Mentinerea masurii arestarii preventive. Decizia 297/2008. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI
DOSAR NR-
DECIZIA PENALĂ NR, 297/R/2008
Ședința publică din 8 mai 2008
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Monica Șortan judecător
JUDECĂTORI: Monica Șortan, Chitidean Valentin Săndell Macavei
- -
GREFIER: - -
Parchetul de pe lângă Curtea de APEL CLUJ reprezentant prin PROCUROR:
S-a luat spre examinare recursul declarat de inculpatul împotriva încheierii penale din data de 23 aprilie 2008 pronunțată în dosar nr- al Tribunalului Maramureș, inculpatul fiind trimis în judecată pentru comiterea infracțiunilor de asociere pentru săvârșirea de infracțiuni, trafic de persoane și trafic de minori, prev. și ped. de art. 323 alin. 1 și 2.pen. art. 12 alin. 2 lit. a din Legea nr. 678/2001 și art. 13 alin. 1, 3,4 teza penultimă din Legea nr. 678/2001.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpatul, aflat în stare de arest preventiv, asistat de apărător desemnat din oficiu, av. R, cu delegație avocațială la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care, întrebat fiind de către instanță, inculpatul arată că își menține recursul declarat în cauză și că, deși are apărător ales, față de lipsa acestuia arată că este de acord să fie asistat de apărătorul desemnat din oficiu, solicitând judecarea cauzei la acest termen de judecată, în prezența apărătorului desemnat din oficiu.
Nefiind cereri de formulat sau excepții de ridicat, Curtea acordă cuvântul părților în susținerea recursului.
Apărătorul inculpatului învederează instanței că inculpatul a declarat recurs împotriva încheierii de ședință din data de 23 aprilie 2008, prin care s-a menținut măsura arestului preventiv luată față de acesta, conform art. 300/2, raportat la art. 160/b pr.pen. constatându-se de către instanța de fond că se mențin temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestului preventiv dispusă față de inculpat.
Având în vedere poziția procesuală a inculpatului, solicită a se constata că în cauză nu sunt îndeplinite condițiile prev. de art. 143.pr.pen. întrucât părțile vătămate au știut de ce se deplasează în Italia, iar găzduirea de inculpatul nu a presupus sub nici o formă obligarea acestora la practicarea prostituției. În acest sens, solicită a se avea în vedere că partea vătămată minoră a fost preluată de inculpat și soția acestuia în baza relațiilor de prietenie și fiind vecină cu soția inculpatului, precum și pentru a fi eliberată și îngrijită. Mai mult, arată că toate părțile vătămate din dosar sunt plecate în Spania sau în Italia și apreciază că în condițiile în care acestea cunoșteau motivul pentru care se deplasau în Italia, raportat și la împrejurarea că din dosar nu rezultă că acestea ar fi avut vreo calificare pentru anumite meserii.
Referitor la temeiul prev. de art. 148 lit. a pr.pen. solicită a se avea în vedere că nu se poate reține că inculpatul s-a sustras cât timp nu există la dosar dovada din care să rezulte că acesta știa că s-a început urmărirea penală împotriva sa.
Referitor la temeiul prev. de art. 148 lit.d pr.pen. învederează instanței că starea de recidivă a inculpatului nu poate conduce la reținerea acestui temei, iar în condițiile în care se invocă o nevinovăție a inculpatului, apreciază că nici temeiul prev. de art. 148 lit. f pr.pen. nu-și mai găsesc aplicabilitatea, pericolul pentru ordinea publică diminuându-se și raportat la timpul scurs de la momentul luării măsurii preventive.
Nefiind probe că lăsarea inculpatului în stare de libertate ar prezenta pericol actual și concret pentru ordinea publică, solicită admiterea recursului și cercetarea inculpatului în stare de libertate. Cu onorariu din.
Reprezentantul Parchetului apreciind temeinică și legală hotărârea atacată, raportat la gravitatea faptelor săvârșite de inculpat, respectiv asociere pentru săvârșirea de infracțiuni, trafic de persoane și trafic de minori, solicită respingerea ca nefondat a recursului declarat în cauză.
