Mentinerea masurii arestarii preventive. Decizia 179/2009. Curtea de Apel Constanta
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECTIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE PENALE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIA PENALĂ NR. 179/
Ședința publică din data de 02 aprilie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Maria Uzună
JUDECĂTOR 2: Zoița Frangu
JUDECĂTOR 3: Viorica Costea
Grefier
Ministerul Publica fost reprezentat de Procuror:
S-a luat în examinare recursurile penale formulate de inculpații,- deținuți în Penitenciarul Poarta Albă, Județul C - împotriva încheierii de ședință din 30 martie 2009 pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul penal nr-, prin care s-a menținut măsura arestării preventive față de inculpat.
La apelul nominal făcut în ședința publică, cu respectarea art. 297 cod procedură penală se prezintă:
- recurentul inculpat, personal, în stare de deținere, asistat de avocat ales;
- recurenta inculpat, personal, în stare de deținere, asistată de avocat ales;
- recurentul inculpat, personal, în stare de deținere, asistat de avocat ales și interpret autorizat de limba spaniolă .
Procedura este legal îndeplinită, respectarea dispozițiilor art. 176 - 181 cod procedură penală.
Recurenții inculpați precizează că mențin recursurile formulate.
Fiindu-le aduse la cunoștință prevederile art. 38514alin. 11cod procedură penală, recurenții inculpați precizează că nu doresc să dea declarație în fața instanței de recurs, aspect consemnat în procesele verbale atașat la dosar.
În conformitate cu dispozițiile art. 301 Cod procedură penală părțile prezente arată că nu au cereri de formulat și nici excepții de invocat.
Curtea, nu are de invocat excepții din oficiu conform art. 302 Cod procedură penală, constată îndeplinite cerințele art. 38511Cod procedură penală și acordă cuvântul părților pentru dezbateri în ordinea prevăzută de art. 38513Cod procedură penală.
Avocat, având cuvântul pentru recurentul inculpat, apreciază că hotărârea instanței de fond este netemeinică și nelegală în sensul că, din punctul său de vedere, în mod greșit s-a dispus menținerea măsurii arestării preventive, constatând existența împrejurării prevăzute în art. 3001alin. 3 cod procedură penală în condițiile în care consideră că inculpatul se afla în situația prevăzută de art. 3001alin. 2 cod procedură penală și, pe cale de consecință trebuia dispusă revocarea măsurii arestării preventive.
Așa cum a susținut cu ocazia judecării recursului împotriva încheierii prin care s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului - în ce privește vinovăția acestuia sub aspectul prevăzut de art. 143, 146 și 148 alin. 1 cod procedură penală - arată că organele de urmărire penală nu au reușit să demonstreze împrejurarea că inculpatul avea cunoștință că în interiorul celor două containere se aflau droguri de mare risc. A spus acest lucru, în că urmărirea penală - până la finalizare - va lămuri acest aspect și, în continuare în condițiile în care se va solicita menținerea măsurii arestării preventive, se va veni cu elemente de noutate. Solicită a se constata că din acel moment și până la întocmirea rechizitoriului nu a fost administrată nici o probă în acest sens, nu s-au efectuat acte de urmărire penală care să aducă elemente noi în lămurirea aspectului menționat. Din punctul său de vedere, inculpatul a fost prins într-un context de împrejurări, care au determinat o interpretare eronată în ce privește scopul prezentei inculpatului în mun. C, și, de asemenea, s-a exagerat atunci când s-a prezentat implicarea lui în acest proces. Solicită a se mai observa că, persoane care au discutat direct cu așa zisul vameș - cu privire la care s-a lămurit ulterior că este investigator sub acoperire - sunt - un informator, cu privire la care după ce a solicitat instanței să ceară procurorului să lămurească situația juridică a acestei persoane _ a venit o ordonanță emisă de procuror și atașată la dosar în care arată că a autorizat folosirea acestui informator - și un învinuit - un autor al faptei în prezenta cauză, față de care s-a disjuns cauza - recidivist fiind, cercetat în stare de libertate. Acestea sunt persoanele care au discutat cu investigatorul sub acoperire. Inculpatul a făcut act de prezență și nu a făcut altceva decât să se asigure că aceste persoane - împuternicite de către reprezentanta firmei (inculpata ) să se asigure că aceste persoane nu dispar cu cele două containere care conțineau marfa de 300 milioane, de 300, de 400 - nu știe exact. Toate discuțiile acestea telefonice au fost interpretate în sensul că inculpatul era foarte preocupat să scoată cele două containere, pentru că in interior se aflau droguri. Dar nimic nu demonstrează că inculpatul avea cunoștință de acest lucru, de nicăieri, din nici o convorbire telefonică. Mai mult decât atât, sunt interceptări - înregistrări - ale discuțiilor ambientale în care se pun în sarcina inculpatului anumite fraze, anumite vorbe pe care acesta nu le-a rostit. Se confundă cu ceea ce a spus altă persoană, alta persoană care întâmplător este informator, ori învinuit cercetat într-o cauza ca urmare a disjungerii.
