Mentinerea masurii arestarii preventive. Decizia 425/2009. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- DECIZIE NR. 425/R/MF
Ședința publică din 19 Iunie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Teodora Gheorghe Sorescu G--
JUDECĂTOR 2: Raluca Elena Șimonescu
Judecător:-
Grefier:
Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Biroul Teritorial Pitești reprezentat prin:
Procuror -
S-au luat în examinare, pentru soluționare, recursurile penale declarate de inculpații A, deținuți în Penitenciarul Colibași, G, deținuți în Penitenciarul Spital Colibași, deținuți în Penitenciarul Colibași, AL, deținut în Penitenciarul Spital Colibași, deținut în Penitenciarul Colibași, împotriva încheierii de ședință nr. 53 din 10 iunie 2009, pronunțată de Tribunalul Vâlcea, în dosarul nr-.
S-a înregistrat ședința de judecată potrivit art.304 al. 1 Cod procedură penală.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, au răspuns recurenții inculpați: A, G, asistați de avocat ales în baza delegației de la dosar, - asistat de avocat ales în baza delegației de la dosar, asistat de avocați aleși, și - în baza delegațiilor de la dosar, asistat de avocat ales - în baza delegației de la dosar, Al asistat de avocat ales în baza delegației de la dosar, asistat de avocat ales în baza delegației de la dosar, asistat de avocat ales, asistați de avocat ales - în baza delegației de la dosar, - asistați de avocat ales -escu în baza delegației de la dosar și asistat din oficiu, de avocat a în baza delegației nr.2468/2009.
Procedura, legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, s-a permis apărătorilor să ia legătura cu inculpații.
Avocat, -, -, a și procurorul, pe rând, precizează că nu mai au cereri prealabile.
Nemaifiind cereri prealabile, curtea, constată procesul în stare de judecată și acordă cuvântul.
Avocat, pentru inculpatul, solicită a se constata că, încheierea pronunțată în cauză, este identică cu încheierea din 25 mai 2009, judecătorul nu a făcut altceva decât să le copieze, în acest sens fiind încălcat dreptul la apărare. Depune spre verificare copia încheierii din 25 mai 2009.
Motivarea încheierii trebuie făcută pentru fiecare inculpat în parte și nu la modul general cum s-a procedat.
În asemenea cazuri, Curtea de APEL PITEȘTI prin deciziile 739/2008, 740/2008 și 742/2008, a casat asemenea încheieri cu rejudecare,ceea ce se impune a se face și în această cauză.
De asemenea, urmează ca instanța să constate că este aproape un an de când inculpații au fost arestați și astfel a fost depășit termenul rezonabil.
În afară de convorbirea telefonică dintre și, nu este nici-o altă probă care să-l încrimineze.
În principal solicită admiterea recursului, casarea cu rejudecare și în subsidiar înlocuirea măsurii arestării cu măsura de a nu părăsi țara.
Avocat pentru inculpatul, solicită a se constata că, măsura de arestare a acestui inculpat nu este justificată, nu există nici-o probă care să-l încrimineze.
Mai mult, de la data arestării și până în prezent a trecut aproape un an, fiind depășit termenul rezonabil, prevăzut de art. 5 din CEDO.
Solicită admiterea recursului și punerea în libertate a inculpatului.
Avocat, pentru inculpații A, și G, solicită a se constata că, încadrarea juridică dată faptelor este făcută pe exces de putere și nu pe probe.
Prin încheierea recurată, judecătorul s-a autopronunțat, când motivat că s-a făcut dovada vinovăției inculpaților.
Instanța trebuie să analizeze situația personală a fiecărui inculpat și nu la modul general cum s-a procedat.
Scopul măsurii preventive poate fi atins potrivit art. 136 Cod pr. penală și prin luarea față de inculpați a altor măsuri.
Pericolul social a dispărut odată cu trecerea timpului, iar în spețe asemănătoare s-a dispus punerea în libertate a inculpaților.
În cauza de față au fost încălcate dispozițiile art. 5 din CEDO, având în vedere că a trecut cca. un an de la arestare, termenul rezonabil fiind depășit, și greșit judecătorul de la prima instanță a reținut că nu a fost depășit.
Până în prezent nu s-au administrat probe, deși a trecut destul de mult timp de la începerea cercetărilor.
Aprecierea limitelor rezonabile ale unei detenții provizorii se face luându-se în considerare circumstanțele concrete ale fiecărui caz, pentru a se vedea în ce măsură există indicii precise cu privire la un interes public real fără a fi adusă atingere prezumției de nevinovăție și nu la modul general cum s-a procedat în cauză.
În acest sens invocă cauzele Austria și Lituania.
Până la data arestării fiecare inculpat a avut loc de muncă, iar inculpatul locuiește în altă localitatea decât ceilalți inculpați.
Solicită admiterea recursurilor, casarea încheierii, punerea în libertate a inculpaților sau înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura de a nu părăsi țara.
Avocat -, pentru inculpații, și, precizează că își întemeiază motivele de recurs pe disp. art.385/9pct. 9 și 10 Cod procedură penală și art. 385/15 pct. 2 lit. d Cod procedură penală.
Încheierea instanței este greșită, întrucât în mod greșit judecătorul primei instanțe a apreciat că nu a fost depășit termenul rezonabil.
Potrivit art. 5 din Convenția Europeană, orice persoană arestată, are dreptul de a fi judecată într-un termen rezonabil sau eliberată putând fi subordonată unei garanții care să asigure prezentarea la proces.
Detenția preventivă trebuie să aibă un caracter excepțional, starea de libertate fiind stare normală.
Aprecierea limitelor rezonabile ale unei detenții provizorii se face luându-se în considerare circumstanțele concrete ale fiecărui caz.
Nici motivarea că prin punerea în libertate inculpații ar perturba buna desfășurare a procesului sau ar influența probele, nu este dovedită.
În cauză, nu se mai impune menținerea măsurii arestării preventive, întrucât motivele avute în vedere la luarea acestei măsuri nu mai subzistă.
În situația în care se vor găsi vinovați, inculpații vor executa pedeapsa, iar dacă, vor rămâne în continuare în arest, va avea de suferit și familia.
Solicită admiterea recursului, casarea încheierii și înlocuirea măsurii arestării cu măsura de a nu părăsi țara.
Avocat -escu având cuvântul pentru inculpații, - și, solicită a se constata că au fost încălcate dispozițiile procedurale prev. de art.356 Cod procedură penală, iar potrivit art.356 lit c Cod procedură penală încheierea trebuia motivată pe bază de probe.
Instanța de fond trebuia să analizeze situația fiecărui inculpat în parte, cu indicarea probelor ce-l încriminează și în baza cărora se impune menținerea arestării.
Termenul rezonabil a fost depășit, ceea ce impune punerea în libertate.
Inculpații au fosa audiați și nu mai au cum denatura probele.
Încheierea nu este motivată pe bază de probe, în ce constă pericolul public, iar acest pericol cu trecerea timpului a fost diminuat. Încadrarea juridică nu este corectă.