Inculpatul, având ultimul cuvânt, solicită cercetarea în stare de libertate, cu mențiunea că se va prezenta la fiecare termen și de a se avea în vedere că este inculpat de o singură persoană, care însă nu a declarat adevărul.
După terminarea dezbaterilor și rămânerea cauzei în pronunțare se prezintă apărătorul ales al inculpatului, av. fără delegație avocațială la dosar, căruia instanța îi pune în vedere că, întrucât nu exista împuternicirea avocațială a unui apărător ales la dosar, inculpatul a fost de acord să fie asistat de apărătorul desemnat din oficiu,
CURTEA
Prin încheierea penală din 23.04.2008 a Tribunalului Maramureș, în temeiul art. 300/2 raportat la art. 160/b pr. penală s-a constatat legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive a inculpatului (CNP -, fiul lui și, născut la 30.12.1974 in Vișeu de, jud. M, studii 10 clase, fără ocupație și loc de muncă, divorțat, are un copil minor in intreținere, stagiul militar satisfăcut, cu antecedente penale, cu ultimul domiciliu cunoscut in Vișeu de,-/A, jud. M) impotriva căruia s-a emis mandatul de arestare preventivă nr. 4U/11.01.2007 al Tribunalului Maramureș, pus in executare prin încheierea penală din 26 martie 2008 și s-a menținut măsura arestării preventive a acestuia.
S-a respins cererea de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi țara.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut că prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Maramureș din 28 martie 2007 au fost trimiși în judecată inculpații: - fiul lui și, născut la 30.12.1974 în Vișeu de, județul M, în prezent arestat preventive și aflat în Penitenciarul Baia Mare și fiul lui și, născut la 14.12.1976 în Vișeu de, județul M, domiciliat în aceeași localitate,-, județul M, ambii pentru săvârșirea infracțiunilor de asociere pentru săvârșirea de infracțiuni prevăzută de art. 323 alin. 1 și 2 Cod penal, trafic de persoane și trafic de minori prevăzute de art. 12 al. 1, 2 lit. a și art. 13 alin. 1,3 și 4 teza penultimă din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal, toate cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal; - fiul lui și, născut la 08.08.1964 în, domiciliat fără forme legale în,-, județul M; - - fiica lui și, născută la 28.05.1982 în Vișeu de, domiciliată în aceeași localitate, str. 22 . 14 - G, . A,. 13, județul M și lui și, născută la 12.03.1986 în Vișeu de, domiciliată în com., sat, nr. 675, județul M pentru săvârșirea infracțiunilor de asociere pentru săvârșirea de infracțiuni prevăzută de art. 323 alin. 1 și 2 Cod penal și de trafic de persoane prevăzută de art. 12 al. 1, 2 lit. a din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal; fiica lui și, născută la 05.04.1981 în Vișeu de, domiciliată în aceeași localitate,-, județul M pentru săvârșirea infracțiunilor de asociere pentru săvârșirea de infracțiuni prevăzută de art. 323 alin. 1 și 2 Cod penal și de trafic de minori prevăzută de art. 13 alin. 1,3 și 4 teza penultimă din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal.
Cauza a fost înregistrată la instanță la data de 4.04.2007 și s-a stabilit primul termen de judecată pentru soluționarea acesteia la data de 24.04.2007.
Prin încheierea penală nr. 12 din 11 ianuarie 2007 rămasă definitivă prin nerecurare s-a admis propunerea de arestare preventivă formulată de T - Biroul Teritorial Maramureș și s-a dispus arestarea preventivă în lipsă a inculpatului pe timp de 30 de zile, cu începere de la data punerii în executare a mandatului de arestare preventivă nr. 4/U din 11 ianuarie 2007 emis în temeiul acesteia.
Ulterior s-au emis mandatul de urmărire internatională nr. 4/U/1/2007 din 15 februarie 2007 de Tribunalul Maramureș și mandatul european de arestare al aceluiași tribunal.