Solicită sancționarea acestui mod de lucru pe care îl apreciază inechitabil și care creează o nedreptate flagrantă - respectiv modul în care s-a rezolvat cauza cu privire la toate persoanele implicate. Solicită a se sancționa faptul că nu s-a depășit existența unor indicii temeinice - potrivit art. 681, în situația în care s-a întocmit rechizitoriul iar procurorul și judecătorul - în încheierea atacată - motivează în sensul că "avem indicii temeinice". Nu este suficient după finalizarea urmăririi penale, trebuie să trecem în etapa constatării unor probe. Mai solicită să se constate că sub aspectul temeiului prevăzut la art. 148 lit. "f" cod procedură penală în afară de gradul de pericol social al faptei reținută în sarcina inculpatului nu se invocă, nu se argumentează, cu nici un alt element. Celelalte chestiuni care țin de circumstanțele personale ale inculpatului sunt de fapt de natură a contrabalansa gradul de pericol social al faptei reținute în sarcină și ar fi trebuit să determine instanța de fond să ajungă la concluzia că, odată pus în libertate inculpatul nu prezintă pericol concret pentru ordinea publică. Inculpatul este la primul conflict cu legea penală, este student, este tânăr, a avut o comportare corespunzătoare în societate, iar în cursul anchetei a manifestat o atitudine corectă, susținându-și punctul de vedere în cadrul legal.
Solicită admiterea recursului, casarea încheierii instanței de fond și în rejudecare, să se facă aplicarea art. 3001alin. 2 cod procedură penală.
Avocat, având cuvântul pentru recurenții inculpați și - anterior punerii de concluzii pe fond - solicită admiterea recursului, casarea încheierii instanței de fond în temeiul art. 140 alin. 1 lit. "a", să se constate - la acest termen - încetată de drept măsura arestării preventive. Solicită a se constata că potrivit art. 3001alin. 1 cod procedură penală instanta trebuie sa verifice din oficiu, in camera de consiliu și să se pronunțe cu privire la legalitatea si temeinicia arestării preventive, la primirea dosarului, înainte de expirarea duratei arestării preventive. Apreciază că măsura a expirat la 31 martie împrejurare determinată de faptul că inculpații se află într-un mandat emis în cursul urmăririi penale, mandat care nu putea să depășească 30 de zile pentru că art. 159 alin. 8 prevede în mod expres că orice prelungire a măsurii arestării preventive - chiar și recursul se soluționează înainte de expirarea duratei arestării preventive. Ori în prezent, instanța de control judiciar se află în prezența unui mandat emis în cursul urmăririi penale, iar astăzi, examinând recursurile inculpaților din perspectiva măsurii arestării preventive, aceasta a încetat. În măsura în care se va trece peste acest aspect al încetării de drept a măsurii, solicită admiterea recursului, casarea încheierii atacate și conform art. 38515pct. 2 să se trimită cauza la Tribunalul Constanța pentru nesoluționarea cererii. Mai solicită a se observa că judecătorul este sesizat și pune în discuție din oficiu verificarea legalității și temeiniciei măsurii arestării preventive - respectiv dacă temeiurile subzistă sau au apărut temeiuri noi și atunci va dispune în consecință - art. 3001alin. 2 cod procedură penală.
