Mentinerea masurii arestarii preventive. Decizia 292/2010. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A II-A PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR-
( 290/2009)
DECIZIA PENALĂ NR. 292R
Ședința publică de la 15 februarie 2010
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Silvia Cerbu- -
JUDECĂTOR 2: Lucia Rog
JUDECĂTOR 3: Andreea Cioată
GREFIER - - -
MINISTERUL PUBLIC - PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - reprezentat de procuror .
Pe rol urmează soluționarea recursului declarat de către inculpatul, împotriva încheierii de ședință din 27.01.2010, pronunțată de către Tribunalul București - Secția Penală în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică, s-a prezentat recurentul-inculpat, cercetat în stare de arest preventiv, personal și asistat de avocat desemnat din oficiu, în baza delegației pentru asistență judiciară obligatorie nr.-/04.02.2010, atașată la fila 8/dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Nemaifiind alte cereri de formulat, probe de administrat sau excepții de invocat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în susținerea recursului.
Apărătorul recurentului-inculpat, având cuvântul, solicită admiterea recursului,casarea încheierii de ședință atacată și pe cale de consecință revocarea măsurii arestării preventive, urmând să se aibă în vedere că a inculpatul a săvârșit fapta pentru care este cercetat în prezenta cauză în minorat, nu este cunoscut cu antecedente penale, iar lăsarea acestuia în libertate nu prezintă pericol pentru ordinea publică.
În subsidiar, solicită înlocuirea măsurii arestării preventive cu o altă măsură preventivă mai puțin restrictivă.
Reprezentantul Ministerului Public,având cuvântul, respingerea recursului ca nefondat, având în vedere fapta pentru care este cercetat inculpatul.
Solicită să se constate că, deși fapta pentru care este cercetat în prezenta cauză a fost săvârșită în minorat și inculpatul a acordat primul ajutor victimei, acesta ulterior a mai comis împreună cu fratele acestuia o altă infracțiune de furt din locuința unei persoane, fiind cercetați de către Parchetul de pe lângă Judecătoria Giurgiu, sustrăgându-se de la urmărirea penală.
Recurentul-inculpat, având cuvântul, recunoaște și regretă săvârșirea faptei.
CURTEA
Deliberând asupra recursului penal de față constată următoarele:
Prin încheierea de ședință din data de 27.01.2010 pronunțată de Tribunalul Giurgiu, Secția penală, în dosarul nr-, n baza art.3002alin. 3 rap. la art. 160 Cod procedură penală s-a constatat legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive luată față de inculpatul, fiul lui și fiul lui 07.11.1991, în B, sector 1, domiciliat în comuna Ghimpați, județul G posesor CNP --, arestat în baza mandatului de arestare preventivă nr. 35/UP/13.11.2009 emis de Tribunalul Giurgiu și menține arestarea preventivă a inculpatului.
Pentru a se pronunța astfel instanța de fond a constatat că din dosarul de urmărire penală rezultă existența indiciilor temeinice că acesta a săvârșit infracțiunile pentru care este trimis în judecată, fiind astfel, întrunite condițiile prevăzute de art. 681și 143 Cod procedură penală, dar și cele prevăzute de art. 5 paragraful 1 lit. c din, în sensul că există motive verosimile de a bănui că acesta a săvârșit infracțiunile pentru care este trimis în judecată, impunându-se pentru buna desfășurare a procesului penal menținerea arestării preventive.
S-a reținut că la luarea măsurii arestări preventive față de inculpat, s-a avut în vedere că acesta se află în situația prevăzută de art. 148 lit. f Cod procedură penal respectiv pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea comisă de inculpat este mai mare de 4 ani, iar lăsarea acestuia în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică, în sensul că lăsarea acestuia în libertate după comiterea unei infracțiuni grave care aduce atingere dreptului la viață ar genera un sentiment de insecuritate în rândul colectivității locale și ar putea constitui o circumstanță de a încuraja și alte persoane să comită infracțiuni grave.
Prin urmare, a apreciat că temeiurile ce au determinat arestarea inculpatului subzistă și în prezent și impun în continuare privarea acestuia de libertate.