În cauză trebuie analizată și situația fiecărui inculpat, are studii superioare, se trage dintr-o familie organizată fiind exemplu în societate.
Solicită admiterea recursurilor și înlocuirea măsurii arestării cu măsura de a nu părăsi localitatea.
Avocat, pentru inculpatul Al, arată că împotriva acestuia s-au făcut constrângeri pentru a-l determina să recunoască și atât aceste constrângeri cât și starea de arest, i-au afectat foarte mult starea de sănătate. În acest sens depune la dosar două referate medicale.
Inculpatul este arestat de cca. un an de zile, termenul rezonabil fiind depășit.
Potrivit art.5 din Convenția Europeană, fiind depășit termenul rezonabil, se impune punerea în libertate.
Termenul pentru judecată la fond, a fost acordat pe data de 24 septembrie 2009, iar până la soluționarea definitivă a cauzei, va foarte mult, ceea ce i-ar afecta foarte mult sănătatea inculpatului.
Avocat solicită suspendarea ședinței de judecată întrucât inculpatului îi este rău.
Curtea, suspendă ședința de judecată pentru 15 minute, pentru a i se acorda îngrijiri medicale inculpatului.
După reluarea dezbaterilor, s-a acordat cuvântul în continuare pe recurs.
Avocat, în continuare, solicită a se constata că, pe parcursul arestării, inculpatul s-a îmbolnăvit atât psihic cât și neurologic, fiindu-i pusă în pericol viața.
Inculpatul nu este lider de grup, activitatea infracțională este derizorie, termenul rezonabil fiind depăși.
Pentru aceste motive solicită admiterea recursului, casarea încheierii și punerea în libertate sau, înlocuirea măsurii arestării cu măsura de a nu părăsi țara.
Avocat a pentru inculpatul, solicită a se constata că, nu se mai impune menținerea măsurii arestării întrucât nu mai subzistă motivele avute în vedere la luarea acestei măsuri, solicită admiterea recursului și judecarea inculpatului în stare de libertate.
Avocat pentru inculpatul -, solicită a se constata că, în mod greșit prima instanță a reținut că scopul educativ al inculpaților nu poate fi atins decât prin menținerea măsurii arestării. Încheierea este motivată pentru toții inculpații la un loc și nu pentru fiecare în parte așa cum prevăd dispozițiile legii.
Motivarea că inculpatul pus în libertate s-ar sustrage de la cercetare sau ar influiența negativ probele, nu este dovedită cu nici-o probă și nu există nici un indiciu în acest sens.
Scopul educativ poate fi atins și fără privare de liberare.
În cauză nu mai subzistă motivele avute în vedere la luarea măsurii arestării, termenul rezonabil a fost depășit și perioada executată fiind suficientă, iar dacă se va constata că se face vinovat pentru vre-o faptă va executa pedeapsa ce i se va aplica.
Inculpatul nu are antecedente penale, iar la data arestării se afla în continuarea studiilor.
Solicită admiterea recursului, casarea încheierii și înlocuirea măsurii arestării cu măsura de a nu părăsi țara.
Avocat -, pentru inculpatul, arată că, în mod greșit prima instanță a reținut că se impune menținerea în continuare a măsurii arestării.
din conținutul încheierii rezultă că procurorul de cauză a arătat că, încadrările pot fi altele decât cele cu care a fost investită instanța.
Dacă se preconizează o schimbare de încadrare, menținerea în continuare a măsurii arestării este nelegală, întrucât încadrarea juridică va fi alta.
Dacă totuși se va stabili prin hotărâre definitivă că inculpatul a comis vre-o faptă penală, sau fapta cu care a fost investită instanța, atunci se va lua măsura care se impune.
În cauză au fost invocate o serie de nulități absolute care privesc atât actele premergătoare, măsurile preventive sau de prelungire a arestării, despre care judecătorul fondului a motivat că aceste nulități nu pot fi puse în discuție decât cu procedura îndeplinită cu părțile civile.
Potrivit dispozițiilor legale, nulitățile absolute pot fi invocate oricând în cursul judecății.
Solicită admiterea recursului, casarea încheierii și judecarea în stare de libertate.
Avocat, pentru inculpatul, solicită a se constata că au trecut 11 luni de la data arestării, a fost diminuat impactul asupra opiniei publice, nu mai subzistă temeiurile avute în vedere la luarea acestei măsuri, se impune punerea în libertate sau înlocuirea măsurii arestării cu măsura de a nu părăsi țara.
Nu sunt date sau probe noi, care să conducă la situația de a se menține starea de arest.
Deciziile CEDO au statuat că numai gravitatea faptei nu constituie temei legal pentru menținerea arestării.
Nu există probe din care să rezulte că inculpatul s-ar sustrage de la cercetare sau că va influiența probele. In măsura în care se va reține vinovăție prin hotărâre definitivă, va suporta rigorile legii.
Au mai fost și alte cauze, în care după 6 luni inculpații au fost puși în libertate.
În acest proces, fondul cauzei fost amânat la data de 24 septembrie 2009,dată la care este posibil să nu se judece și să fie din nou amânată cauza.
Până la soluționarea definitivă a cauzei și stabilirea vinovăției orice persoană este considerată nevinovată.
Anterior arestării inculpatul a avut o conduită bună, a avut un loc de muncă, iar în perioada de când este arestat s-a născut un copil.
Procurorul pune concluzii de respingere a recursurilor, menținerea încheierii ca legală și temeinică, întrucât temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării nu au fost modificate,
Termenul rezonabil trebuie avut în vedere raportat la natura și gravitatea infracțiunii.
Analiza situației de fapt se va face la fond și nu pe menținerea arestării.
Inculpații au fost trimiși în judecată pentru comiterea unor infracțiuni deosebite de grave, prin constituirea în grup organizat, respectiv infracțiuni informatice, pe o perioadă lungă de timp, înșelând mai mulți cetățeni străini cu prejudicii destul de mari.
Cauza a fost disjunsă cu privire la alți participanți pentru săvârșirea aceluiași gen de infracțiuni
Deși sarcina administrării probelor revine instanței de judecată, au fost trimis e-mail la părțile vătămate pentru obținerea de informații, cu privire la prejudiciu,acestea fiind dovezi din care rezultă că pot perturba buna desfășurare a procesului.
Nu se poate pune în discuție încadrarea juridică în acest moment, discutându-se numai măsura arestării. Chiar și dacă încadrarea juridică va suferi modificări, infracțiunile sunt comise și se impune menținerea măsurii arestării.
Recurenții inculpați având ultimul cuvânt:
A, G, -, -, și, pe rând, cer să fie judecați în stare de libertate.
Al, solicită să fie judecat în stare de libertate întrucât este grav bolnav.