Solicită a se examina cu foarte mare atenție încheierea judecătorului. Motivează judecătorul că inculpații prin apărători au solicitat - au arătat că nu există date sau indicii temeinice - sub aspectul probelor - în sensul că inculpații au săvârșit aceste infracțiuni. Dar consideră judecătorul că, instanțele își motivează legalitatea - au statuat în mod definitiv existența indiciilor temeinice așa cum sunt definite de art. 681- astfel încât acum, când judecătorul a examinat pe 30 martie, nu mai trebuie să examineze. În aceste condiții se poate crede că inculpaților li s-a dat detenția pe viață și nu se mai examinează nimic. Atunci ce eficiență mai are art. 3001alin. 2 cod procedură penală.
Mai mult decât atât, atunci când a făcut referire la concluziile puse pentru cei doi inculpați, tot același judecător spune că apreciind celelalte referiri privind analiza concretă a mijloacelor de probă administrate în cauză în faza de urmărire penală, nu mai pot fi examinate la acest moment procesual când instanța verifică doar legalitatea măsurii arestării preventive. Ceea ce înseamnă o nesoluționare a cererii - judecătorul nu s-a pronunțat din perspectiva art. 3001alin. 2. De asemenea, a mai invocat ilegalitatea măsurii arestării preventive din perspectiva nerespectării dreptului la apărare, unde a fost preocupat judecătorul să motiveze și de asemenea motivează dar contradictoriu - când li s-a pus în vedere inculpaților că au dreptul la un apărător, atunci li s-a adus la cunoștință că au dreptul la tăcere. Organele de urmărire penală, atunci când au fost reținuți inculpații, erau obligați să le aducă la cunoștință că au dreptul la un apărător ales. Nu să li se ia declarațiile în prezența apărătorilor din oficiu și să vină judecătorul să spună că este vorba de o nulitate relativă, când este clar că este vorba de o nulitate absolută. Inculpații au avut apărători aleși doar la momentul prezentării materialului de urmărire penală, pentru că nu li s-a dat posibilitatea să ia legătura cu familia pentru a angaja un apărător.
Din perspectiva nulității măsurii arestării preventive arată că, potrivit art. 1491organul de urmărire penală avea obligația - în momentul în care a efectuat propunerea de luare a măsurii arestării preventive să-i cheme pe inculpați și să-i audieze - condiție clară prevăzută în textul de lege - nu a respectat acest aspect, fapt ce atrage nelegalitatea măsurii arestării preventive. Era obligat procurorul să-i cheme pe inculpați și să le aducă la cunoștință că față de ei urmează să se ia măsura arestării preventive și că vor fi aduși în fața judecătorului. Din acest punct de vedere instanța nu s-a pronunțat și nu a motivat de ce consideră din această perspectivă legalitatea măsurii arestării preventive, din perspectiva art. 1491.
Dacă se va trece peste aceste două aspecte de casare cu trimitere spre rejudecare, și se va reține și rejudeca, solicită a se dispune revocarea măsurii arestării preventive - în principal - în subsidiar înlocuirea măsurii așa cum a solicitat și la instanța de fond.
Mai solicită a se depăși faptul că s-a reținut de către instanța de fond - in sarcina inculpaților - o activitate întradevăr gravă și să se constate că, așa cum a susținut și colegul său - că inculpații nu au avut cunoștință de existența drogurilor în container. Nici organul de urmărire penală nu a știut pentru că, din moment ce ar fi știut că existau undeva în niște containere droguri - de pe 21 ianuarie - solicită a se observa că aceste tiruri - containere - au ieșit din port pe data de 29. de 24 de ore nu a avut nimeni nici un control asupra acestor tiruri în care se știa - spune organul de urmărire penală - că există droguri. Nu era ore obligat procurorul să organizeze o livrare supravegheată și aceste tiruri să nu rămână nesupravegheate de către polițiști? s-a aflat în port la mult după ce aceste tiruri au ieșit, iar autoritățile vamale i-au spus că marfa nu a ieșit din port. Există convorbire telefonică. Mai mult se spune că inculpații au încercat să nu apară în fața autorităților vamale pentru că știau că în containere existau droguri și că au împuternicit pe cineva anume - pe - așa cum spune și în rechizitoriu procurorul, dar există convorbiri telefonice în care investigatorul sub acoperire îi spune lui "e mai bine să primești o împuternicire tu din partea administratorului firmei" și abia atunci au aflat că este vorba de o femeie - deci inițiativa a avut-o investigatorul și nu inculpații. Inculpata s-a dus de mai multe ori la Direcția vamală la biroul vamal. Este audiat chiar și șeful biroului vamal, care arată că înainte de sărbători a fost contactat de inculpata și că era interesată să scoată această marfă. Deci daca această femeie dorea să ascundă, știa că acolo erau droguri, nu se mai ducea să fie văzută. Ar fi făcut ceea ce a spus investigatorul, ar fi desemnat pe cineva, pentru că oricum dumnealor luaseră legătura cu o societate - un agent vamal, care trebuia să se ocupe de această marfă.
