Mentinerea masurii arestarii preventive. Decizia 178/2009. Curtea de Apel Constanta
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECTIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE PENALE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIA PENALĂ NR.178/
Ședința publică din data de 02 aprilie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Maria Uzună
JUDECĂTOR 2: Zoița Frangu
JUDECĂTOR 3: Viorica Costea
Grefier
Ministerul Publica fost reprezentat de Procuror:
S-a luat în examinare recursul penal formulat de inculpatul - deținut în Penitenciarul Poarta Albă, Județul C - împotriva încheierii de ședință din 31 martie 2009 pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul penal nr-, prin care s-a menținut măsura arestării preventive față de inculpat.
La apelul nominal făcut în ședința publică, cu respectarea art. 297 cod procedură penală se prezintă recurentul inculpat, personal, asistat de avocat oficiu - conform împuternicirii avocațiale nr. 1844 din 01.04.2009.
Procedura este legal îndeplinită, respectarea dispozițiilor art. 176 - 181 cod procedură penală.
Fiind întrebat, recurentul inculpat precizează că menține recursul formulat. De asemenea, arată că dorește să dea declarație în fața instanței de recurs.
Conform art. 38514alin. 11cod procedură penală se procedează la ascultarea recurentului inculpat, cele declarate fiind consemnate și atașate la dosar.
În conformitate cu dispozițiile art. 301 Cod procedură penală părțile prezente arată că nu au cereri de formulat și nici excepții de invocat.
Curtea, nu are de invocat excepții din oficiu conform art. 302 Cod procedură penală, constată îndeplinite cerințele art. 38511Cod procedură penală și acordă cuvântul părților pentru dezbateri în ordinea prevăzută de art. 38513Cod procedură penală.
Avocat, având cuvântul pentru recurentul inculpat, solicită admiterea recursului casarea încheierii instanței de fond și de revocare a măsurii arestării preventive. Este adevărat că inculpatul este cercetat pentru săvârșirea unei infracțiunii grave prevăzută de art. 174 cod penal, dar, așa cum se arată în încheierea de ședință, prelungirea măsurii arestării preventive s-a făcut pe baza unor indicii temeinice și a unor presupuneri rezonabile că inculpatul ar fi autorul faptei pentru care este cercetat. Așa cum se arată în literatura de specialitate, pentru luarea acestei măsuri, care este cea mai drastică măsură privativă de libertate este necesară existența unor probe temeinice și, de asemenea, această măsură are un caracter administrativ, se ia numai în interesul procesului penal nu are un caracter sancționator ci reprezintă așa numita "custodia onesta". Apreciază că față de circumstanțele reale în care a fost săvârșită fapta, solicită a se avea în vedere că, poate, la judecarea pe fond a cauzei se va reține existența condițiilor legitimei apărări, inculpatul săvârșind fapta pentru a contracara acțiunile victimei, cât și ținând cont și de circumstanțele personale ale inculpatului - nu are antecedente penale, este familist, astfel încât nu se impune prelungirea măsurii arestării preventive și solicită - în principal revocarea acestei măsuri. În subsidiar, în temeiul art. 139 alin. 1 cod procedură penală solicită înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării inculpatului de a nu părăsi localitatea, apreciind că lăsarea acestuia în libertate nu prezintă pericol pentru ordinea publică.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, arată că inculpatul este cercetat pentru infracțiunea prev. De art. 174 cod penal. Tribunalul Constanța, la prim termen, nu a făcut decât să verifice legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive luată față de inculpat și a constatat că temeiurile se mențin. Apreciază ca nefondat recursul formulat de inculpat și solicită respingerea acestuia ca atare.
Recurentul inculpat, având ultimul cuvânt, arată că nu știe ce să spună. Arată că atât el cât și soția sa sunt bolnavi și solicită judecarea în stare de libertate.
Asupra recursului penal de față,
Prin încheierea de ședință din data de 31.03.2009, pronunțată în dosarul penal nr-, Tribunalul Constanțaa dispus:
"În baza art. 3001alin.1 cod procedură penală
Constată legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive luată față de inculpatul.
În baza art. 3001alin.3 cod procedură penală
Menține măsura arestării preventive față de inculpat.
Respinge ca nefondată cererea de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea de domiciliu formulată de inculpat.
Se comunică locului de deținere."
Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a avut în vedere următoarele:
Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Constanța cu nr. 338/P/2009, din data de 23 martie 2009, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului, pentru comiterea infracțiunii de omor, prev. de art. 174 alin. 1 Cod penal.
În sarcina inculpatului s-a reținut că la data de 03.02.2009, în jurul orelor 15,30, pe fondul consumului de alcool și al unei stări conflictuale cu victima Liferi, în timp ce se aflau la domiciliu lui, i-a aplicat mai multe lovituri în zona pieptului cu un cuțit, cauzându-i plăgi tăiate înțepate, aplicate pe fața anterioară a hemitoracelui stâng, cu lezarea cordului și a aortei, ce au condus la decesul victimei, prin tamponament cardiac, prin hemopericard ca urmare a unor plăgi tăiate înțepate hemitorace stâng cu lezare de pulmon stâng, inimă și aorta ascendentă.
Prin încheierea nr. 15 din data de 04.02.2009 a Tribunalului Constanța, s-a dispus, în temeiul art.148 alin. 1 lit. f cod procedură penală luarea măsurii arestării preventive față de inculpatul.
