Mentinerea masurii arestarii preventive. Decizia 1640/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A II-A PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- (2539/2009)
DECIZIA PENALĂ NR. 1640
Ședința publică de la 9 noiembrie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Simona Cîrnaru
JUDECĂTOR 2: Nicoleta Grigorescu
JUDECĂTOR 3: Anca Alexandrescu
GREFIER - - -
*********
Ministerului Public - Parchetul de pe lângă Curtea de APEL BUCUREȘTI - reprezentat de procuror.
Pe rol, soluționarea recursurilor declarate de inculpații, și împotriva încheierii de ședință din 27 octombrie 2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a II- Penală în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică, s-au prezentat recurenții inculpați, și - toți în stare de arest și asistați de apărător din oficiu, avocat în baza împuternicirilor avocațiale emise de Baroul București - Serviciul de Asistență Juridică.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care;
Nefiind cereri prealabile de formulat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbaterea recursurilor, recurenții inculpați fiind de acord cu asistența juridică din oficiu.
Apărătorul recurenților inculpațiavând cuvântul, solicită admiterea recursului, casarea încheierii din 27 octombrie 2009 Tribunalului București - Secția a II- Penală și pe fond, revocarea măsurii arestării preventive,cu punerea în libertate a inculpaților, considerând că nu mai subzistă temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive și nu au apărut temeiuri noi, care să justifice privarea de libertate a recurenților. În continuare mai arată că inculpații erau minori la data comiterii faptelor,au avut o atitudine procesuală sinceră atât în faza de urmărire penală, cât și în fața instanței, recunoscând și regretând fapta comisă, iar prejudiciul a fost recuperat parțial,recurenții fiind de acord să achite în totalitate prejudiciul cauzat părții vătămate.
În încheiere mai susține că lăsarea în libertate a celor pe care-i apără nu prezintă pericol pentru ordinea publică.
Reprezentantul parchetuluiavând cuvântul,arată că în mod corect instanța de apel a menținut starea de arest a inculpaților față de faptul că temeiurile arestării preventive nu s-au schimbat. În cauză există date și indicii temeinice, probe care au condus la concluzia că inculpații sunt vinovați de comiterea infracțiunii pentru care prima instanță a pronunțat o soluție de condamnare la pedeapsa închisorii. Pe de altă parte, până în acest moment nu s-au administrat alte probe care să conducă la o altă concluzie privind starea de fapt, s-a avut în vedere natura și gravitatea infracțiunii, a modalității de săvârșire, fiind vorba de o faptă comisă cu violență. Așa fiind, apreciază că lăsarea în libertate a inculpaților prezintă pericol concret pentru ordinea publică.
Pe cale de consecință solicită respingerea recursurilor ca fiind nefondate.
Recurentul inculpatavând ultimul cuvânt, recunoaște și regretă fapta comisă, arată că lucra împreună cu tatăl său anterior arestării și solicită admiterea recursului și judecarea sa în stare de libertate.
Recurentul inculpatavând ultimul cuvânt, recunoaște și regretă fapta comisă, arată că este la prima abatere și solicită admiterea recursului și judecarea sa în stare de libertate.
Recurentul inculpatavând ultimul cuvânt, lasă la aprecierea Curții soluția ce o va pronunța.
Recurentul inculpatavând ultimul cuvânt, recunoaște și regretă fapta comisă și solicită admiterea recursului și judecarea sa în stare de libertate.
Dezbaterile declarându-se închise, cauza a rămas în pronunțare.
CURTEA,
Deliberând asupra recursurilor formulate, constată următoarele:
Prinîncheierea din data de 27.10.2009, pronunțată în dosarul nr-al Tribunalului București - Secția a II-a Penală s-a dispus, în baza art. 3002.C.P.P. rap. la art. 160 C.P.P. menținerea stării de arest preventiv a inculpaților, și.
Pentru a dispune astfel, instanța de apel a reținut, în esență, că inculpații au fost trimiși în judecată și condamnați în primă instanță pentru săvârșirea unei infracțiuni de tâlhărie și a unei tentative la aceeași infracțiune, prevăzute de art. 211 alin. 2 lit. b,c și alin. 21lit. a și Cod Penal art. 20 rap. la art. 211 alin. 2 lit. b,c și alin. 21lit. a Cod Penal, existând probe și indicii temeinice că au săvârșit faptele reținute în sarcina lor.
Totodată, instanța a constatat că subzistă temeiurile care au stat la baza luării măsurii arestării preventive, respectiv art. 148 lit. f C.P.P. deoarece pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunile deduse judecății este închisoarea mai mare de 4 ani și există probe că lăsarea inculpaților în libertate ar prezenta pericol concret pentru ordinea publică.
În acest sens, tribunalul a avut în vedere modul elaborat și periculos de concepere și de săvârșire a faptei (alegerea ca victime a unor tineri ce nu aveau o constituție fizică robustă și păreau lipsiți de apărare), dezinhibiția inculpaților, incidența foarte mare a faptelor de acest gen, pericolul social în care se află potențialele părți vătămate, elemente care evidențiază că, în cazul lăsării inculpaților în libertate, s-ar declanșa puternice reacții negative în rândul opiniei publice.