CURTEA
Asupra recursurilor penale formulate, deliberând, constată:
Prin încheierea nr. 53 din 10 iunie 2009, pronunțată de Tribunalul Vâlcea, în baza art. 300/2 rap. la art.160/b Cod de procedură penală, s-a enținut măsura arestării preventive a inculpaților:
1. A, fiul lui și, născut la data de 18.05.1982 în Bălcești, județul V, domiciliat în Râmnicu-V, Calea lui - nr. 173,. 18,. A,. 7, județul V, județul V, cu CNP -,aflat în aflat în stare de arest preventiv în Penitenciarul Colibași, județul
2., fiul lui G și, născut la data de 16.03.1981 în B, sector 1, domiciliat în B,--A,. A,. 40, sector 3, cu CNP -, aflat în aflat în stare de arest preventiv în Penitenciarul Colibași, județul A.
3., fiul lui și, născut la data de 29.06.1983 în D, jud. V, domiciliat în, sat, județul, cu CNP -,aflat în aflat în stare de arest preventiv în Penitenciarul Colibași, județul
4., fiul lui G și -, născut la data de 21.11.1980 în Râmnicu-V, județul V, domiciliat în Râmnicu-V,. -escu nr. 5, județul V, cu CNP -,aflat în aflat în stare de arest preventiv în Penitenciarul Colibași, județul
5., fiul lui și -, născut la data de 13.11.1979 în Râmnicu-V, județul V, domiciliat în Râmnicu-V,-,.18,. B,.1, județul V, cu CNP -,aflat în aflat în stare de arest preventiv în Penitenciarul Colibași, județul
6., fiul lui - și, născut la data de 02.10.1982 în Râmnicu-V, județul V, domiciliat în Râmnicu-V, Calea lui - nr. 80, -. A,. 3, județul V, cu CNP -,aflat în Arestul J
7., fiul lui și, născut la data de 03.10.1979 în Râmnicu-V, județul V, domiciliat în Râmnicu-V, Calea lui - nr. 162,. 26,. B,. 14, județul V, cu CNP -,aflat în aflat în stare de arest preventiv în Penitenciarul Colibași, județul
8., fiul lui și -, născut la data de 03.06.1984 în D, județul V, domiciliat în D, -, -. A,. 10, județul V, cu CNP -,aflat în aflat în stare de arest preventiv în Penitenciarul Colibași, județul
9., fiul lui și -, născut la data de 10.01.1985 în Râmnicu-V, județul V, domiciliat în Râmnicu-V,-, -. A,. 13, județul V, cu CNP -,aflat în aflat în stare de arest preventiv în Penitenciarul Colibași, județul
10., fiul lui și, născut la data de 12.05.1988 în P, județul H, domiciliat în Râmnicu-V, Calea lui - nr. 173,. 18,. A,. 6, județul V, cu CNP -,aflat în aflat în stare de arest preventiv în Penitenciarul Colibași, județul
11. G, fiul lui și -, născut la data de 28.11.1988 în Râmnicu-V, județul V, domiciliat în Râmnicu-V, str. -. - nr. 5,. 27,. C,. 1, județul V, cu CNP -,aflat în aflat în stare de arest preventiv în Penitenciarul Colibași, județul
12., fiul lui - și -, născut la data de 20.08.1988 în H, județul V, domiciliat în Râmnicu-V,-, -. B,. 8, județul V, cu CNP -,aflat în aflat în stare de arest preventiv în Penitenciarul Colibași, județul
13., fiul lui și -, născut la data de 13.09.1980 în S, județul O, domiciliat în Râmnicu-V,-, -. A,. 19, jud. V, cu CNP -,aflat în aflat în stare de arest preventiv în Penitenciarul Colibași, județul
14., fiul lui G și -, născut la data de 25.12.1982 în Râmnicu-V, județul V, domiciliat în Râmnicu-V,. -escu nr. 5, județul V, cu CNP -,aflat în aflat în stare de arest preventiv în Penitenciarul Colibași, județul
15., fiul lui G și -, născut la data de 28.07.1983 în Râmnicu-V, județul V, domiciliat în Râmnicu-V,-, -. C,. 30, județul V, cu CNP -,aflat în aflat în stare de arest preventiv în Penitenciarul Colibași, județul
16., fiul lui și, născut la data de 29.01.1980 în B, sector 1, domiciliat în B, bld. Luptătorilor nr. 34, sector 1, cu CNP -,aflat în aflat în stare de arest preventiv în Penitenciarul Colibași, județul
17. AL, cetățean iordanian, fiul lui și,născut la data de 20.02.1969 în, Regatul al, domiciliat în, Regatul al, nr. național -, cu permis de ședere în România seria - - și reședința în România în B, str. av. nr.2,.24,.1,.26, sector 1, cu CNP -,aflat în aflat în stare de arest preventiv în Penitenciarul Colibași, județul
18. -, fiul lui și -, născut la data de 02.05.1976 în Râmnicu-V, județul V, domiciliat în Râmnicu-V, Calea lui - nr. 152,. 13,. B,. 2, județul V, cu CNP -,aflat în aflat în stare de arest preventiv în Penitenciarul Colibași, județul
19., fiul lui G și -, născut la data de 11.04.1980 în Râmnicu-V, județul V, domiciliat în Râmnicu-V, bld. T nr.1, -2,. D,. 9, județul V, cu CNP -,aflat în aflat în stare de arest preventiv în Penitenciarul Colibași, județul
În baza art. 192 alin. 3 Cod de procedură penală, cheltuielile judiciare avansate de stat au rămas în sarcina acestuia.
Pentru a dispune astfel, instanța de fond a reținut că arestarea preventivă a inculpaților sus-numiți a fost dispusă prin încheierea nr. 32 din16 iulie 2008 a Tribunalului Vâlcea, pentru comiterea de infracțiuni grave, prevăzute de art. 7 alin. 1 din Legea nr. 39/2003, art. 49 din Legea nr. 161/2003 cu aplic. art. 41 alin.2 Cod penal, art. 215 alin. 1, 2, 3, 5 Cod penal cu aplicarea art.41 alin. 2 Cod penal, cu aplicarea art. 33 lit. a, b Cod penal.
Tribunalul a constatat că temeiurile care au stat la baza luării acestei măsuri nu s-au schimbat, întrucât inculpații au fost trimiși în judecată prin rechizitoriu, fiind acuzați că au fraudat persoane fizice și juridice din străinătate, prin folosirea mai multor modalități de opera într-un grup infracțional organizat, constituit în jurul inculpaților - și -.
Detaliind cele stabilite de acuzare, judecătorul fondului a arătat că, într-o primă modalitate de operare, autorii postau anunțuri de vânzare a unor bunuri pe care în realitate nu le dețineau, apelând la site-uri specializate în comerț electronic (E-bay.com,.com,.com,. com).
