Mentinerea masurii arestarii preventive. Decizia 4/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A II-A PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR-
(3064/2009)
DECIZIA PENALĂ NR. 4
Ședința publică de la 04 ianuarie 2010
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Silvia Cerbu- -
JUDECĂTOR 2: Lucia Rog
JUDECĂTOR 3: Andreea Cioată
GREFIER - - -
MINISTERUL PUBLIC - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Structura Centrală a fost reprezentat de procuror .
Pe rol urmează soluționarea recursului declarat de către inculpatul, împotriva încheierii de ședință din 23.12.2009, pronunțată de către Tribunalul București - Secția Penală în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică, s-a prezentat recurentul-inculpat, cercetat în stare de arest preventiv, personal și asistat de avocat desemnat din oficiu, în baza delegației pentru asistență judiciară obligatorie nr.-/04.01.2010, atașată la fila 4/dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
La interpelarea instanței, recurentul-inculpat precizează că este de acord să fie asistat de către apărătorul desemnat din oficiu.
Nemaifiind alte cereri de formulat, probe de administrat sau excepții de invocat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în susținerea recursului.
Apărătorul recurentului-inculpat, având cuvântul, solicită admiterea recursului declarat împotriva încheierii de ședință din 23.12.2009, pronunțată de către Tribunalul București - Secția Penală în dosarul nr-, casarea încheierii recurate și pe cale de consecință continuarea cercetării judecătorești cu inculpatul în stare de libertate, având în vedere că nu există probe certe care să conducă la concluzia că lăsarea inculpatului în stare de libertate ar prezenta un pericol concret pentru ordinea publică sau că ar impieta în vreun fel buna desfășurare a procesului penal.
Reprezentantul Ministerului Public,având cuvântul, pune concluzii de respingere a recursului formulat de către inculpat, ca nefondat, întrucât așa cum a constatat și instanța de fond măsura arestării preventive față de acest inculpat a fost luată cu respectarea tuturor prevederilor legale.
Consideră că există suficiente probe care conduc la concluzia că inculpatul a săvârșit fapta pentru care este cercetat, astfel, inculpatul prin intermediul unui minor a vândut colaboratorului sub acoperire cantitatea de 0,10 grame de droguri de mare risc în schimbul sumei de 50 lei.
În aceste condiții, consideră că lăsarea inculpatului în stare de libertate prezintă pericol pentru ordinea publică, menținerea măsurii arestării preventive fiind necesară pentru atingerea scopului procesului penal și buna desfășurare a cercetării judecătorești.
Recurentul-inculpat, având cuvântul, arată că se raliază concluziilor puse de către apărătorul său.
CURTEA
Deliberând asupra recursului penal de față constată următoarele:
Prin încheierea de ședință din 23.12.2009 pronunțată de Tribunalul București, Secția a II a penală, în dosarul nr-, în baza art.3001alin. 1 din Codul d e procedură penală, s-a constatat legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive luată față de inculpatul și a fost menținută această măsură.
Totodată, au fost respinse, ca neîntemeiate, cererile de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea, respectiv de revocare a măsurii arestării preventive formulate de inculpat prin apărător ales.
Pentru a se pronunța astfel, tribunalul a reținut că prin rechizitoriul din 21.12. 2009, emis în dosarul nr. 125/D/P/2009 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, s-a dispus trimiterea în judecată, printre alții, și a inculpatului pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic de droguri de mare risc, în formă agravată și deținere fără drept de droguri de mare risc, în vederea consumului propriu, prev. de art. 2 alin. 1 și 2 din Legea 143/2000 cu aplic. art. 75 alin. 1 lit. a din Codul penal și art. 14 lit. din Legea nr. 143/2000 și art. 4 alin. 1 și 2 din Legea 143/2000, cu aplic. art. 33 lit. a din Codul penal, reținându-se că la data de 22.09.2009 a vândut împreună cu inculpații și o doză de heroină colaboratorului, iar la data de 24.11.2009 a fost depistat în timp ce deținea 18 comprimate de metadonă, 4 capace de seringă cu urme de heroină și 7 seringi cu urme de heroină, destinate consumului propriu.
Analizând actele si lucrările dosarului tribunalul a apreciat că luarea măsurii arestării preventive față de inculpat este legală și temeinică, fiind respectate cumulativ dispozițiile art. 136 alin. 1 și alin. ultim. art. 143 alin. 1 și art. 148 lit. f din Codul d e procedură penală. În ceea ce privește condiția prev. de art. 143 din Codul d e procedură penală rap. la art. 68 ind. 1 din Codul d e procedură penală, s-a constatat că exista probe directe și indicii temeinice din care a rezultat presupunerea rezonabilă că inculpatul a săvârșit infracțiunile pentru care au fost trimis în judecată, că pedepsele prevăzute de lege pentru faptele săvârșite sunt mai mari de 4 ani, iar lăsarea in liberate a acestuia ar prezenta un pericol concret pentru ordinea publică.