De asemenea, arată că este surprinsă de ce s-a început urmărirea penală pentru cetățeanul spaniol. Atunci când a solicitat judecătorului să facă trimitere la probe acesta spune generic că există indicii temeinice că au săvârșit aceste fapte, insă nu se mai pot examina probele care dovedesc existența acestor indicii pentru că deja există autoritate de lucru judecat. Textul de lege obligă și trebuie să examinăm ce probe atestă că inculpatul a săvârșit această infracțiune. Nu se regăsește nici o convorbire telefonică - pentru că singurele probe care susțin acuzarea sunt procesele verbale ale convorbirilor telefonice. nu are nici o convorbire nici cu - pe care de altfel nici nu l-a cunoscut. Îl cunoaște pe data de 28 când i-a dus dumnealui cu autoturismul, pe el și pe pentru a lua legătură cu comisionarul vamal din Atunci l-a cunoscut pe, iar venise in România cu 2 zile în urmă pe data de 25. Deci nu se poate susține că dumnealui avea rolul de a face - de a păstra o legătură cu traficanții de droguri din exterior. Deci, în afară nu are nici o convorbire telefonică, nici cu, nici cu, care să-l incrimineze că știa de existența acelor droguri în container. De asemenea, dumnealui nu a fost prezent la nici o discuție - nici cu investigatorul și nici cu informatorul, nu are nici o legătură cu vreo persoană în exterior cum s-a încercat de către procuror că avea legătură cu, cu Spania. Nu există nici măcar un minim e date că acesta ar fi săvârșit fapta reținută în sarcina sa.
În acest sens, pentru a se justifica o prelungire a măsurii arestării preventive s-au solicitat relații de la autoritățile spaniole și autoritățile braziliene. Si totuși procurorul le consideră ca inutile, nu mai așteaptă aceste răspunsuri și va prezenta materialul de urmărire penală.
Pe cale de consecință, solicită - în principal - revocarea măsurii arestării preventive și, în subsidiar, să se constate că pericolul social se raportează la natura infracțiunii și circumstanțele personale ale inculpaților și pentru se da posibilitatea inculpatului să depună la dosar înscrisuri de la firmă pentru a-și face o apărare corespunzătoare, să se înlocuiască măsura arestării preventive cu obligarea de a nu părăsi țara - pentru cei doi inculpați.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, solicită:
- respingerea ca nefondată a cererii de constatare a încetării de drept a măsurii arestării preventive. Este un punct de vedere personal. Solicită a se constata că instanța de fond s-a pronunțat asupra dispozițiilor art. 3001menținând măsura arestării preventive;
- cu privire la cererea de casare a hotărârii instanței de fond și trimiterea cauzei spre rejudecare pe considerentul că nu s-a soluționat fondul prin prisma art. 3001cod procedură penală. S-a încercat cu niște argumente să se demonstreze acest lucru, însă solicită a se avea în vedere că așa cum a motivat instanța de fond, toate aspectele avute în vedere inițial la luarea măsurii preventive față de inculpați, au fost avute în vedere de instanță de fond - Tribunalul Constanța - odată cu verificarea legalității și temeiniciei acestei măsuri. De asemenea, la acel moment, nu este adevărat că nu s-au avut în vedere probele. În plus, nu se putea antama fondul ci trebuia analizat dacă la momentul reținerii și arestării preventive instanța a respectat dispozițiile legale. Și cu privire la această cerere - de trimitere a cauzei spre rejudecare - solicită respingerea ca nefondată.