Accesul la aceste site-uri se făcea prin conectare folosind datele de identificare ale altor persoane (user), inclusiv date ale cărților de credit aparținând acestora; informațiile erau obținute prin lansarea pe internet de mesaje nedorite către un număr nedefinit de destinatari (mesajespam) și determinarea unora dintre aceștia să dezvăluie expeditorului date personale (metoda phishing). De exemplu, sub pretextul actualizării bazelor de date ale unor instituții, de regulă bancare, victima era îndrumată prin mesajul spam să trimită informații personale către o adresă de e-mail care în realitate era controlată de autorulphishing-ului; datele astfel obținute erau folosite pentru înscrierea neautorizată, cu identitatea persoanei respective, pe site-urile de comerț on-line. Acest mod de operare urmărea atât ascunderea propriei identități, cât și câștigarea încrederii victimelor - cetățeni străini, cărora li se induceau falsa impresie cu privire la identitatea, fizică și electronică, a persoanei cu care încheie acordul.
Ulterior, autorii postau anunțuri de vânzare a unor bunuri pe care în realitate nu le dețineau și determinau victimele să achiziționeze bunurile și să efectueze plata prețului, fie prin sisteme de transfer rapid de bani (, ), fie prin depuneri în conturi bancare, pe nume fictive de beneficiari. Aceste identități fictive erau folosite de membrii grupării, deplasați în străinătate în scopul ridicării sumelor transferate de victime.
Sumele rezultate au fost trimise în țară, prin servicii de transfer rapid de bani, de această dată folosindu-se o identitate fictivă a expeditorului și una reală a beneficiarului, care aveau același nume, urmărindu-se crearea unei false impresii cu privire la o legătură familială. Beneficiarii erau cetățeni români recrutați de către autori, ce încercau să-și protejeze anonimatul și să se sustragă de la tragerea la răspundere penală. Alte modalități de repatriere a banilor erau depunerea în conturi bancare ori apelarea la serviciile unor transportatori auto.
Prin aceste modalități, s-a încercat crearea unui circuit al banilor proveniți din faptele ilicite, care să ascundă adevărata destinație a sumelor și identitatea reală a autorilor. Prin urmare, pe lângă fraudarea cetățenilor străini, autorii au organizat și o rețea de spălare a banilor rezultați din faptele ilicite.
În vederea funcționării întregului sistem, activitățile membrilor grupului erau interdependente, iar informația circula exclusiv electronic (convorbiri telefonice, mesaje tip sms sau corespondență on-line), fiind transmise informații cu privire la transferurile ce trebuie "executate" și feed-back-ul, conținând confirmarea operațiunilor frauduloase.
În timp, datorită sprijinului reciproc și schimbului activ de informații între membrii grupului, modurile de operare erau perfecționate, în sensul că autorii postau, pesite-uri specializate în comerț electronic, anunțuri de vânzare a unor bunuri pe care în realitate nu le dețineau.
Astfel, s-a conturat o altă modalitate de operare, prin care, în locul folosirii sistemelor uzuale de garantare a tranzacțiilor on-line (tip escrow), autorii determinau victimele să facă depozite temporare, prin sisteme de transfer rapid de bani tip sau, pe numele unor persoane de încredere, cu posibilitatea anulării transferului în cazul neacceptării bunului de către cumpărător. În realitate, bunul nu era livrat, pentru că acesta de fapt nu exista, iar sumele depuse drept garanție erau încasate prin mijloace frauduloase. În acest scop, membrii grupului au cooptat persoane aflate în străinătate, care aveau acces direct la serviciile de transfer rapid de bani (angajați sau deținători ai unor astfel de unități) și puteau ridica sumele fără utilizarea unor acte de identitate.
Ulterior, aceleași persoane repatriau sumele de bani provenite din fraudă prin servicii de transfer rapid de bani.
A fost identificată și oat reia modalitate de comitere a faptelor, constând în sustragerea de fonduri prin efectuarea de transferuri neautorizate din conturile bancare ale unor societăți străine în conturi controlate de autori, intrarea în posesia acestora fiind realizată prin transferuri repetate ale sumelor obținute ilicit, cu ajutorul unor complici.
Astfel, autorii alertau victima - de regulă societate comercială americană cu venituri importante - cu privire la existența unor sesizări împotriva sa, prin intermediul unoremail-uri provenind aparent de la autorități americane, determinând-o să acceseze documente atașate mesajului electronic, modalitate în care erau obținute date ce permiteau accesarea ilegală a conturilor. Ulterior, erau realizate operațiuni de transfer al unor importante sume de bani în conturi create special de autori la instituții bancare din Statele Unite ale Americii, Canada, etc. Cu ajutorul unor complici, aceste sume erau retransferate în alte conturi bancare din străinătate, de unde erau ridicate prin intermediul unor alți complici care le introduceau în țară.
Datorită implicării în activități de fraudă informatică, conexiunilor pe care le aveau în străinătate și disponibilității de a se folosi de acestea în activități infracționale, în jurul numiților - și - s-a creat un grup organizat, ai cărui membri comiteau fraude informatice fie asociate cu înșelăciunea fie, în cazul celui de-al doilea, și cu furtul prin transferul neautorizat de fonduri bănești din conturi bancare.
Necesitatea introducerii în țară a sumelor rezultate din astfel de activități a dus la angrenarea în lanțul infracțional a altor persoane, a căror activitate consta în sprijinirea grupului, în vederea ascunderii adevăratei proveniențe a banilor ori a identității reale a persoanelor ce intrau în contact direct cu victimele.
Se reține că inculpaților - și - - le erau transmise de către mai multe persoane, prin intermediul serviciului de mesagerie scrisă, date cu privire la operațiuni prin sistemele de transfer rapid de bani, date pe care aceștia, la rândul lor, le înaintau persoanelor de legătură aflate în țară sau în străinătate, în vederea ridicării sumelor rezultate din transferurile inițiale de la victime. După "executarea" transferurilor, datele pentru confirmare erau comunicate pe același "traseu", fiecare "verigă" a lanțului comunicațional beneficiind de un anumit procent din suma obținută prin fraudarea cetățenilor străini.
Din discuțiile purtate între membrii grupului ori mesajele transmise între aceștia, s-a dedus că procentele pentru fiecare "serviciu" sunt negociate, avându-se în vedere și numărul transferurilor date spre "executare", continuitatea colaborării ori riscurile la care se supun persoanele ce ridică banii.
