Mentinerea masurii arestarii preventive. Decizia 1572/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A II A PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI FAMILIE
DOSAR NR-
(2471/2009)
DECIZIA PENALĂ NR. 1572/
Ședința publică de la data de 27 octombrie 2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Daniel Grădinaru
JUDECĂTOR 2: Niculina Alexandru
JUDECĂTOR 3: Francisca Maria
GREFIER -
.-.-.-.-.-.-.-.-
MINISTERUL PUBLIC - PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - reprezentat prin procuror .
Pe rol soluționarea recursului formulat de inculpatul, împotriva încheierii de ședință din data de 20 octombrie 2009 pronunțată de Tribunalul București - Secția I Penală în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică răspunde: recurentul inculpat cercetat în stare de arest preventiv și asistat din oficiu de avocat în baza împuternicirii avocațiale emisă de Baroul București - Serviciul de Asistență Juridică.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, întrebat fiind recurentul inculpat arată că își însușește recursul formulat de către soția sa și este de acord cu asistența juridică din oficiu.
Curtea ia act de declarațiile părților în sensul că nu mai sunt excepții de invocat sau cereri de formulat și constatând cauza în stare de judecată, acordă cuvântul pe fondul recursului.
Apărătorul recurentului inculpat, solicită admiterea recursului, casarea încheierii recurate și rejudecând în fond, revocarea măsurii arestării preventive sau înlocuirea cu obligarea de a nu părăsi localitatea, întrucât temeiurile care au determinat luarea acestei măsuri nu mai subzistă, nici nu există temeiuri noi care să justifice privarea de libertate a acesteia, iar lăsarea în libertate a inculpatului nu prezintă un pericol pentru ordinea publică, se va prezenta la termenele de judecată și nu ar împiedica desfășurarea procesului penal.
Reprezentantul Parchetului, solicită respingerea recursului inculpatului, ca fiind nefondat.
Consideră că inculpatul prezintă în continuare pericol concret pentru ordinea publică, relevat de modalitatea de săvârșire a faptei pentru care este cercetat, iar temeiurile care au fost avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive nu s-au modificat și impun în continuare privarea de libertate a acestuia.
Având ultimul cuvânt, recurentul inculpat, solicită judecarea sa în stare de libertate pentru a putea face dovada nevinovăției sale.
CURTEA,
Deliberând asupra recursului penal de față:
Prin încheierea de ședință din data de 20.10.2009, pronunțată în dosarul nr-, Tribunalul București Secția I Penală a dispus, în temeiul art. 300/2 rap. la art. 160/b alin.3 pr. pen. menținerea măsurii arestării preventive luată față de inculpatul.
Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reținut că inculpatul a fost trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la tentativă de înșelăciune, în formă continuată, prevăzută de art. 26 cod penal rap.la art. 20 cod penal și art 215 alin.1,2,3,5 cod penal cu aplic. art. 41 alin.2 cod penal.
În fapt, s-a reținut în esență, că în data de 01.06.2007 și 07.06.2007 inculpatul i-a pus la dispoziție inculpatei documente false de identitate și proprietate a terenului situat în B,-, sector 1, proprietatea soților G și, ajutând-o pe aceasta să împuternicească printr-o procură specială pe învinuita să vândă imobilul susmenționat precum și pentru aceea că împreună cu inculpatul și cu învinuita l-au ajutat pe un autor necunoscut să vândă imobilul situat în B,-, proprietatea părții vătămate, învinuitul - punându-i la dispoziție documente false de identitate și proprietate.
Inculpatul a fost arestat preventiv în baza mandatului de arestare preventivă nr. 120/UP/8.05.2009 emis de Tribunalul București - Secția I Penală, reținându-se a fi întrunite condițiile art. 143, art.148 lit.f și art. 149/1 pr. pen. măsura preventivă fiind prelungită succesiv.
Tribunalul a apreciat că temeiurile de fapt și de drept care au justificat arestarea inițială se mențin și impun în continuare privarea de libertate a inculpatului pentru buna desfășurare a procesului penal.
Împotriva acestei încheieri a declarat recurs inculpatul care a susținut că temeiurile care au determinat luarea acestei măsuri nu mai subzistă, nici nu există temeiuri noi care să justifice privarea sa de libertate și că, lăsat în libertate nu prezintă un pericol pentru ordinea publică, se va prezenta la termenele de judecată și nu ar împiedica desfășurarea procesului penal.
Examinând încheierea recurată prin raportare la motivele invocate de către inculpat, dar și din oficiu, în condițiile art.3856alin.3 Cod procedură penală, Curtea apreciază că recursul nu este fondat pentru următoarele considerente:
Analizând actele și lucrările dosarului și Curtea reține că luarea măsurii arestării preventive s-a făcut cu respectarea dispozițiilor legale în materie și condițiile prevăzute de art.143 coroborat cu art.681Cod procedură penală raportat la art.148 lit. f Cod procedură penală sunt îndeplinite și în acest moment procesual.
Astfel, materialul probator administrat până în prezent nu face să înceteze presupunerea rezonabilă că inculpatul a comis faptele ce i s-au reținut în sarcină prin actul de sesizare a instanței, iar pe de altă parte, pedeapsa prevăzută de lege pentru respectiva infracțiune este închisoarea mai mare de 4 ani și există probe că lăsarea în libertate a inculpatului prezintă pericol concret pentru ordinea publică.
Sub acest din urmă aspect, Curtea are în vedere, ca și instanța de fond, natura și gravitatea infracțiunii presupus comisă de inculpat, împrejurările și modalitatea concretă în care acesta a acționat, urmările socialmente periculoase ale unor asemenea fapte, care afectează valori sociale fundamentale, precum dreptul de proprietate și perturbă grav buna desfășurare a circuitului civil, respectiv a tranzacțiilor imobiliare, în contextul în care astfel de fapte au cunoscut o creștere alarmantă și au o puternică rezonanță socială negativă, creând un sentiment de insecuritate în rândul opiniei publice, cu urmări nefaste asupra încrederii și stabilității de care trebuie să se bucure mediul social.
La aceste elemente de apreciere legate de natura și gravitatea faptei pentru care este judecat inculpatul, se adaugă și datele negative care circumstanțiază persoana acestuia, care nu se află la primul conflict cu legea penală, fiind cunoscut cu antecedente penale.
Față de cele reținute, apreciind că încheierea primei instanțe este legală și temeinică, menținerea măsurii arestării preventive fiind necesară pentru buna desfășurare a procesului penal, Curtea va respinge, ca nefondat recursul declarat de inculpat, în baza art.38515pct.1 lit.b Cod procedură penală.
Conform art. 192 alin.2 pr. pen. inculpatul recurent va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat, în care se va include și plata onorariului apărătorului din oficiu.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul împotriva încheierii de ședință din data de 20 octombrie 2009 pronunțată de Tribunalul București - Secția I Penală în dosarul nr-.
Obligă recurentul la plata sumei de 200 lei cheltuieli judiciare către stat, din care onorariul avocatului din oficiu - 100 lei - se va avansa din fondul Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 27.10. 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
GREFIER,
Red.
2 ex/27.XI.2009
Președinte:Daniel GrădinaruJudecători:Daniel Grădinaru, Niculina Alexandru, Francisca Maria
