Mentinerea masurii arestarii preventive. Decizia 180/2009. Curtea de Apel Pitesti
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- DECIZIA PENALĂ NR. 180/R/MF
Ședința publică din 12 martie 2009
Curtea compusă din:
Președinte: Dr. - - - - președinte instanță
JUDECĂTOR 1: Mirela Sorina Popescu
JUDECĂTOR 2: Corina Voicu
Grefier
Direcția de Învestigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism
- Biroul Teritorial Argeș - reprezentat prin procuror G
S-au luat în examinare, pentru soluționare, recursurile declarate de inculpații, G, G, G și G, împotriva încheierii nr.10 din 9 martie 2009, pronunțată de Tribunalul Vâlcea - secția penală, în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns recurenții inculpați G, G în stare de arest și asistați de apărătorul ales -escu, în baza împuternicirii avocațiale -, emisă de Baroul Vâlcea, cabinet individual, recurenții inculpați G și -, în stare de arest, asistați de avocat -escu în baza delegației de substituire nr. 13/2009, recurenta inculpată G, în stare de arest, asistată de apărătorul desemnat din oficiu, avocat, în baza împuternicirii avocațiale nr. 1059/2009, emisă de Baroul Argeș.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Recurenții inculpați G și G - precizează că sunt de acord ca domnul avocat -escu sa-l substituie pe apărătorul ales, avocat -escu.
Recurenta - inculpată G arată că este de acord cu apărătorul desemnat din oficiu.
Potrivit art.172 alin.7 Cod procedură penală, s-a încuviințat apărătorilor să ia legătura cu recurenții inculpați în vederea pregătirii apărării.
Se depun la dosar acte medicale pentru recurentul inculpat G.
Apărătorul recurenților inculpați G, G, G și G, avocat -escu, având cuvântul, solicită admiterea recursurilor, casarea încheierii, iar pe fond înlocuirea măsurii arestării cu o altă măsură și judecarea inculpaților în stare de libertate.
În motivarea recursului solicită a se avea în vedere faptul că la dosar nu sunt probe din care să rezulte că inculpații ar zădărnici aflarea adevărului, că ar încerca să determine părțile vătămate, care sunt prostituate, pentru a-și schimba declarațiile, iar până în prezent nu le-au fost admise probele în apărare.
De asemenea, solicită ca instanța să aibă în vedere persoana fiecărui inculpat în parte, inculpata G are diabet zaharat și necesită efectuarea unui tratament în stare de libertate. Totodată, arată că și inculpatul G este bolnav și trebuie tratat în stare de libertate.
Avocat pentru recurenta inculpată G, având cuvântul, achiesează la concluziile puse de apărătorul celorlalți inculpați, solicitând admiterea recursului și judecarea inculpatei în stare de libertate, arătând că aceasta are un copil de 11 ani.
Reprezentantul parchetului, având cuvântul, pune concluzii de respingere a recursurilor ca nefondate, menținerea încheierii atacate ca fiind legală și temeinică. Arată că măsura preventivă luată împotriva inculpaților este corectă, în cauză nu au încetat și nici nu s-au modificat temeiurile avute în vedere la luarea acesteia, iar inculpații au săvârșit infracțiuni grave. Pe de altă parte, arată că părțile vătămate nu sunt condamnate pentru prostituție.
Recurentul inculpat G, având ultimul cuvânt, solicită judecarea sa în stare de libertate, nu este vinovat și s-a prezentat singur din Spania.
Recurentul inculpat G, având ultimul cuvânt, lasă la aprecierea instanței, arătând că nu prezintă pericol social pentru ordinea publică.
Recurenta inculpată G lasă la aprecierea instanței modul de soluționare a cauzei.
Recurenta inculpată G, arată că nu este recalcitrantă și nu prezintă pericol pentru ordinea publică. Solicită judecarea sa în libertate.
Recurenta inculpată G, având ultimul cuvânt, solicită judecarea sa în stare de libertate.