Inculpatul a participat la activitatea grupului prin lansarea de oferte dolosive pe site-uri specializate în vânzări on-line și oferirea de suport altor membri ai grupului ce desfășoară același tip de activități infracționale, prin schimbul de informații cu privire la modalități de operare, site-uri folosite, posibilități de procurare a unor date, persoane de contact. De asemenea, colaborând cu - pe linia accesării ilegale a unor sisteme informatice și transferului neautorizat de fonduri bănești, acesta a înlesnit repatrierea sumelor rezultate din producerea de prejudicii prin persoana sa de legătură din SUA, numitul, de la care primea date ale conturilor folosite pentru recuperarea banilor. După realizarea transferurilor neautorizate, datele cu privire la cont, suma transferată și victimă sunt retransmise lui, în vederea repatrierii banilor.
a stabilit că oferirea de suport tehnic și schimbul informațional în ce privește frauda informatică asociată cu furtul prin transferul neautorizat de fonduri bănești din conturi bancare erau asigurate în cadrul grupului de inculpații și., în realizarea rezoluției infracționale, desfășurau și activități de accesare ilegală a unor sisteme informatice, prin folosirea neautorizată a datelor privinduser-ul și parola conturilor bancareon-line, precum și de interceptare de transmisii de date informatice și fals informatic, în vederea obținerii acestor date. Prin intermediul inculpatului, la aceștia ajungeau datele conturilor puse la dispoziție pentru transferarea banilor. Ulterior, confirmarea efectuării transferurilor din conturile victimelor în cele puse la dispoziția lor, era făcută fie verbal - la telefon, fie prin transmiterea aceluiași conținut al mesajului, la care se adăuga suma sustrasă din contul victimei și titularul contului în care banii fuseseră transferați. Acest transfer se efectua prin accesul direct în contul victimei, după obținerea frauduloasă a datelor privinduser-ul și parola de acces la contulon-line, prin introducerea unui virus în computerul victimei și preluarea datelor din acesta.
S-a precizat, în acest sens, că pe un memory stick ridicat de la locuința inculpatului -, au fost identificate trei fișiere infectate cu viruși de tip troian, care sunt apte să modifice setările unui computer și să instaleze pe calculator programe de tip malware. De asemenea, datele recuperate de către specialiști din memoria telefoanelor mobile ridicate de la inculpatului au relevat implicarea acestuia în activitățile de transfer de fonduri bănești, conținând informații cu privire la companii străine și instituții bancare. În cauză a fost efectuată percheziția informatică și asupra clonei laptop-ului ridicat de la locuința din B în care a fost identificat inculpatul -, aceasta conținând date bancare, informații privind instrumente de plată electronică sau instituții bancare.
Activitatea inculpatului A- consta în conducerea și coordonarea directă a mai multor persoane care lansau oferte dolosive pe site-uri specializate în vânzări on-line (inculpații, G, - - fiecare dintre aceștia efectuând o anumită activitate, de la culegerea datelor cu privire la potențialele victime, la copierea de pe diversesite-uri a imaginilor și descrierii bunurilor oferite apoi spre vânzare, crearea unor paginiweb, contactarea victimei etc.- astfel cum rezultă și din perchezițiile informatice efectuate), finanțând activitatea acestora și facilitând, prin intermediul numiților - și -, repatrierea sumelor provenite din activitatea infracțională desfășurată.
Organizarea și activitatea desfășurată de aceștia a fost confirmată și prin declarația inculpatului -, care a indicat atât rolul inculpatului - de a facilita ridicarea banilor din străinătate (legătura cu "săgeți"), cât și faptul că pentru inculpatul A - "lucrau" mai multe persoane.
La percheziționarea clonelor suporturilor informatice ridicate la perchezițiile domiciliare, s-au identificat date cu privire la instrumente de plată electronică, adrese de poștă electronică, pagini de internet, datele de utilizatori, imagini ale unor bunuri, autoturisme și datele privind aceste bunuri.
Tot astfel, inculpații - și au participat la activitatea grupului prin lansarea de oferte dolosive pesite-uri specializate în vânzărion-lineși au oferit suport altor membri ai grupului, ce desfășurau același tip de activități infracționale, prin schimbul de informații cu privire la noi moduri de operare sau optimizarea celor practicate, obținerea unor date de înregistrare pe site-uri specializate în vânzărion-line( user și parolă - date rezultate din perchezițiile informatice), puncte vulnerabile ale unor site-uri de comerț on-line, metode de ascundere a identității electronice etc. Activitatea acestora se desfășura pe linia comiterii de fraude informatice asociate cu înșelăciunea, împreună cu și.
informatică efectuată asupra unuiharddiskridicat de la inculpatul - a relevat utilizarea, printre altele, a aceluiași nume de companie pentru direcționarea banilor trimiși de victime cu cel utilizat de alți membri ai grupului, pentru transferul neautorizat de fonduri bănești din conturi bancare (de exemplu, Real ).
În cadrul grupului, inculpatul - transmitea informații cu privire la transferurile ce trebuiau "executate" și, ulterior,feed-back-ul conținând confirmarea operațiunilor frauduloase. Astfel, acesta primea constant de la - datele transferurilor, pe care le înainta persoanelor de legătură din și, ulterior, retransmitea confirmarea ridicării banilor (de exemplu, mesajele din 15.01.2008, 16.01.2008, 17.01.2008, 28.01.2008 - - ).
În ce privește activitatea infracțională a inculpatului Al, s-a reținut că acesta a participat la activitatea grupului infracțional organizat prin sprijinirea și facilitarea repatrierii sumelor provenite din activitatea infracțională persoanelor ce produc prejudicii prin accesarea ilegală a unor sisteme informatice și transferul neautorizat de fonduri bănești.
Prin intermediul inculpatului, inculpatul sus-numit l-a cunoscut pe coinculpatul - și ambii au îmbrățișat ideea inculpatului - de a sprijini, prin repatrierea unor sume de bani, activitatea membrilor grupării infracționale, legată de transferul neautorizat de fonduri bănești. În schimbul unui procent din prejudiciul creat victimei (procent calculat și primit de fiecare dintre inc. și Al ), au fost efectuate demersuri în vederea obținerii unor conturi în care să fie virați banii rezultați din fraudarea victimelor.
Ulterior realizării transferului, inculpatului Al i se comunica numele victimei și suma transferată, pentru a avea controlul operațiunilor din cont.
Inculpatul Al a sprijinit și alt tip de activități infracționale, legate de instrumente bancare și obținerea de beneficii pecuniare prin mijloace ilicite, precum și obținerea unor alte conturi în țări arabe.
Pentru repatrierea banilor, au fost identificate două căi: pe de o parte, - avea legături directe cu cetățeni străini, care ridicau banii expediați de victime cu eludarea formalităților necesare unei astfel de operațiuni. Ulterior, în baza înțelegerii cu - și după obținerea unor nume de beneficiari puse la dispoziție de numitul -, "colaboratorii" externi transferau sumele rămase după retragerea procentului ce le revenea (negociat cu - ), datele operațiunilor fiind astfel alese încât să ascundă reala proveniență a banilor.
Pe de altă parte, în timp s-au stabilit legături și cu alte persoane ce coordonează operațiuni de repatriere a banilor ridicați în străinătate, de această dată prin transferuri sau ori gestionarea unor conturi bancare străine (Ungaria, Cehia etc.), în care erau depuse sume rezultate din fraude informatice, banii fiind "colectați" periodic și distribuiți colaboratorilor.
repatrierii sumelor de bani provenite din activitatea infracțională de lansare a ofertelor dolosive pesite-uri specializate în vânzărion-line, era realizată și de inculpatul -, care însă a desfășurat și activități de lansare a unor oferte dolosive pesite-uri specializate în vânzărion-line(după cum rezultă din percheziția informatică), purtând discuții cu victimele. De remarcat este și faptul că acesta, înainte de plecarea sa în Marea Britanie, i-a contactat pe A - și -, pentru a-i determina să-i ofere "exclusivitate" pentru viitoarele transferuri către și din această țară, negociind procentul ce urma să-i revină pentru acest serviciu.