De asemenea, având în vedere comportamentul violent al inculpatului și faptul că acesta după comiterea faptei s- a deplasat împreună cu fratele său în loc. S și abia pe data de 13.11.2009, a fost prins de organele de urmărire penală, a determinat tribunalul să aprecieze că lăsarea acestuia în libertate în condițiile în care ecoul incidentului la care a participat inculpatul nu s-a stins încă, prezintă pericol pentru ordinea publică.
Pentru aceste considerente, constatând legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive luată față de inculpatul și, totodată că măsura arestării preventive a inculpatului se impune in continuare pentru buna desfășurare a procesului penal, tribunalul în baza art. art.3002alin.3 rap. la art. 160 Cod procedură penală a menținut arestarea preventivă a inculpatului.
Împotriva acestei încheieri, în termen legal, a declarat recurs inculpatul, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, solicitând casarea acesteia și punerea în libertate.
Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Giurgiu din 07.01.2010 a fost trimis in judecată în stare de arest preventiv, inculpatul, pentru săvârșirea infracțiunii de loviri sau vătămări cauzatoare de moarte, prev. și ped. de art. 183 din Codul penal cu aplic. art. 99 din Codul penal.
Din cuprinsul actului de sesizare a instanței de judecată s-a reținut că n seara zilei de 23.10.2009, pe fondul unor conflicte, inculpatul l-a lovit puternic cu piciorul în bărbie pe care, în cădere, a fost proiectat cu capul de o alee betonată, ocazie cu care victima a suferit un traumatism cranio-cerebral grav cu hematom extradural temporal drept, dilacerare cerebrală temporară dreaptă, hematom subdural emisfer drept, contuzii hemoragice frontal bilateral, hemoragie subarahnoidian posttraumatică, pentru care s-a intervenit de urgență operator.
Cu toate îngrijirile medicale acordate, la data de 1.11.2009, a decedat în Spitalul de Urgență
Prin încheierea nr. 35/UP/13.11.2009, pronunțată în dosarul nr-, Tribunalul Giurgiua admis propunerea formulată de Parchetul de pe lângă Tribunalul Giurgiu și a dispus arestarea preventivă a inc. -.
Curtea, examinând cauza prin prisma motivelor de recurs invocate, dar și din oficiu, potrivit art.3856alin.3 Cod procedură penală, constată că recursul este nefondat pentru următoarele considerente:
Conform art.3002Cod procedură penală, în cauzele în care inculpatul este arestat, instanța legal sesizată este datoare să verifice, în cursul judecății, legalitatea și temeinicia arestării preventive, procedând potrivit art.160 din același cod.
Potrivit dispozițiilor art.160 alin.1 Cod procedură penală, instanța de judecată, în exercitarea atribuțiilor de control judiciar, este obligată să verifice periodic legalitatea și temeinicia arestării preventive.
Totodată, conform art.160 alin.3 Cod procedură penală atunci când instanța constată că temeiurile care au determinat arestarea impun în continuare privarea de libertate dispune menținerea arestării preventive.
Analizând conținutul actelor dosarului, Curtea constată că probatoriul administrat până în prezent, conferă indicii temeinice din care rezultă presupunerea rezonabilă că inculpatul a comis infracțiunile pentru care au fost trimis în judecată.
rezonabilă că inculpatul a săvârșit faptele pentru care a fost trimis în judecată rezultă din probatoriul administrat până în prezent și anume, din rapoartele medico-legale, procesul verbal de cercetare la fața locului, planșa foto, declarațiile inculpatului -, precum și declarațiile martorilor OG, Di-osmin-, și.
OGPrin urmare, Curtea apreciază că sunt întrunite condițiile prevăzute de art.143 raportat la art.681Cod procedură penală.
De asemenea, probatoriul administrat în cauză ulterior luării măsurii arestării preventive a inculpatului nu a fost de natură a infirma concluzia inițială, aceea a întrunirii condițiilor prevăzute de art. 143 rap. la art. 681din Codul d e procedură penală.
Totodată, Curtea constată că temeiurile care au determinat arestarea se mențin și impun, în continuare, privarea de libertate a inculpatului.
Astfel, temeiul prevăzut de art.148 lit.f Cod procedură penală reținut de instanță cu prilejul luării măsurii arestării preventive, se menține și în prezent respectiv sunt îndeplinite cumulativ cele două condiții impuse de textul menționat.
Așa cum rezultă din actele dosarului, inculpatul au fost arestat preventiv și trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de loviri sau vătămări cauzatoare de moarte, prev. și ped. de art. 183 din Codul penal, infracțiune pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani, respectiv de la 5 la 15 ani închisoare.