CURTEA
Deliberând, constată:
Prin încheierea nr.10 din 9 martie 2009, pronunțată de Tribunalul Vâlcea, în dosarul nr-, s- constatat legală și temeinică măsura arestării preventive și s-a menținut această măsură, față de inculpații:
-G, fiul lui si, născut la data de 19.01.1977 în C, județul O, CNP--, domiciliat în orașul,-, județul V, în prezent aflat în stare de arest preventiv în Arestul
-, fostă, fiica lui si, născută la data de 22.01.1951 în C, județul O, cu domiciliul în orașul,-, județul V, CNP--, în prezent aflată în stare de arest preventiv în Arestul
-G (fostă zisă ), fiica lui și, născută în data de 29.02.1972, în C, județul O, cu domiciliul în orașul,-, județul V, CNP -, în prezent aflată în stare de arest preventiv în Arestul
-G (fostă ), fiica lui și, născută în data de 10.09.1982, în C, județul O, cu domiciliul în,- A, județul V, CNP -, în prezent aflat în stare de arest preventiv în Arestul
-G, fiul lui și, născut în data de 20.12.1975, în C, județul O, cu domiciliul în orașul,-, județul V, CNP -, aflat în Arestul
Cheltuielile judiciare avansate de stat au rămas în sarcina acestuia.
Pentru a dispune astfel, instanța de fond, a apreciat că a luarea măsurii arestării preventive și la prelungirile ulterioare s-a avut în vedere faptul că din probele administrate se poate presupune în mod rezonabil că inculpații ar fi săvârșit infracțiunile de care sunt acuzați, că sunt incidente dispozițiile art.136, 143 și 148 lit.e, f Cod pr.penală, întrucât aceștia, direct sau indirect, au încercat influențarea părților vătămate pentru a-și schimba declarațiile, iar faptele de care sunt acuzați sunt pedepsite cu închisoarea mai mare de 4 ani, existând probe că lăsarea lor în libertate prezintă pericol pentru ordinea publică.
La acest moment, s-a constatat, pe de o parte, că aceleași temeiuri există și, pe de altă parte, că ele nu doar justifică, ci chiar impun în continuare privarea de libertate a inculpaților.
Instanța de fond a apreciat că primul temei, cel prevăzut de art. 148 lit.e Cod pr.penală, respectiv încercarea de a determina părțile vătămate să-și schimbe declarațiile în favoarea inculpaților, subzistă în continuare și, cât timp nu s-a început cercetarea judecătorească, se impune pentru buna desfășurare a procesului penal, aflarea adevărului în cauză și, deci, realizarea scopului procesului penal, privarea în continuare de libertate.
În legătură cu cel de-al doilea temei prevăzut de art. 148 lit. f Cod pr.penală, s-a constatat că și acesta există în continuare. În afară de împrejurarea că faptele de care sunt acuzați inculpații sunt sancționate cu pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani, există probe că lăsarea în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică. Acest pericol rezultă din modul cum au acționat inculpații, respectiv constituirea unui grup criminal organizat și atitudini violente pentru a determina persoanele traficate să se supună exploatării, din faptul că infracțiunile pentru care sunt acuzați constituie una din formele severe ale criminalității organizate, cu un deosebit impact social, astfel că lăsarea în libertate în acest moment ar echivala cu o încurajare a autorilor acestui gen de infracțiuni, creând impresia lipsei de reacție a autorităților, în condițiile în care acest gen de infracțiuni cunoaște o amploare ajunsă la nivelul de fenomen infracțional, în special în state precum Italia și Spania, fapt cu conotații grave asupra imaginii cetățenilor români in aceste state.
Tot ideea de pericol pentru ordinea publică se degajă și din perseverența manifestată de inculpați, fiind acuzați de săvârșirea faptelor pe o importantă durată de timp, ce a persistat chiar după declanșarea unor proceduri judiciare împotriva acestora.