Împotriva acestei încheieri, în termen legal, a declarat recurs inculpatul, criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate, solicitând casarea acesteia și punerea în libertate, având în vedere că nu există probe certe care să conducă la concluzia că lăsarea sa în stare de libertate ar prezenta un pericol concret pentru ordinea publică sau că ar impieta în vreun fel buna desfășurare a procesului penal.
Curtea, examinând cauza prin prisma motivelor de recurs invocate, dar și din oficiu, potrivit art.3856alin.3 Cod procedură penală, constată că recursul este nefondat pentru următoarele considerente:
Conform art.3001alin.1 Cod procedură penală, după înregistrarea dosarului la instanță, în cauzele în care inculpatul este trimis în judecată în stare de arest, instanța este datoare să verifice din oficiu, în camera de consiliu, legalitatea și temeinicia arestării preventive, înainte de expirarea duratei arestării preventive.
Potrivit dispozițiilor art.3001alin.3 Cod procedură penală atunci când instanța constată că temeiurile care au determinat arestarea impun în continuare privarea de libertate sau că există temeiuri noi care justifică privarea de libertate, instanța menține, prin încheiere motivată, arestarea preventivă.
Analizând conținutul actelor dosarului, Curtea constată că probatoriul administrat până în prezent conferă suficiente indicii că inculpatul a săvârșit infracțiunile pentru care a fost trimis în judecată.
Relevante în acest sens sunt: procesele-verbale întocmite de lucrătorii de poliție judiciară, procesele-verbale întocmite de către investigatorul sub acoperire, declarațiile colaboratorului,rapoartele de constatare tehnico-științifică, procesele verbale cu notele de redare ale convorbirilor audio-video din mediul ambiental înregistrate în mod autorizat, procesele verbale cu notele de redare ale convorbirilor telefonice interceptate și înregistrate în mod autorizat, procesul verbal de percheziție domiciliară.
Prin urmare, Curtea apreciază că sunt întrunite condițiile prevăzute de art.143 raportat la art.68/1 Cod procedură penală.
De asemenea, constată că temeiurile care au determinat arestarea inculpatului impun, în continuare, privarea de libertate a acestuia.
Astfel, temeiul prevăzut de art.148 lit.f Cod procedură penală se menține și în prezent, respectiv sunt îndeplinite cumulativ cele două condiții impuse de text.
Așa cum rezultă din actele dosarului, inculpatul a fost arestat preventiv și trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic de droguri de mare risc în formă agravată și deținere fără drept de droguri de mare risc, în vederea consumului propriu, prev. de art. 2 alin. 1 și 2 din Legea 143/2000 cu aplic. art. 75 alin. 1 lit. a din Codul penal și art. 14 lit. din Legea nr. 143/2000 și art. 4 alin. 1 și 2 din Legea 143/2000, pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani.
În ceea ce privește existența unor probe că lăsarea inculpatului în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică, Curtea apreciază că realizarea acestei condiții se poate deduce din gravitatea concretă a faptelor ( traficul și consumul de droguri de mare risc, existența unei pluralități de infracțiuni și de participanți) și din circumstanțele ce țin de persoana inculpatului (persoană tânără care a înțeles să-și câștige banii necesari din vânzarea de droguri).
Pe de altă parte, nu sunt de neglijat nici sentimentul de insecuritate generat în societate de prezența în stare de libertate a inculpatului care prin activitatea sa infracțională a pus în pericol sănătatea persoanelor și nici recrudescența acestui gen de infracțiuni, împrejurări ce îndrituiesc Curtea să aprecieze că se impune menținerea stării de privare de libertate a acestuia.
Curtea apreciază că, în această cauză, este justificată menținerea stării de arest preventiv, temeiurile care au determinat arestarea inițială nu s-au schimbat, impunându-se în continuare privarea de libertate a inculpatului .
Având în vedere considerentele expuse, Curtea apreciază că fiind legală și temeinică hotărârea tribunalului privind menținerea stării de arest a inculpatului.
În consecință, în baza art.38515pct.1 lit. b Cod procedură penală va respinge ca nefondat recursul inculpatului și în conformitate cu dispozițiile art.192 alin.2 din Codul d e procedură penală, îl va obliga la cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul formulat de inculpatul împotriva încheierii de ședință din 23.12.2009 pronunțată de Tribunalul București Secția a II a penală, în dosarul nr-.
Obligă recurentul inculpat la 200 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat din care 100 lei reprezentând onorariul apărătorului din oficiu se avansează din fondul Ministerul Justiției și Libertăților.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 04 ianuarie 2010.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR
GREFIER,
Red.-06.01.2010/Dact.EA-08.01.2010; 9.02.2010/2ex
Președinte:Silvia CerbuJudecători:Silvia Cerbu, Lucia Rog, Andreea Cioată