- referitor la cel de al treilea motiv de recurs invocat de apărători solicită a se reține că Tribunalul Constanțaa apreciat că măsura arestării preventive a fost luată în mod legal și temeinic, cu respectarea dispozițiilor legale. Atât la instanța de fond cât și astăzi s-a susținut că nu există nici măcar indicii temeinice, dar nu s-a insistat pe faptul că nu ar prezenta pericol pentru ordinea publică, dacă inculpații ar fi găsiți vinovați.
Să se constate că se scapă din vedere un aspect important, și anume, acela că în containerul în care transporta cherestea s-a găsit cocaina, container care era supravegheat de către acesta. Dacă inculpatul nu era atât de grijuliu, nu dădea de bănuit. S-a imputat la fond autorităților române că ar fi pus drogurile în continer, astăzi, se susține că nici măcar organul de urmărire penală nhu știa că în acel container se găsește cocaină. Certitudinea au avut-o atunci când au deschis containerul.
Față de aceste considerente, solicită respingerea recursurilor ca nefondate și să se mențină ca legală și temeinică soluția instanței de fond.
Recurentul inculpat, având ultimul cuvânt, arată că este de acord cu susținerile apărătorului.
Recurentul inculpat, având ultimul cuvânt, arată că este de acord cu susținerile apărătorului. Solicită judecarea în stare de libertate.
Recurenta inculpat, având ultimul cuvânt, arată că arată că este de acord cu susținerile apărătorului. Solicită judecarea în stare de libertate.
CURTEA
Asupra recursului penal de față,
Prin încheierea de ședință din data de 30.03.2009, pronunțată în dosarul penal nr-, Tribunalul Constanțaa dispus:
"În baza art. 3001alin.1 cod procedură penală
Constată legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive luată față de inculpații, și.
În baza art. 3001alin. 3 cod procedură penală
Menține măsura arestării preventive pentru fiecare inculpat.
Respinge ca nefondată cererea de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi țara formulată de inculpații și.
În baza art. 190 alin. 4 cod procedură penală
Onorariul interpretului autorizat în sumă de 400 lei se decontează din fondul Ministerului Justiției către traducător.
Se comunică Serviciului Financiar contabil din cadrul Tribunalului Constanța.
Se comunică locului de deținere."
Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a avut în vedere următoarele:
Prin rechizitoriul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial Constanța cu nr. 3/D/P/2009, din data de 26 martie 2009, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaților, - și -, pentru comiterea infracțiunilor prev. de art. 2 alin. 2 din Legea nr. 143/2000, art. 3 alin. 2 din Legea nr. 143/2000 și art. 7 din Legea nr. 39/2003, cu aplic. art. 33 lit. a cod penal.
În sarcina inculpaților, - și - s-a reținut că s-au constituit într-un grup infracțional organizat și au introdus în România, la data de 29.01.2009, prin Punctul Vamal Port C - Sud, cantitatea de 1.080 kilograme cocaină, disimulată în două containere ce conțineau cherestea din lemn cedru, importată din, și au dispus cu privire la transportul cocainei pe teritoriul României, cu intenția de a fi livrată în Spania.
Prin încheierea nr. 12 din data de 01.02.2009 a Tribunalului Constanța, rămasă definitivă prin încheierea nr. 11/P din 06.02.2009 a Curții de APEL CONSTANȚA, s-a dispus, în temeiul art.148 alin. 1 lit. f cod procedură penală, luarea măsurii arestării preventive față de cei trei inculpați.
Prin încheierea nr. 25 din data de 26.02.2009 a Tribunalului Constanța, rămasă definitivă prin decizia penală nr. 26/P din 06.03.2009 a Curții de APEL CONSTANȚA, s-a dispus, în temeiul art. 155 și urm. cod procedură penală, prelungirea măsurii arestării preventive a inculpaților, pe o perioadă de 30 de zile, de la data de 02.03.2009, până la data de 31.03.2009.
În termen legal, împotriva încheierii de ședință din 30 martie 2009, au declarat în cauză recurs, inculpații,.
Inculpații au solicitat casarea hotărârii atacate și rejudecând să se dispună revocarea măsurii arestării preventive, iar pentru inculpații și, în subsidiar, s-a solicitat și înlocuirea măsurii arestării preventive cu obligarea de a nu părăsi țara.
În raport de criticile formulate cât și din oficiu Curtea analizează recursurile declarate în cauză și le apreciază ca nefondate.