Aceste temeiuri ce există în continuare impun privarea de libertate a inculpaților, întrucât nici o altă măsură preventivă nu ar putea asigura buna desfășurare a procesului penal și realizarea scopului acestuia, așa cum este definit la art.1 Cod pr.penală, respectiv pedepsirea potrivit vinovăției celor care au săvârșit infracțiuni, dar și apărarea ordinii de drept, prevenirea infracțiunilor și educarea cetățenilor in spiritul respectării legii.
Constatând, deci, că temeiurile ce au determinat arestarea impun în continuare privarea de libertate, instanța a procedat potrivit art. 3001alin. 3 Cod procedură penală, s-a menținut măsura arestării preventive în continuare.
Față de cele expuse, s-a respins și cererea de revocare a măsurii arestării preventive a inculpatei G, formulată de apărătorul său din oficiu întrucât, așa cum s-a arătat, temeiurile care au determinat arestarea nu au încetat și există temeiuri noi care să justifice în continuare privarea de libertate.
Impotriva acestei încheieri au formulat recurs inculpații G, G, G, G și G, arătându-se că poate fi înlocuită măsura arestării cu o altă măsură care să permită judecarea inculpaților în stare de libertate, deoarece nu sunt probe din care să rezulte că inculpații ar zădărnici aflarea adevărului, că ar încerca să determine pe părțile vătămate să-și schimbe declarațiile, dar că astfel, s-ar putea asigura o apărare mai eficientă, deoarece până în prezent nu le-au fost admise probe în apărare.
Inculpații G și G au invocat, ca și argumente pentru punerea în libertate, starea lor de boală, inculpata suferind de diabet zaharat și aflându-se în mod constant în spitalul penitenciar, considerând că se impune tratarea sa în stare de libertate, la fel ca și inculpatul G, pentru care s-au depus acte medicale care dovedesc multiple afecțiuni și sechele după traumatisme.
Inculpata Gas olicitat punerea sa în libertate, deoarece are un copil în vârstă de 11 ani, de care nu se mai îngrijește nimeni.
Analizând recursurile, prin prisma motivelor invocate și din oficiu, conform art.385/6 alin.3 Cod pr.penală, curtea constată că acestea sunt nefondate.
Din dosarul de urmărire penală rezultă existența unor probe și indicii, în sensul că inculpații-recurenți ar fi săvârșit infracțiunile pentru care au fost trimiși în judecată prin rechizitoriul nr.88/D/P/2006 din 5 martie 2009, respectiv asociere în vederea săvârșirii de infracțiuni și trafic de persoane (iar pentru inculpatul G s-a reținut și infracțiunea de spălare de bani).
Părțile vătămate arată că inculpații G și G le-au agresat psihic, amenințându-le cu moartea pe ele și familiile lor, dar și fizic lovindu-le cu palmele, pumnii și picioarele și violându-le, le-au lipsit de libertate încuindu-le în apartamente și însoțindu-le în orice deplasare.
Inculpatele G și G au exercitat personal presiuni psihice asupra părților vătămate pe care le-au amenințat cu moartea și le-au înfometat și raportau bărbaților din familie orice presupuse greșeli ale părților vătămate, astfel că acestea erau "corijate" de către inculpați.
Inculpata Gaa vut o contribuție importantă atât la racolarea părților vătămate, cazarea lor și chiar și supravegherea în anumite perioade de timp a acestora în timp ce se prostituau, dar mai ales în coordonarea activității celorlalți inculpați prin telefon și în medierea conflictelor, precum și în demersurile pentru producerea de avorturi părților vătămate, care rămâneau însărcinate.