În ceea ce privește existența unor probe că lăsarea inculpatului în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică, Curtea apreciază că și această condiție este realizată, fiind dedusă atât din gravitatea concretă a faptei comise cât și din circumstanțele ce țin de persoana acestuia.
Gravitatea concretă a infracțiunii de loviri sau vătămări cauzatoare de moarte rezultă din modalitățile și împrejurările comiterii acestei fapte, astfel cum aceasta a fost descrisă în rechizitoriu și sunt relevate de probatoriul administrat.
Astfel, urmare a unor certuri familiale, din luna mai 2009, inculpatul -, împreună cu OG, fratele său și concubina acestuia, locuiau în imobilul martorului Di-arinel-, rudă a lor, imobil situat în. Ghimpați, vis-a-vis de locuința martorei zis.
În seara de 23.10.2009 inculpatul, împreună cu martorul minor Di-osmin- (în vârstă de 11 ani) și martorul, se aflau la poarta locuinței unde locuiau.
La aceeași dată, victima se afla în vizită la martora zis, iar prezența victimei în locuința martorei era cunoscută de către inculpat.
Datorită faptului că, anterior, rudele lui au avut un conflict cu Di-arinel-, inculpatul a început să arunce cu pietre în curtea martorei unde se afla și victima, îndemnându-l să facă același lucru și pe martorul Di-osmin-. Astfel, între inculpat și victimă a avut loc un schimb de injurii reciproce, astfel că inculpatul a luat hotărârea să-l agresioneze pe. În acest scop, i-a cerut martorului Di-osmin- să se deplaseze la domiciliul martorei și să-i spună victimei că soția sa se află în solarul din curtea familiei și aceasta i-a cerut soțului ei să vină în acel loc. Victima a crezut afirmațiile martorului, astfel că l-a urmat spre locuința familiei, unde, la poarta de la intrare în locuință, se afla inculpatul și martorul (declarații file 68-74; 75-77).
În momentul în care victima s-a întâlnit cu inculpatul, aceasta i-a cerut să-i dea și lui să tragă un fum din țigară. Inculpatul i-a spus victimei că este un chiștoc de țigară jos și să-l ia de acolo, iar în momentul în care victima s-a aplecat să caute chiștocul de țigară, inculpatul a lovit-o puternic cu piciorul în maxilarul inferior. Datorită intensității loviturii aplicate, victima s-a dezechilibrat și a căzut pe spate, lovindu-se cu capul de asfaltată, iar urmare a traumatismului cranian suferit, a intrat în comă.
Datele ce țin de persoana inculpatului și anume, starea de minoritate, lipsa antecedentelor penale și atitudinea procesuală de recunoaștere a faptei, prin raportare la gravitatea infracțiunii comise, sunt insuficiente pentru a convinge instanța că lăsarea lui în libertate nu ar prezenta un pericol concret pentru ordinea publică.
Astfel, din referatul de evaluare întocmit de Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Giurgiu (filele 54-58 din dosar), rezultă că inculpatul face parte dintr-o familie dezorganizată, a absolvit 4 clase după care a abandonat cursurile școlare, nu are ocupație statornică și ocazional, a desfășurat pe raza comunei diverse activități.
Față de considerentele anterior expuse, Curtea constată că temeiurile care au justificat luarea măsurii arestării preventive subzistă și justifică, în continuare, privarea de libertate a inculpatului.
Prin urmare, apreciind ca neîntemeiate criticile formulate de către inculpat, și constatând totodată că în raport de stadiul procesual se impune menținerea acestuia în stare de arest, Curtea va respinge recursul ca nefondat, soluție în raport de care, în baza art.192 alin.3 din Codul d e procedură penală, îl va obliga la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul inculpatului împotriva încheierii de ședință din 27.01.2010 pronunțată de Tribunalul Giurgiu Secția penală în dosarul nr-.
Obligă recurentul la 200 lei cheltuieli judiciare către stat din care 100 lei onorariul avocatului din oficiu avansat din fondul Ministerul Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 15 februarie 2010.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
GREFIER
Red.SC-19.02.2010/Dact.EA-26.02.2010
-jud.Gh
Președinte:Silvia CerbuJudecători:Silvia Cerbu, Lucia Rog, Andreea Cioată