În fine, s-a stabilit că în cadrul grupului, inculpatul - înlesnea primirea sumelor de bani de către -, prin ridicarea directă a unor sume (astfel cum s-a constatat prin raportul de constatare tehnico-științifică grafică efectuat în cauză), determinarea altor persoane să "execute" astfel de transferuri (după cum rezultă din comunicărilor telefonice, coroborate cu declarația ) ori primirea unor sume de bani ori instrumente de plată electronică de la alți membri ai grupului.
Inculpatul - - - asigura calea de repatriere a sumelor rezultate din activitatea infracțională unor persoane ce lansau oferte dolosive pesite-uri specializate în vânzărion-lineori produceau prejudicii, prin accesarea ilegală a unor sisteme informatice și transferul neautorizat de fonduri bănești, operațiuni prin care se urmărea ascunderea adevăratei proveniențe a banilor ori a identității reale a persoanelor ce intrau în contact direct cu victimele.
Activitatea era realizată fie direct, fie prin indicarea numelor persoanelor ce urmau să ridice banii.
Verificând din oficiu starea de arest a inculpaților, prin prisma cauzelor de încetare de drept, de revocare sau de înlocuire a acestei stări, tribunalul a constatat existența probelor certe că lăsarea în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică, deoarece de la termenul de judecată din 8 ianuarie 2009 și până în prezent nu au fost administrate probe, datorită lipsei de procedură cu părțile vătămate cu domiciliul în alte țări, inclusiv în Australia și SUA, așa încât s-a acordat termen la data de 14 septembrie 2009, pentru îndeplinirea procedurii de citare.
S-a precizat că urmărirea penală s-a desfășurat cu respectarea cerințelor prevăzute de lege privind dreptul la apărare.
Volumul mare de activitate al procurorului în strângerea și interpretarea materialului a îndreptățit instanța să conchidă că a fost respectat termenul rezonabil al arestării până la trimiterea în judecată a inculpaților.
De asemenea, se precizează în considerentele încheierii că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 5 din Convenția pentru apărarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului și ale art. 23 din Constituția României, așa încât nu se poate dispune revocarea măsurii arestării preventive inculpaților.
Faptul că inculpații au fost trimiși în judecată pentru infracțiunile descrise în rechizitoriu, că apărătorii inculpaților susțin nulitatea actului de sesizare a instanței, invocând lipsa motivării acestuia pentru fiecare infracțiune în parte, nu poate conduce la revocarea măsurii arestării preventive, această chestiune urmând a fi luată în discuție când toate părțile sunt legal citate.
Numai după îndeplinirea procedurii de citare cu toate părțile se va aprecia cu privire la valoarea probelor administrate în cauză, dacă aceste probe au fost administrate cu respectarea cerințelor prevăzute de lege și pot constitui sau nu temei al vinovăției inculpaților.
Până la acest moment, inculpații sunt bănuiți că au săvârșit infracțiunile pentru care au fost trimiși în judecată.
Schimbarea încadrării juridice a faptelor pentru care au fost trimiși în judecată inculpații se poate face după o procedură anume prevăzută de lege, evaluând toate probele administrate.
Faptul că au trecut 11 luni de la arestarea preventivă a inculpaților nu a putut fi considerat temei de revocare a acestei măsuri, mai ales că în privința inculpatului, au apărut temeiuri noi care justifică menținerea în continuare a arestării preventive, deoarece apărătorul acestuia a luat legătura cu unele dintre părțile vătămate cu domiciliile în străinătate, substituindu-se instanței de judecată, așa cum rezultă din actele depuse la dosar în ședința din 22 aprilie 2009.
Cererea formulată de inculpatul -, de revocare a măsurii arestării preventive sau înlocuirea acesteia a fost privită ca neîntemeiată, mai ales că nculpații au fost trimiși în judecată și pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 209 alin. 4 Cod penal, precum și art. 215 alin. 5 Cod penal, pedepsite cu închisoarea până la 20 de ani.
Tribunalul a constatat că pericolul pentru ordinea publică își găsește expresia și în starea de neliniște, sentimentul de insecuritate în rândul societății, generat de faptul că persoane bănuite de săvârșirea unor infracțiuni de o gravitatea deosebită sunt cercetate și judecate în stare de libertate.
Situația personală a inculpaților, lipsa antecedentelor penale, vârsta, conduita bună a acestora, faptul că unii dintre inculpați au copii, fiind singurii întreținători de familie, nu au putut conducă la luarea altei măsuri procesuale preventive.
Dimpotrivă, săvârșirea infracțiunilor de crimă organizată prevăzute de art. 7 alin. 1 din Legea nr. 39/2003, art. 49 din Legea nr. 161/2003 cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal, art. 208 alin. 1 comb. cu art. 209 alin. 4 Cod penal cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal, art. 49 din Legea nr. 161/2003 cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal, art. 215 alin. 1, 2, 3, 5 Cod penal cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal, a pus în evidență primei instanțe pericolul social concret pentru ordinea publică, mediul de afaceri român fiind profund afectat.
Pericolul social concret a fost apreciat și prin prisma gradului de pericol social al infracțiunilor pentru care sunt cercetați inculpații, a modalităților concrete în care au acționat, a mijloacelor prin care au înțeles să își desfășoare activitatea infracțională (constituirea unui grup infracțional organizat, cu roluri bine stabilite pentru realizarea infracțiunilor, implicarea unui număr foarte mare de persoane interpuse în efectuarea operațiunilor de transferuri de bani ori de ridicare efectivă a banilor și predarea către adevărații beneficiari, în scopul ascunderii identității reale a acestora și îngreunarea descoperirii faptelor și a adevăraților autori).
Inculpații au recurs la transferuri repetate prin conturi bancare, ridicarea din străinătate de către unele persoane și transferuri repetate prin curierat ori persoane fizice, racolând diferite persoane pentru a ridica banii de la serviciile de curierat din România.
Toate aceste împrejurări care, potrivit tribunalului, au fost confirmate prin probatoriul administrat în faza urmăririi penale, au relevat periculozitatea deosebită a infractorilor cercetați.
De aceea, s-a conchis că subzistă sentimentul de nesiguranță al publicului în tranzacțiion-line, pe care l-au generat acest gen de fapte, atât în țară, cât și în străinătate, dar în mod special la nivel local.
S-a observat că săvârșirea acestui gen de infracțiuni a căpătat un caracter de fenomen, majoritatea dintre inculpații anchetați creându-și un mod de viață din comiterea lor.