Prin încheierea nr. 28 din data de 03.03.2009 a Tribunalului Constanța, s-a dispus, în baza art. 155 și urm. Cod procedură penală, prelungirea măsurii arestării preventive a inculpatului, pe o durată de 30 de zile, începând cu data de 06.03.2009 până la data de 04.04.2009 inclusiv.
Analizând actele și lucrările dosarului Tribunalul Constanțaa constatat că măsura arestării preventive a inculpatului a fost luată în condiții de legalitate și temeinicie, cu respectarea dispozițiilor art. 143 cod procedură penală și art. 148 cod procedură penală, apreciindu-se că sunt indicii temeinice din care rezultă presupunerea rezonabilă că inculpatul ar fi săvârșit fapta pentru care este cercetat, indicii care se regăsesc în probele aflate la dosarul de urmărire penală.
În ceea ce privește temeiul prevăzut de art. 148 lit. f cod procedură penală, avut în vedere la luarea măsurii arestării preventive, s-a apreciat că subzistă și la acest moment, în sensul că pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea pentru care inculpatul este cercetat este închisoarea mai mare de 4 ani și sunt date că lăsarea în libertate a acestuia ar prezenta pericol pentru ordinea publică.
Acest pericol trebuie analizat nu numai prin prisma datelor ce caracterizează persoana inculpatului, care nu este cunoscut cu antecedente penale, ci și raportat la gradul concret de pericol social al infracțiunii reținute, infracțiune contra vieții persoanei.
S-a avut în vedere că, astfel cum s-a reținut prin actul de inculpare, infracțiunea pentru care s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului prezintă un grad sporit de pericol social, determinat de împrejurările și modalitățile concrete în care se arată că a acționat inculpatul, de urmările produse, de rezonanța socială și sentimentul de insecuritate creat în rândul colectivității.
Împotriva acestei încheieri, în termen legal, a declarat recurs inculpatul, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Recurentul, prin apărător din oficiu, solicită admiterea recursului, casarea încheierii atacate și, rejudecând, să se dispună - în principal - revocarea măsurii arestării preventive, iar în subsidiar - înlocuirea cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea, susținând că infracțiunea săvârșită, în legitimă apărare de inculpat, a fost determinată de victimă, urmărind să contracareze acțiunile acesteia.
Verificând legalitatea și temeinicia hotărârii recurate, în raport de criticile aduse și din oficiu, conform art. 3856alin. 3 cod procedură penală, Curtea constată că recursul declarat de inculpat este nefondat pentru următoarele considerente:
Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Constanța - nr. 338/P/2009, din 23.03.2009, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului, pentru săvârșirea infracțiunii de omor prev, de art. 174 alin. 1 constând în aceea că în ziua de 03.02.2009, în jurul orelor 15,30, pe fondul consumului de alcool și al unei stări conflictuale cu victima Liferi, în timp ce se aflau la domiciliul acesteia, i-a aplicat mai multe lovituri în zona pieptului cu un cuțit, cauzându-i leziuni - constând în plăgi tăiate înțepate, aplicate pe fața anterioară a hemitoracelui stâng, cu lezarea cordului și aortei - ce au condus la decesul victimei.
Potrivit art. 3001alin. 1 cod procedură penală, după înregistrarea dosarului la instanță, în cauzele în care inculpatul este trimis în judecată în stare de arest, instanța este datoare să verifice din oficiu, în Camera de Consiliu, legalitatea și temeinicia arestării preventive, înainte de expirarea duratei arestării preventive.
Potrivit alin. 2 din același articol, dacă instanța constată că temeiurile care au determinat arestarea preventivă au încetat sau că nu există temeiuri noi care să justifice privarea de libertate, dispune, prin încheiere, revocarea arestării preventive și punerea de îndată în libertate a inculpatului.
Conform alin. 3, când instanța constată că temeiurile care au determinat arestarea impun în continuare privarea de libertate, sau că există temeiuri noi care să justifice privarea de libertate, instanța menține prin încheiere motivată arestarea preventivă.
În cauză, prin materialul probator administrat până în acest moment procesual rezultă că temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive, respectiv art. 143 cod procedură penală și art. 148 alin. 1 lit. "f" cod procedură penală nu au încetat și ele impun în continuare privarea de libertate a inculpatului.
Natura faptei săvârșite, gravitatea acesteia, pericolul social concret, justifică pe deplin menținerea arestării preventive câtă vreme cercetarea judecătorească nu a început.
Față de cele ce preced, Curtea constată că, încheierea atacată este legală și temeinică și în lipsa unor cauze de nulitate, în temeiul art. 38515pct. 1 lit. "b" cod procedură penală, va respinge recursul declarat de inculpat cu consecința obligării la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
În baza art. 38515pct. 1 lit. "b" cod procedură penală,
Respinge recursul penal formulat de inculpatul - deținut în Penitenciarul Poarta Albă, Județul C - împotriva încheierii de ședință din 31 martie 2009 pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul penal nr- - ca nefondat.
În baza art. 192 alin. 2 cod procedură penală obligă recurentul la 200 lei cheltuieli judiciare statului, din care 100 lei onorariu avocat oficiu - - se decontează din fondurile Ministerului Justiției către Baroul d e Avocați
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 02 aprilie 2009.
Președinte de Complet, Judecător, Judecător,
- - - - - -
Cf. art. 312 C.P.P. semnează
Președinte de complet,
- -
Grefier,
Jud. fond:
Red.. Jud.: -
Tehnored. Gref:
Ex. 2/08.04.2009
Președinte:Maria UzunăJudecători:Maria Uzună, Zoița Frangu, Viorica Costea
