Mentinerea masurii arestarii preventive. Decizia 1643/2009. Curtea de Apel Bucuresti
Comentarii |
|
Dosar nr.10991/2/2009
2695/2009
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA I PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR.1643/
Ședința publică din data de 24 noiembrie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Antoaneta Nedelcu
JUDECĂTOR 2: Stan Mustață
JUDECĂTOR 3: Viorel Adrian
GREFIER:
*****************
MINISTERUL PUBLIC - Parchetul de pe lângă Curtea de APEL BUCUREȘTI este reprezentat de procuror .
Pe rol judecarea recursului formulat de către inculpatul împotriva încheierii din data de 30.10.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a II-a Penală, în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică, a răspuns recurentul-inculpat, personal, aflat în stare de arest preventiv și asistat de apărător desemnat din oficiu - avocat, cu delegație pentru asistență judiciară obligatorie depusă la dosar (fila 6).
Totodată s-a mai prezentat și d-nul. - interpret de limbă chineză, în baza autorizației nr.1256/1999.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Nefiind cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat, Curtea acordă cuvântul în dezbateri asupra recursului, recurentul-inculpat fiind de acord cu asistența juridică din oficiu.
Apărătorul desemnat din oficiu al recurentului-inculpat, critică încheierea din data de 30.10.2009, pronunțată de Tribunalul București, prin care s-a menținut starea de arest a inculpatului, sub aspectul nelegalității și netemeiniciei.
Susține că la dosarul cauzei nu există probe din care să rezulte că inculpatul este vinovat de săvârșirea faptei pentru care este cercetat, fiind administrate o serie întreagă de probatorii din care rezultă nevinovăția acestuia, chiar dacă pe fondul cauzei s-a ajuns la imposibilitatea de a se efectua o nouă expertiză cu privire la resturile de țigări găsite în apartamentul victimelor. De asemenea apreciază că nu existe temeiuri care să justifice menținerea stării de arest a inculpatului, motiv pentru care admiterea recursului, casarea încheierii Tribunalului București, iar pe fond să se dispună judecarea inculpatului în stare de libertate.
Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea recursului ca nefondat, având în vedere că prima instanță, în mod corect, a constatat că sunt întrunite cumulativ condițiile prev. de lege pentru a putea menține această măsură, respectiv art.143 C.P.P.- la dosar se află probe suficiente din care rezultă că inculpatul a săvârșit infracțiunea de omor deosebit de grav, pentru care a fost trimis în judecată, precum și art. 148 lit. a și f C.P.P. având în vedere toate procesele verbale aflate la dosarul cauzei din care rezultă că inculpatul, o perioadă de timp, s-a sustras urmăririi penale. Pericolul concret pentru ordinea publică rezultă din modalitatea concretă în care a fost săvârșită fapta de o deosebită cruzime, impactul pe care l-a avut asupra opiniei publice, precum și circumstanțele personale ale inculpatului, acesta fiind cunoscut, în Republica, cu antecedente de natură violentă: lipsire de libertate și luare de ostatici.
Inculpatul, având ultimul cuvânt, solicită să fie judecat în stare de libertate, având în vedere că nu a comis fapta pentru care este incriminat, iar în timpul procesului nu s-a putut dovedi că a săvârșit fapta sau că a fost prezent la săvârșirea acesteia.
CURTEA
Deliberând asupra recursului penal de față, constată că prin încheierea din 30.10.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a II-a Penală, în baza art.3002rap. la art. 160 Cod procedură penală, s-a menținut măsura arestării preventive a inculpatului.
Pentru a pronunța această încheiere, instanța de fond a reținut că temeiurile care au determinat arestarea inițială impun în continuare privarea de libertate a inculpatului, iar lăsarea acestuia în libertate ar prezenta pericol concret pentru ordinea publică, avându-se în vedere natura și gravitatea deosebită a infracțiunii reținute și modalitatea concretă de săvârșire.
Împotriva acestei încheieri a declarat recurs, în termen legal, inculpatul, criticând-o pe motive de nelegalitate și netemeinicie sub aspectul greșitei mențineri de către instanța de fond a măsurii arestării preventive.
S-a arătat, în esență, în motivarea orală a recursului că nu mai subzistă temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive, în sensul că lăsarea în libertate a inculpatului nu ar prezenta un pericol concret pentru ordinea publică și nu ar influența buna desfășurare a cercetării judecătorești.
Curtea, verificând cauza atât sub aspectul motivelor de recurs invocate, cât și din oficiu, conform art. 3856alin.3 Cod procedură penală, sub toate aspectele de fapt și de drept, apreciază recursul declarat de inculpat ca fiind nefondat, având în vedere în acest sens următoarele considerente:
Astfel, inculpatul este cercetat pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 174 - 175 lit. a Cod penal - art. 176 lit. b și d Cod penal, reținându-se că la data de 16.06.1995, inculpatul, împreună cu alte două persoane, respectiv coautorii și Li, acționând cu premeditare și cu scopul de a le deposeda prin violență pe victimele Xu și Cong Bo de sumele de bani avute asupra lor, le-a atras pe cele două victime într-o locuință, unde le-a ucis (prin strangulare - sugrumare, aplicându-le totodată și lovituri cu corpuri tăietoare), după care a tranșat cele două cadavre în bucăți de mici dimensiuni, pe care le-au fiert și apoi le-au aruncat în vasul toaletei din B locuinței.
Analizând temeiurile care au stat la baza luării măsurii arestării preventive (art.143 rap. la art.148 lit. a și f Cod procedură penală), Curtea apreciază că acestea se mențin și în prezent și impun în continuare privarea de libertate a inculpatului, existând suficiente indicii temeinice, în accepțiunea dată de art.143 alin. ultim Cod procedură penală acestei noțiuni, că inculpatul a comis fapta pentru care este cercetat.
Totodată, sunt îndeplinite și cerințele prev. de art. 148 lit. a și f Cod procedură penală, pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea pentru care inculpatul este cercetat fiind închisoarea mai mare de 4 ani și existând probe certe că lăsarea lui în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică, raportat la natura și gravitatea faptelor, la modalitatea de comitere a acestora, precum și la persoana inculpatului, existând temerea că, pus în libertate, ar săvârși și alte fapte de același gen.
Ca urmare, având în vedere aceste considerente, Curtea apreciază recursul declarat de inculpat ca fiind nefondat și în consecință, în baza art.38515pct.1 lit. b Cod procedură penală, îl va respinge ca atare.
Având în vedere că recurentul este cel care se află în culpă procesuală Curtea, în baza art. 192 alin.2 Cod procedură penală, îl va obliga pe acesta la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul, împotriva încheierii de ședință din 30.10.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a II Penală, în dosarul nr-.
Obligă pe recurent la 200 lei cheltuieli judiciare statului, din care 100 lei onorariul apărătorului din oficiu - se avansează din fondul Ministerului Justiției.
Onorariul interpretului de limbă chineză în contravaloare a 3 ore va fi suportat din fondul Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 24.11.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - - -
GREFIER,
Red.
Dact. /08.12.2009.
2 ex.
Red. - Tribunalul București - Secția a II-a Penală
Președinte:Antoaneta NedelcuJudecători:Antoaneta Nedelcu, Stan Mustață, Viorel Adrian