Prin încheierea din 26 martie 2008 emisă în prezentul dosar, s-a dispus punerea în executare a mandatului de arestare preventivă în lipsă nr. 4/U din 11 ianuarie 2007 al Tribunalului Maramureș emis in dosarul nr- pe numele inculpatului.
Din cuprinsul actelor și lucrărilor dosarului rezultă presupunerea că inculpatul impreună cu ceilalți inculpați in perioada 2002-2004 s-au asociat in vederea recrutării de tinere fete din zona -Vișeu, județul M, in scopul exploatării sexuale a acestora in Italia.
Se presupune că inculpatul a primit la locuința sa din Italia mai multe tinere, recrutate in țară respectiv pe, și minora, care după ce au fost exploatate sexual au fost vândute unor proxeneți de origine albaneză.
Din cuprinsul dosarului rezultă că există indicii și probe in sensul presupunerii că inculpatul a comis faptele astfel cum au fost califica te prin actul de sesizare al instantei.
În cauză este incident temeiul art. 148 lit. a pr.penaIă in sensul că inculpatul s-a sustras de la urmărirea penală, astfel că s-au emis mandate de arestare, de urmărire internațională și european de arestare.
De asemenea sunt incidente dispozițiile art. 148 lit. d și e pr.penaIă in sensul că anterior inculpatul a mai suferit o condamnare pentru săvârșirea unei infracțiuni de tâlhărie și a executat presiuni și amenințări asupra părților vătăma te și, după declanșarea cercetărilor.
Sunt incidente și dispozițiile art. 148 lit. f pr.penaIă deoarece pentru pretinsele fapte sunt prevăzute de lege pedepse mai mari de 4 ani inchisoare, iar raportat la natura și modalitatea de comitere a pretinselor infracțiuni, gradul ridicat de pericol al acestora, se consideră că lăsarea in libertate a acestuia, ar prezenta pericol concret pentru ordinea publică.
Împotriva hotărârii menționate inculpatul a declarat recurs in termen.
În motivarea recursului s-a susținut că în cauză nu sunt îndeplinite condițiile prev.de art.143 pr.pen. întrucât părțile vătămate au știut pentru ce se deplasează în Italia iar găzduirea lor de către inculpat nu a presupus sub nici o formă obligarea acestora la practicarea prostituției.
În ceea ce privește temeiurile arestării s-a arătat că nu se poate reține temeiul prev.de art.148 alin.1 lit.a pr.pen. deoarece la dosar nu există dovada că inculpatul știa că s-a început urmărirea penală împotriva sa.
S-a mai susținut că nu subzistă temeiul prev.de art.148 alin.1 lit.d pr.pen. pentru că starea de recidivă a inculpatului nu poate conduce la reținerea acestui temei.
În fine, s-a mai arătat că inculpatul nu prezintă pericol concret pentru ordinea publică, pericol care oricum a dispărut datorită timpului scurs din momentul luării măsurii arestării preventive.
Examinând încheierea atacată din perspectiva motivelor de recurs invocate, precum și din oficiu - conform art.385/6 al.3 pr.pen. sub toate aspectele de fapt și de drept, Curtea constată următoarele:
În mod temeinic prima instanță a reținut că prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Maramureș din 22 martie 2007, recurentul a fost trimis în judecată, fiind arestat în lipsă, pentru săvârșirea infracțiunilor de asociere pentru comiterea de infracțiuni prev.de art.323 alin.1 și 2.pen. trafic de persoane prev.de art.12 al.1,2 lit.a din Legea nr.678/2001, și trafic de minori prev.de art.13 al.1,3,4 din aceeași lege, ultimele cu aplic.art.41 al.2 pen.
De asemenea, s-a constatat că prin încheierea penală nr.12/11.01.2007 a Tribunalului Maramureșs -a admis propunerea de arestare preventivă a inculpatului pe timp de 30 de zile, începând cu data punerii în executare a mandatului de arestare a inculpatului, iar ulterior recurentul a fost dat în urmărire internațională, după localizarea sa, fiind emis și mandatul european de arestare.