Menținerea arestării preventive în condițiile legii, nu afectează, în opinia judecătorului fondului, dreptul inculpaților la un proces echitabil, aceștia având posibilitatea de a-și dovedi nevinovăția în cursul judecării procesului penal sau pentru a dovedi cauze care să atenueze răspunderea penală.
Împotriva acestei încheieri, în termen legal au declarat recurs inculpații, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie și solicitând casarea, pentru următoarele argumente:
A fost încălcat dreptul la apărare, prin aceea că motivarea încheierii nu oferă argumente care să justifice menținerea arestului pentru fiecare inculpat, ci este "globală", în sensul că face referiri generale și, în plus, este identică cu încheierea pronunțată anterior, la 25 mai 2009, judecătorul nefăcând altceva decât să copieze întocmai conținutul încheierii precedente.
A fost depășit termenul rezonabil al arestării, astfel că această măsură ar trebui înlocuită cu una mai blândă, mai ales că pericolul concret pentru ordinea publică pe care lăsarea în libertate a inculpaților l-a prezentat a dispărut odată cu trecerea timpului.
De la sesizarea instanței și până în prezent nu au fost administrate probe, iar inculpații nu ar mai putea să influențeze în vreun mod aflarea adevărului denaturând probele, atâta vreme cât acestea constau în expertize și înregistrări ale convorbirilor telefonice.
Recurentul - inculpat Al a invocat și starea precară a sănătății, ce s-a alterat în timpul detenției de aproape 1 an de zile.
Au subliniat recurenții că nu există probe care să dovedească faptul că, odată puși în libertate, ar încerca să influențeze probele, ori s-ar sustrage de la judecată.
Examinând hotărârea recurată prin prisma criticilor formulate, cum și a dispozițiilor art. 141 și art. 385/6 alin. ultim din Codul d e procedură penală, curtea în opinie majoritară constată că menținerea arestării preventive a recurenților - inculpați a fost făcută cu încălcarea prevederilor art. 5 paragr. 3 din Convenția pentru apărarea drepturilor și a libertăților fundamentale ale omului, pentru considerentele ce urmează a fi expuse.
Potrivit prevederilor la care am făcut mai sus referire, ce au prioritate în raport cu reglementările interne, orice persoană arestată sau deținută, dacă a fost arestată sau reținută în vederea aducerii sale în fața autorității judiciare competente, atunci când există motive verosimile de a bănui că a săvârșit o infracțiune sau când există motive temeinice de a crede în necesitatea de aoî mpiedica să săvârșească o infracțiune sau să fugă după săvârșirea acesteia - are dreptul de a fi judecată într-un termen rezonabil sau eliberată în cursul procedurii.
Punerea în libertate poate fi subordonată unei garanții care să asigure prezentarea persoanei în cauză la audiere.
În speță, inculpații au fost arestați preventiv din luna iulie 2008, așadar de aproape un an de zile, timp în care acuzarea și-a epuizat probatoriul, finalizând cercetarea prin actul de sesizare a instanței de judecată, potrivit dispozițiilor art. 264 din Codul d e procedură penală.
De la momentul trimiterii în judecată (06.01.2009) și până în prezent nu au putut fi efectuate demersurile prevăzute de art. 300 din cod, deoarece procedura de citare cu părțile vătămate, cetățeni ai altor state, se realizează anevoios, fapt ce impune acordarea de termene lungi și presupune amânări repetate.
Este adevărat, celor în cauză li se aduc acuzații grave, de comitere a unor infracțiuni informatice în grup organizat, după cum a prezentat în detaliu judecătorul fondului, iar deosebita lor gravitate a putut constitui temei al arestării, deoarece, prin reacția publicului față de săvârșirea lor, s-a produs o tulburare socială de natură a justifica detenția preventivă.
Totuși, așa cum s-a precizat în jurisprudența, dacă o atare tulburare, provocată ca urmare a comiterii de fapte antisociale, poate fi luată în considerare în circumstanțe excepționale, ea nu ar mai putea fi apreciată ca un motiv pertinent și suficient pentru prelungirea detenției, decât dacă eliberarea inculpaților ar mai constitui în mod real o tulburare a ordinii publice.
Detenția nu este legitimă decât dacă ordinea publică rămâne realmente amenințată, iar continuarea ei nu ar putea să anticipeze pronunțarea unei pedepse privative de libertate.
Este știut că dacă gravitatea pedepsei la care acuzații se pot aștepta în caz de condamnare ar putea fi reținută ca factor ce i-ar conduce la a se sustrage judecății, eliberarea lor provizorie trebuie ordonată dacă se pot obține garanții suficiente care să le asigure prezența în fața instanței.
Alte circumstanțe pot să confirme existența pericolului ca inculpații să se sustragă judecății ori să conducă la decizia că detenția provizorie nu se mai justifică, iar acestea țin de caracterul lor, de moralitatea, domiciliul, profesia, resursele de care dispun, relațiile de familie, legăturile cu țara.
sustragerii descrește, în mod necesar, cu trecerea timpului de detenție preventivă, pentru că imputarea duratei acestei detenții asupra pedepsei privative de libertate la care inculpații pot aprecia că vor fi condamnați este de natură a reduce din tentația lor de a se sustrage.
În legătură cu circumstanțele la care am făcut referire, este lesne de observat, din hotărârea atacată, că ele nici nu au fost luate în considerare, prima instanță limitându-se, în aprecierea asupra legalității și temeiniciei arestării preventive, să expună pe larg acuzațiile ce li se aduc inculpaților și, analizând textele de lege care prevăd posibilitatea înlocuirii sau revocării arestului, să constate că gravitatea acuzațiilor justifică în continuare prevenția.
Din perspectiva hotărârilor pronunțate de împotriva României, în care s-au statuat în mod expres cele mai sus expuse, obligatorii pentru instanțele interne, completul majoritar nu împărtășește opinia judecătorului fondului, aceea că situația personală a inculpaților, lipsa antecedentelor penale, vârsta, conduita anterioară bună a acestora, faptul că unii dintre inculpați au copii minori, fiind singurii întreținători de familie, nu ar fi elemente care să conducă la înlocuirea arestării preventive cu o altă măsură.
Dimpotrivă, se apreciază că toate aceste circumstanțe - în mod corect enumerate de către instanța de fond, fără, însă, a ține seama de ele -, pledează puternic în favoarea concluziei că, odată administrat probatoriul acuzării, inculpații pot beneficia de dreptul de a fi judecați în stare de libertate.
Altminteri, detenția lor preventivă, depășind un an de zile și fiind previzibil că procedura în fața instanței va fi de lungă durată, necesitând cel puțin tot atâta timp cât cel scurs până în prezent de la luarea măsurii de prevenție, din împrejurări ce nu le sunt imputabile, s-ar transforma negreșit în executarea cu anticipație a unei pedepse privative de libertate, situație ce contravine flagrant dispozițiilor art. 5/2 din Codul d e procedură penală, referitoare la prezumția de nevinovăție.