Față de numărul mare al inculpaților implicați împreună în săvârșirea activităților de trafic de persoane, care se întrepătrund și cu activitatea altor rude sau afini ai acestora, cercetați în alte cauze, de multitudinea părților vătămate și de violențele exercitate asupra acestora, curtea constată că, într-adevăr, temeiurile avute în vedere la momentul arestării preventive se mențin. Acestea, precum și împrejurarea că cercetările s-au disjuns pentru faptele săvârșite asupra altor părți vătămate împiedică înlocuirea acestei măsuri cu una mai blândă, care ar fi ineficientă, atât din perspectiva protecției ce trebuie acordată victimelor infracțiunii, cât și față de starea de neliniște și de teamă ce s-ar produce în rândul opiniei publice dacă inculpații, cercetați pentru infracțiuni săvârșite cu violență, ar fi puși în libertate după o perioadă relativ scurtă de timp de la arestare.
Motivele ce vizau starea de boală a unora dintre inculpați nu pot fi reținute ca suficiente pentru a se dispune punerea lor în libertate, deoarece nu există, pe de o parte, dovezi că aceste afecțiuni sunt incompatibile cu deținerea, iar, pe de altă parte, că deși în ce privește pe inculpatul G s-au invocat, inclusiv, afecțiuni mai vechi existente la momentul săvârșirii faptelor unele dintre ele, acestea nu l-au împiedicat nici să lovească cu pumnii pe părțile vătămate, nici să le violeze pe acestea, deci chiar și în prezența unor astfel de boli se menține "funcționalitatea" și disponibilitatea inculpatului de a săvârși acte de violență.
Inculpata G suferă de boli cronice care afectează un segment important din întreaga populație (ponderea persoanelor care suferă de diabet sau de afecțiuni cardio vasculare în țara noastră este de aproximativ 20%) și care nu au suferit perioade de acutizări, care să nu permită inculpatei suportarea regimului încarcerării.
De altfel, dacă afecțiunile de care suferă inculpații nu ar putea fi tratate în spitale penitenciare, aceștia se pot adresa administrației locului de deținere, în temeiul art.139/1 Cod pr.penală, pentru a se dispune transferarea lor sub pază într-un spital din rețeaua medicală a Ministerului Sănătății, însă la dosar nu există vreo dovadă că s-a solicitat asigurarea asistenței medicale în afara rețelei Administrației Naționale a Penitenciarelor.
Dat fiind faptul că inculpații au fost trimiși în judecată, iar dosarul a fost înregistrat pe rolul primei instanțe doar cu câteva zile înainte de pronunțarea încheierii atacate, cum administrarea probatoriului nu a început, nefiind nici un termen asupra fondului, nu există nici un indiciu în sensul că nu s-ar putea asigura o apărare eficientă datorită menținerii stării de arest, așa cum au invocat inculpații.
Pentru toate aceste considerente, curtea apreciază că încheierea prin care s-a menținut arestarea preventivă a inculpaților este legală și temeinică și, în consecință, recursurile inculpaților vor fi respinse ca nefondate, în baza disp.art.385/15 pct.1 lit.b Cod pr.penală, iar în baza art.192 alin.2 Cod pr.penală, aceștia vor fi obligați la cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpații G, fiul lui si, CNP--, fostă, fiica lui si, CNP--, G (fostă, zisă ), fiica lui și, CNP -, G (fostă ), fiica lui și, CNP -, G, fiul lui și, CNP -, deținuți în Penitenciarul Colibași, împotriva încheierii nr.10 din 9 martie 2009, pronunțată de Tribunalul Vâlcea - secția penală, în dosarul nr-.
Obligă pe recurenții-inculpați G, G, G și G să plătească suma de câte 100 lei cheltuieli judiciare către stat.
Obligă pe recurenta-inculpată G să plătească 200 lei cheltuieli judiciare către stat din care 100 lei, reprezentând onorariul datorat avocatului din oficiu, se va avansa din fondurile Ministerul Justiției și Libertăților.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 12 martie 2009, la Curtea de APEL PITEȘTI, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie.
Grefier,
Red.
Tehnored./ex.3
Jud.fond
1 aprilie 2009
Președinte:Mirela Sorina PopescuJudecători:Mirela Sorina Popescu, Corina Voicu, Constantin