În prezent, inculpații sunt cercetați pentru presupunerea rezonabilă a săvârșirii infracțiunilor de trafic de droguri de mare risc constând în aceea că, au fost depistați în ce încercau să scoată din Portul C două containere în care se afla cantitatea de 1080 grame de cocaină-drog de mare risc.
Până în prezent au fost administrate probe din a căror analiză rezultă presupunerea că inculpații ar fi comis faptele pentru care sunt cercetați.
În prezent nu poate fi examinată vinovăția așa cum au solicitat recurenții întrucât, elementele care au fost avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive, subzistă în prezent și evidențiază indicii temeinice puternice convergente.
Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - a sesizat instanța de fond cu rechizitoriu astfel că, s-a constatat legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive luată față de recurenți și se justifică în continuare privarea de libertate a acestora.
Cu privire la cererea de înlocuire a măsurii arestării preventive formulată de recurenții și s-a avut în vedere împrejurarea că temeiurile avute în vedere la luarea acestei măsuri nu s-au schimbat dar nici nu au intervenit temeiuri care să nu justifice privarea de libertate.
De asemenea apărătorul inculpaților și a solicitat să se constate în temeiul art. 140 alin. 1 lit. a) Cod procedură penală - încetată de drept măsura arestării preventive.
Motivarea este aceea că, potrivit art.3001alin.1 Cod procedură penală instanța trebuie să verifice din oficiu în Camera de Consiliu și să se pronunțe cu privire la legalitatea și temeinicia arestării preventive înainte de expirarea duratei arestării preventive, măsura a expirat pe 31 martie 2009 pentru că inculpații se află într-un mandat emis în cursul urmăririi penale și nu poate depăși 30 zile.
Și această critică este nefondată.
Potrivit art.3001alin.2 Cod procedură penală, dacă instanța constată că temeiurile care au determinat arestarea preventivă au încetat sau că nu există temeiuri noi care să justifice privarea de libertate dispune prin încheiere revocarea măsurii arestării preventive.
Potrivit art.3001alin.1 Cod procedură penală, după înregistrarea dosarului în cauzele în care inculpatul este trimis în stare de judecată este datoare să verifice din oficiu în Camera de Consiliu, legalitatea și temeinicia arestării preventive înainte de expirarea duratei arestării preventive.
Măsura arestării preventive dispusă în cursul urmăririi penale urma să înceteze de drept la 31 martie 2009 astfel că, instanța primind dosarul pe 27 martie 2009 acordat termen de judecată pe 30 martie 2009 pentru punerea în discuție a art.300/1 Cod procedură penală.
Instanța s-a pronunțat prin încheiere în Camera de Consiliu astfel că, nu se poate susține că măsura arestării preventive a încetat de drept.
Această încheiere este supusă recursului așa cum prevede art.300/1 alin.4 Cod procedură penală, iar dispozițiile art.160 lit. a) alin.2 Cod procedură penală se aplică în mod corespunzător adică, termenul de recurs este de 24 ore curge de la pronunțare, iar recursul se judecă în trei zile.
De această dată nu ne mai raportăm la art.159 alin.8 Cod procedură penală procedură valabilă în cursul urmăririi penale și nu la cea din Titlul II Cod procedură penală - Judecata.
Pe cale de consecință, urmează a respinge recursurile, inculpații vor fi obligați la plata cheltuielilor de judecată -câte 100 lei și pentru translator - - 200 lei.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
În baza art. 38515pct. 1 lit. "b" cod procedură penală,
Respinge recursurile penale formulate de inculpații,- deținuți în Penitenciarul Poarta Albă, Județul C - împotriva încheierii de ședință din 30 martie 2009 pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul penal nr- - ca nefondate.
În baza art. 192 alin. 2 cod procedură penală obligă recurenții la câte 100 lei cheltuieli judiciare statului.
Obligă recurentul-inculpat și la 200 lei onorariu translator autorizat -, sumă care se decontează din fondurile Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 01 aprilie 2009.
Președinte de Complet, Judecător, Judecător,
- - - - - -
Cf. art. 312 C.P.P. semnează
Președinte de complet,
- -
Grefier,
Jud. fond:
Red.. Jud.: -
Tehnored. Gref.:
Ex. 3/06.04.2009
Președinte:Maria UzunăJudecători:Maria Uzună, Zoița Frangu, Viorica Costea