Inculpatul a fost adus în România în cursul judecății, la data de 26.03.2008, punându-se în executare mandatul de arestare.
Prin încheierea atacată, s-a menținut starea de arest preventiv a inculpatului, constatându-se că subzistă temeiurile ce au fost avute în vedere la data luării măsurii arestării preventive în lipsa inculpatului.
Contrar susținerilor recurentului, la dosar există indicii temeinice din cuprinsul cărora rezultă presupunerea că inculpatul împreună cu coinculpații din dosar, în perioada 2002-2004 s-au asociat în vederea recrutării de fete din zona -Vișeu, în scopul exploatării sexuale a acestora în Italia.
Într-adevăr indiciile rezultă din declarația inculpatului care a declarat în fața instanței (298 vol.I) că recurentul l-a sunat să-i trimită o femeie ca menajeră, acesta trimițând-o pe.
mai rezultă și din declarațiile părților vătămate cărora recurentul le-a adus la cunoștință că de fapt urmează să se prostitueze, scop în care le-a găzduit în locuința sa din străinătate.
Afirmația sa că nu poate fi reținut cazul de arestare prev.de art.148 al.1 lit.a pr.pen. deoarece nu știa că a fost începută urmărirea penală împotriva sa, când a plecat în străinătate, nu poate fi primită, deoarece inculpatul a plecat în străinătate după ce a fost audiat în dosar (138) și după ce i s-a adus la cunoștință învinuirea (vol.I 152); în ceea ce privește, temeiul prev.de art.148 al.1 lit.d pr.pen. reiese că inculpatul deși a fost condamnat în trecut pentru tâlhărie precum și pentru lovire, este acuzat că a săvârșit cu intenție noi fapte penale, ca atare nu starea de recidivă a constituit temeiul arestării, ci perseverența infracțională.
Justificat prima instanță a constatat că subzistă temeiul arestării prev.de art.148 al.1 lit.f pr.pen. pentru că recurentul a exercitat presiuni atât asupra părții vătămate care a fost amenințată să nu spună nimic (vol.I 6 instanță),cât și asupra părții vătămate care a fost amenințată de coinculpatul să se aștepte la ce e mai rău din partea sa și a inculpatului.
În fine, contrar celor susținute de recurent subzistă temeiul prev.de art.148 al.1 lit.f pr.pen. deoarece lăsarea în libertate a inculpatului prezintă pericol concret pentru ordinea publică constând în tulburarea ce ar fi produsă în sânul comunității dacă o persoană acuzată de trafic de persoane și de minori prin inducere în eroare și constrângere ar fi cercetată în stare de libertate.
Pericolul concret nu s-ar diminua prin trecerea unei anumite perioade de timp dintre momentul arestării în lipsa inculpatului și momentul punerii în executare a mandatului de arestare preventivă, deoarece din declarațiile părților vătămate rezultă că acestea ar percepe punerea în libertate a inculpatului, ca o amenințare directă la adresa siguranței lor personale.
Așa fiind, în baza art.385/15 pct.1 lit.b pr.pen. va respinge ca nefondat recursul inculpatului.
Văzând și disp.art.192 al.2 pr.pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul arestat in Penitenciarul Baia Mare, împotriva încheierii penale nr. din 23 aprilie 2008 a Tribunalului Maramureș, pronunțată în dosarul nr-.
Stabilește în favoarea Baroului de Avocați C-N suma de 40 lei onorariu pentru apărător din oficiu, ce se va plăti din fondul Ministerului Justiției.
Obligă pe inculpatul recurent să plătească în favoarea statului suma de 200 lei cheltuieli judiciare, din care 40 lei reprezentând onorariu avocațial.
Decizia este definitivă.
Dată și pronunțată în ședința publică din data de 08.05.2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER
- - - - - - -
Red.vc/mr
14.05.08/4 ex.
Președinte:Monica ȘortanJudecători:Monica Șortan, Chitidean Valentin Săndell Macavei
