Mentinerea masurii arestarii preventive. Decizia 310/2009. Curtea de Apel Bucuresti

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI

SECȚIA A II -A PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE

DOSAR NR-

(391/2009)

DECIZIA PENALĂ NR.310/

Ședința publică de la 26 februarie 2009

Curtea constituită din:

PREȘEDINTE: Dumitru Mirancea

JUDECĂTOR 2: Adriana Elena Băjan

JUDECĂTOR 3: Iuliana

GREFIER - -

* * * * *

MINISTERUL PUBLIC - Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București - reprezentat de procuror.

Pe rol soluționarea cauzei penale având ca obiect recursurile declarate de inculpații și împotriva încheierii de ședință din data de 13.02.2009 pronunțată de în Camera de Consiliu de Tribunalul București Secția a II-a Penală în dosarul nr-.

La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns recurenții-inculpați, în stare de arest, asistați de apărător ales, avocat. De asemenea se constată prezența traducătorului de limbă chineză, domnul care depune autorizație nr.2343/06.10l.2004.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:

Nemaifiind cereri prealabile de formulat și probe de administrat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbaterea recursului.

Apărătorul recurenților-inculpați, având cuvântul, învederează că s-a formulat recurs împotriva încheierii de ședință prin care Tribunalul București -Secția a II-a Penală a menținut măsura arestării preventive a inculpaților. Apreciază că temeiurile avute in vedere la luarea măsurii arestării preventive s-au schimbat, din cuprinsul dosarului de urmărire penală reiese că au intervenit o serie de elemente, astfel că solicită admiterea recursului astfel cum a fost declarat și rejudecând, să se aprecieze că cei doi inculpați, tată și fiu, pot participa la proces in faza de cercetare judecătorească în stare de libertate.

Arată partea vătămată a depus o serie de înscrisuri pe parcursul cercetării penale, din care rezultă o situație ce atrage mai multe contradicții care se pot interpreta în favoarea inculpaților. De asemenea solicită să se aibă în vedere persoana inculpaților, aceștia au venit in România să deruleze afaceri, sunt necunoscuți cu antecedente penale.

Pentru ca instanța să aibă certitudinea că inculpații vor participa la proces, solicită înlocuirea măsurii arestări preventive ce aceea a obligării de a nu părăsi țara, sau localitatea.

Reprezentantul parchetului, având cuvântul, solicită respingerea recursurilor, ca nefondate, menținerea încheierii pronunțate de Tribunalul București, apreciind că subzistă temeiurile care au dus la măsura arestării preventive, sunt întrunite cumulativ condițiile prevăzute de art. 148 lit.f Cpp atât cu privire la cuantumul de pedeapsă, cât și cu privire la gradul de pericol social pe care inculpații l-ar prezenta prin punerea acestora in libertate. Solicită să se aibă in vedere modul in care au săvârșit infractiunea, in public, au aplicat lovituri părtii vătămate care i-au pus in pericol viața. De asemenea, solicită să se aibă in vedere că dosarul se află la începutul cercetării judecătorești.

Recurentul-inculpat, având ultimul cuvânt, învederează că este de acord cu susținerile apărătorului său.

Recurentul-inculpat, având ultimul cuvânt, învederează că este de acord cu susținerile apărătorului său.

CURTEA,

Asupra recursurilor penale de față.

Prin încheierea de ședință din 13.02.2009, pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului București - secția a-II-a penală, s-a constatat legală și temeinică măsura arestării preventive a inculpaților și.

Potrivit art.3001alin. 3 Cod procedură penală raportat la art.160balin.3 Cod procedură penală, s-a menținut starea de arest a inculpaților.

Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reținut că măsura arestării preventive a fost luată cu respectarea dispozițiilor legale în vigoare și apreciat că temeiurile legale care a determinat arestarea preventivă inițială continuă să existe și impun în continuare privarea de libertate.

Instanța de fond a constatat că din întregul ansamblu probator administrat în cauză rezultă indicii temeinice care duc la presupunerea rezonabilă că inculpații au săvârșit infracțiunile pentru care sunt cercetați, iar, lăsarea lor în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică, apreciat în raport de natura și gravitatea faptei presupus a fi comisă de către inculpați, de modalitatea concretă de săvârșire a acesteia, precum și urmarea produsă, dar și de circumstanțele personale ale inculpaților.

Împotriva hotărârii au declarat recurs inculpații, solicitând punerea în libertate, invocând în principal aspecte de circumstanțiere personală.

Analizând actele și lucrările dosarului, Curtea constată că recursurile sunt nefondate și le va respinge ca atare pentru următoarele considerente:

instanței de fond și instanța de control judiciar apreciază incidența și la acest moment a condițiilor cumulative prevăzute de art.143 și, respectiv art.148 lit. f Cod procedură penală.

Astfel, pe de- parte există probe și indicii temeinice că la data de 30 septembrie 2008, cei doi inculpați i-au aplicat victimei multiple lovituri cu toporul și cuțitul în zone vitale ale corpului, cauzându-i leziuni grave ce i-au pus viața în primejdie, relevante fiind în acest sens: procesul-verbal de cercetare la fața locului, planșe foto, raportul de expertiză medico-legală, raport de constatare tehnic o-științifică criminalistică, declarații martori etc.

Curtea apreciază, pe de altă parte, că și condiția referitoare la împrejurarea că lăsarea lor în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică este întrunită în cauză, câtă vreme pericolul este concretizat în specificul infracțiunii, modalitățile și mijloacele de săvârșire, dar și urmarea produsă, toate aceste aspecte justificând concluzia că împotriva infracțiunilor de violență se impune o ripostă mai fermă din partea autorităților.

În sfârșit, Curtea constată că măsura preventivă a arestării se impune a fi menținută și prin raportare la exigențele art. 5 paragraful 3 din CEDO, câtă vreme se argumentează prin motive pertinente și suficiente aoj ustifica și nu contravine dispozițiilor legale în materie.

Existența și suficiența acestor motive, Curtea le-a examinat în ansamblul circumstanțelor particulare ale cauzei și prin raportare la prevederile art.136 Cod procedură penală, știut fiind că o măsură preventivă nu mai poate fi considerată legitimă atunci când nu se inveterează a fi necesară pentru buna desfășurare a procesului penal sau pentru a preîntâmpina sustragerea inculpaților de la urmărirea penală, judecată sau executarea pedepsei.

Având în vedere aceste aspecte, în baza art.38515pct.1 lit.b Cod procedură penală,cu referire la art.141 Cod procedură penală, Curtea va respinge recursurile ca nefondate.

Văzând și dispozițiile art. 192 alin.2 Cod procedură penală,

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge, ca nefondate, recursurile formulate de inculpații și împotriva încheierii de ședință din 13.02.2009 a Tribunalului București - secția a II-a penală pronunțată în dosarul nr-.

Obligă recurenții la câte 100 cheltuieli judiciare către stat.

Onorariul interpretului se fixează pentru două ore.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică azi, 26 februarie 2009.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,

GREFIER,

Red.

Dact. 2 ex./27.02.2009

Președinte:Dumitru Mirancea
Judecători:Dumitru Mirancea, Adriana Elena Băjan, Iuliana

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Mentinerea masurii arestarii preventive. Decizia 310/2009. Curtea de Apel Bucuresti