", în data de 11.02.2009, a vândut colaboratorului cu nume de cod " " cantitatea de 0,24 gr. heroină, cu suma de 100 lei, iar în data de 13.05.2009, împreună cu inculpata, a vândut colaboratorului cu nume de cod " " cantitatea de 0,12 gr. de heroină, cu suma de 50 lei.

4.Inculpata, în data de 07.05.2009 și în data de 13.05.2009, a vândut colaboratorului cu nume de cod " " cantitatea de 0,27 gr. heroină, cu suma totală de 150 lei.

5.Inculpatul, în data de 21.01.2009, l-a ajutat pe inculpatul să vândă colaboratorului cu nume de cod " " cantitatea de 3.65 gr. heroină.

6.Inculpata zisă "", în data de 04.05.2009 și în data de 05.05.2009, a vândut colaboratorului cu nume de cod " " cantitatea totală de 0,30 gr. heroină, cu suma de 200 lei.

7.Inculpatul, în perioada mai 2009 - iunie 2009, comercializat și a depozitat droguri de mare risc la adresa din-, sector 2, iar în data de 17.06.2009, cu ocazia efectuării percheziției domiciliare, în camera folosită exclusiv de către inculpat, au fost găsite opt punguțe cu cocaină în stare solidă.

8.Inculpata, în data de 30.04.2009, 04.05.2009 și în data de 13.05.2009, a vândut colaboratorului cu nume de cod " " cantitatea totală de 0,45 gr. heroină, cu suma de 200 lei.

Instanța a constatat că temeiurile care au determinat arestarea preventivă a inculpaților nu s-au schimbat și impun în continuare privarea de libertate a acestora.

Astfel, în ceea ce privește condițiile prevăzute de art. 143 Cod proc.pen. instanța a avut în vedere: procese-verbale de consemnare a declarațiilor colaboratorilor cu nume de cod " " și " ", întocmite cu ocazia efectuării cumpărărilor autorizate de droguri, procese-verbale întocmite de investigatorii sub acoperire și de lucrătorii de poliție, procese-verbale de supraveghere operativă, procese-verbale de redare a convorbirilor și comunicărilor telefonice, rapoarte de constatare tehnico-științifice, procese-verbale întocmite cu ocazia efectuării perchezițiilor domiciliare, declarații de martori, declarații de învinuiți și inculpați, precum și alte acte de urmărire penală.

Pe de altă parte, se constată că sunt îndeplinite și condițiile prev de art. 148 lit.f Cod procedură penală, deoarece pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunile săvârșite este închisoarea mai mare de 4 ani, iar lăsarea inculpaților în stare de libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică. In aprecierea acestei ultime condiții, tribunalul a avut în vedere natura și gravitatea infracțiunilor reținute a fi fost săvârșită de inculpați, modalitatea concretă de comitere a acestora, gradul de pericol social crescut al faptelor, împrejurările concrete în care au fost comise faptele și urmările produse.

De asemenea, Tribunalul a apreciat că măsura arestării preventive se impune a fi menținută și prin raportare la prevederile art. 5 paragraful 3 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, câtă vreme se fondează pe motive pertinente și suficiente aoj ustifica.

și suficiența acestor motive, Tribunalul Ie-a examinat în ansamblul circumstanțelor particulare ale cauzei și prin raportări la prevederile art. 136.C.P.P. apreciind că, pentru buna desfășurare a procesului penal, se impune în continuare privarea de libertate a inculpaților.

Cu privire la cererile de înlocuire a măsurii arestării preventive formulate de inculpații, și, tribunalul le-a respins ca neîntemeiate, având în vedere că temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive nu s-au schimbat.

Împotriva acestei încheieri a declarat recurs inculpatul criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie sub aspectul menținerii stării de arest preventiv. Se susține că nu mai subzistă temeiurile care au justificat luarea măsurii și nici nu au apărut temeiuri noi care să o impună în continuare.

Inculpatul este consumator de droguri, ceea ce explică și justifică găsirea la percheziția domiciliară a două doze și a unui cântar cu urme de heroină, iar lăsarea sa în libertate nu prezintă un pericol concret pentru ordinea publică și nici nu împiedică buna desfășurare a procesului penal.

Curtea, examinând potrivit art. 3856alin. 3 Cod procedură penală recursul inculpatului constată că acesta nu este fondat.

Din examinarea probelor administrate în cauză se constată că Tribunalul Bucureștia făcut o corectă aplicare a dispozițiilor art. 160 Cod procedură penală, reținând că sunt îndeplinite cerințele art. 143 Cod procedură penală și ale art. 148 lit. f Cod procedură penală, cum și subzistența în continuare a temeiurilor avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive inculpatului.

Poziția procesuală a inculpatului considerată cooperantă, lipsa antecedentelor penale, deși reale, nu pot constitui prin ele însele temeiuri suficiente care să justifice revocarea măsurii, câtă vreme sunt îndeplinite cerințele legale pentru justificarea stării de arest preventiv, existând dovezi certe în sensul comiterii infracțiunii de către inculpat, dar și un pericol concret pentru ordinea publică prin lăsarea în libertate a acestuia.

Natura infracțiunii reținute (trafic de droguri de mare risc în formă continuată), cantitatea de droguri destinată traficului, pluralitatea de inculpați, pericolul social ridicat pe care îl prezintă aceste infracțiuni, evidențiază îndoieli că lăsat în libertate, inculpatul nu ar reface conexiunile specifice unei activități infracționale de același gen, în condițiile în care angrenajul infracțional a avut o amploare importantă și o pluralitate de inculpați. Așa încât este justificată menținerea în continuare a arestării preventive a inculpatului, fiind asigurată astfel și o bună desfășurare a procesului penal potrivit art. 136 Cod procedură penală.

Așa fiind și cum din oficiu nu sunt motive de nelegalitate a încheierii, urmează a respinge ca nefondat recursul inculpatului potrivit art. 38515pct. 1 lit. b Cod procedură penală.

Urmează a face aplicarea art. 192 alin. 2 Cod procedură penală.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca nefondat, recursul declarat de inculpatul împotriva încheierii de ședință din 30.09.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția I-a Penală, în dosarul nr-.

Obligă pe recurent la 100 lei cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 12.10.2009.

PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR

- - - - - -

GREFIER

- -

Red.

Dact./27.10.2009

2 ex.

Red. - Tribunalul București - Secția I-a Penală

Președinte:Niculae Stan
Judecători:Niculae Stan, Vasile Băjan, Damian Dolache

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Mentinerea masurii arestarii preventive. Decizia 1411/2009. Curtea de Apel Bucuresti