Pe de altă parte, instanța de apel a apreciat oportună menținerea stării de arest preventiv și din perspectiva circumstanțelor personale ale inculpaților, care nu au o locuință stabilă în B, o calificare profesională sau un loc de muncă (minorii abandonând cursurile școlare), ei percepând prezența în această localitate ca un mod de procurare a mijloacelor materiale.
Împotriva acestei încheieri au formulat recurs, în termen legal,inculpații, și, care au criticat soluția instanței pentru motive de netemeinicie.
În dezvoltarea orală a motivelor de recurs, toți cei patru inculpați au susținut că lăsarea lor în libertate nu mai prezintă pericol concret pentru ordinea publică, având în vedere atitudinea procesuală sinceră, împrejurarea că prejudiciul a fost parțial recuperat, iar recurenții doresc să achite în totalitate prejudiciul cauzat.
Examinând actele dosarului și încheierea recuratăatât prin prisma criticilor formulate, cât și din oficiu, sub toate aspectele de fapt și de drept, în conformitate cu dispozițiile art. 3856alin. 3.C.P.P. Curtea apreciază că recursurile formulate sunt nefondate pentru următoarele considerente:
Instanța de apel a analizat în mod corect ansamblul circumstanțelor cauzei și a apreciat întemeiat că temeiurile care au stat la baza luării măsurii arestării preventive a celor patru recurenți-inculpați subzistă și impun în continuare privarea acestora de libertate.
Astfel, inculpatul major și inculpații minori, și au fost condamnați în primă instanță la pedepse de 7 ani închisoare și respectiv de 3 ani și 6 luni și 4 ani închisoare pentru săvârșirea a două infracțiuni de tâlhărie, una rămasă în fază de tentativă, existând probe că în seara de 24.10.2008, în Parcul Herăstrău, prin amenințare și violențe fizice, inculpații au deposedat-o de bunuri pe partea vătămată și au încercat să o deposedeze de bunuri pe partea vătămată.
În acest context, Curtea constată că în cauză subzistă temeiurile prevăzute de art. 148 lit. f ce C.P.P. au stat la baza luării măsurii arestării preventive, iar lăsarea inculpaților în libertate ar prezenta în continuare un pericol concret pentru ordinea publică.
La aprecierea acestui pericol, are în vedere, asemenea instanței de apel, toate elementele de ordin real reținute în încheierea recurată, respectiv natura și împrejurările concrete de comitere a faptelor, gradul de pericol social ridicat pe care îl prezintă faptele de acest gen, îndrăzneala și dezinhibiția de care inculpații au dat dovadă la comiterea faptei, dar și sentimentul pregnant de insecuritate pe care numărul tot mai mare al acestui gen de infracțiuni îl generează în rândul cetățenilor.
Totodată, Curtea reține că și circumstanțele personale ale inculpaților evidențiază o anumită predispoziție a acestora pentru comiterea de fapte antisociale, în pofida stării de minoritate a trei dintre ei și relevă oportunitatea menținerii stării de arest preventiv.
Astfel, inculpatul major nu are nicio ocupație, a absolvit doar 4 clase abandonând cursurile școlare și a fost sancționat administrativ de 3 ori pentru fapte de furt; inculpatul nu are ocupație, a abandonat cursurile școlare, dar și locuința familiei, după care, plasat fiind într-un centru de specialitate, l-a părăsit optând pentru frecventarea mediului stradal; aceleași date caracterizează și persoana minorilor și, ambii părăsind localitățile de domiciliu, abandonând cursurile școlare și săvârșind fapte antisociale pentru care primului i-a fost aplicată o măsură educativă în anul 2008, iar cel de-al doilea este cercetat în prezent.
Toate aceste elemente evidențiază o anumită predispoziție a inculpaților pentru obținerea în mod ilicit a mijloacelor necesare traiului și justifică temerea că lăsarea lor în libertate ar fi de natură să genereze un sentiment de insecuritate în rândul opiniei publice, insecuritate suficientă pentru a justifica prevalența acordată interesului protejării ordinii publice în detrimentul dreptului inculpaților la libertate individuală.
În acest context, atitudinea procesuală sinceră a recurenților sau împrejurările relevante asupra laturii civile sunt insuficiente pentru a se reține încetarea temeiurilor ce au justificat privarea lor de libertate, toate aceste elemente urmând a fi valorificate în calea de atac a apelului în care se află cauza în prezent.
Pentru aceste considerente, apreciind legală și temeinică încheierea recurată, în baza art. 38515pct. 1 lit. b C.P.P. va respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpații, și împotriva încheierii din data de 27.10.2009, pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului București - Secția a II-a Penală.
În baza art. 192 alin. 2.C.P.P. va obliga fiecare recurent la câte 200 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care câte 100 lei pentru fiecare inculpat, reprezentând onorariu apărător din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursurile declarate de inculpații, și împotriva încheierii de ședință din data de 27.10.2009, pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului București - Secția a II-a Penală.
Obligă recurenții la câte 200 lei fiecare, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care, câte 100 lei pentru fiecare inculpat, reprezentând onorariu apărător din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 9 noiembrie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
GREFIER,
a
Red./dact. /26.11.09
Președinte:Simona CîrnaruJudecători:Simona Cîrnaru, Nicoleta Grigorescu, Anca Alexandrescu