Faptul că toți cei nouăsprezece inculpați arestați sunt extrem de tineri, având vârste ce o depășesc cu puțin pe cea a majoratului, că este prima dată când intră în conflict cu legea penală, că au familii de care sunt puternic atașați, iar unii dintre ei au și copii minori în întreținere, ne îndreptățesc să credem că, odată lăsați în libertate, după aproape un an de detenție preventivă, se vor feri să facă cel mai mic demers care să contravină legii, ce i-ar pune în situația de a reveni în penitenciar.
Este de presupus că, dacă la început toată "afacerea" li s-a părut o copilărie, un mod facil de a obține bani, prin folosirea cunoștințelor dobândite în domeniul informaticii - solide, de altfel -, de la persoane străine și chiar de la instituții importante din, așa încât au fost entuziasmați de rapiditatea cu care veneau câștigurile, ignorând că ceea ce fac contravine legii, după un an de arest preventiv, în care au luat contact cu mediul penitenciar, au conștientizat pe deplin gravitatea faptelor de săvârșirea cărora sunt acuzați.
Aceasta îi va determina ca, în cazul înlocuirii arestării cu o măsură preventivă mai blândă, să se supună tuturor obligațiilor ce li se vor impune și să se ferească de a comite noi fapte penale.
Nu poate fi acceptat, ca temei nou care să justifice în continuare arestarea unuia dintre inculpați, împrejurarea că apărătorul acestuia, în dorința de a sprijini eforturile instanței în realizarea procedurii de citare cu părțile vătămate, a încercat să le anunțe pe acestea în legătură cu termenul acordat, aducând acest fapt la cunoștința instanței.
Faptul că instanța de fond a reiterat, aproape ad litteram, mențiunile făcute în încheierile anterioare pronunțate în dosar, cu privire la măsura preventivă, nu face decât să scoată în evidență faptul că, departe de a mai exista probe certe care să confirme că lăsarea în libertate a inculpaților ar constitui un pericol concret pentru ordinea publică la acest moment, menținerea arestării lor a devenit o rutină, având exclusiv ca temei gravitatea acuzațiilor aduse, ceea ce nu poate fi acceptat.
De aceea, conchidem, cu majoritatea voturilor membrilor completului de judecată, că după trecerea unui an de la arestare, temeiurile care au determinat luarea acestei măsuri s-au schimbat, impunându-se înlocuirea ei, în baza art. 139 Cod de procedură penală.
Așa fiind, se vor admite recursurile, în temeiul art. 385/15 pct. 2 lit. d) din cod, va fi casată încheierea recurată și, înlăturându-se dispoziția de menținere a arestării preventive, se va proceda în consecință, potrivit textului de lege mai sus invocat.
Se vor aplica prevederile art. 145 din cod, cu impunerea față de inculpați a tuturor obligațiilor ce vor asigura, în continuare, buna desfășurare a procesului penal.
Se va atrage atenția acestora că, în caz de încălcare cu rea-credință a obligațiilor instituite în sarcina lor, va fi luată față de ei măsura arestării preventive.
Va fi menținut restul dispozițiilor hotărârii recurate.
Văzând și dispozițiile art. 192 alin. 3 din cod, cheltuielile judiciare avansate de stat vor rămâne în sarcina acestuia.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursurile declarate de inculpații A, G, AL, împotriva încheierii de ședință nr.53 din data de 10 iunie 2009, pronunțată de Tribunalul Vâlcea - secția penală, în dosarul nr-.
Casează în parte încheierea atacată.
Înlătură dispoziția de menținere a arestării inculpaților.
În baza art. 139 Cod procedură penală rap. la art. 145 Cod pr. penală, înlocuiește arestarea preventivă a inculpaților cu obligarea de a nu părăsi localitatea.
Pe durata măsurii obligării de a nu părăsi localitatea, impune inculpaților respectarea obligațiilor prev. de art.145 alin.1/1 lit. a)- d) Cod procedură penală.
Impune inculpaților obligațiile prev. de art. 145 alin.1/2 literele:
b) -să nu se deplaseze în locurile în care poate fi accesat Internetul;
c)- să nu se apropie de persoanele vătămate, de membrii familiei acestora, de coinculpați, de martori, experți, ori de alte persoane ce au legătură cu cauza și să nu comunice cu acestea direct sau indirect;
f)- să nu desfășoare activitatea în exercitarea căreia se bănuiește că au săvârșit faptele imputate.
Atrage atenția asupra art. 145 alin. 2/2 și alin 3 Cod procedură penală.
Dispune punerea de îndată în libertate a inculpaților de sub puterea mandatelor emise în această cauză, dacă nu sunt reținuți sau arestați în altă cauză.
O copie a prezentei decizii se va comunica fiecărui inculpat și instituțiilor menționate în art. 145 alin 2/1 Cod procedură penală.
Menține restul dispozițiilor încheierii recurate.
Cheltuielile judiciare avansate de stat, rămân în sarcina acestuia, inclusiv onorariul avocatului din oficiu în sumă de 200 lei se avansează din fondurile Ministerului Justiției și Libertăților.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 19 iunie 2009, la Curtea de APEL PITEȘTI - Secția penală și pentru cauze cu minori și de familie.
Gh.
Grefier,
Red.Gh.
Tehnored.
Ex.2
Jud.fond
OPINIE
pentru respingerea recursurilor ca nefondate pentru următoarele considerente:
În mod corect, instanța de fond a apreciat că necesitatea menținerii arestării preventive rezultă din existența în continuare a temeiurilor care au justificat luarea acestei măsuri preventive pentru fiecare dintre inculpați.
Din ansamblul probelor administrate până în prezent rezultă că inculpații sunt trimiși în judecată pentru săvârșirea unor infracțiuni multiple cu o amploare deosebită și care necesită în vederea aflării adevărului administrarea unui probatoriu complex.
Măsura privativă a arestării inculpaților a fost dispusă în temeiul art.148 lit.f Cod procedură penală existând date suficiente că lăsarea în libertate a acestora, prezintă încă pericol concret pentru ordinea publică, prin legăturile apropiate dintre acești infractori, faptele ce fac obiectul acestui dosar fiind deosebit de grave în legătură cu tranzacții frauduloase pe internet ce a condus la crearea unui prejudiciu exorbitant în dauna mai multor părți vătămate.
Este, desigur, adevărat că pericolul pentru ordinea publică nu se confundă cu pericolul social ca trăsătură esențială a infracțiunii, dar aceasta nu înseamnă însă, că în aprecierea pericolului pentru ordinea publică trebuie făcută abstracție de gravitatea faptei, întrucât faptele ce fac obiectul acestui dosar pun problema conjugării eforturilor unui grup de persoane cu o pregătire aparte în domeniul informatic în scopul fraudării mai multor părți vătămate ( cetățeni străini), infracțiuni de natură a crea în opinia publică un sentiment de insecuritate, credința că justiția și cei care concurează la înfăptuirea ei, nu acționează îndeajuns împotriva infracționalității.
Toate acestea, în opinia mea, sunt probe în sensul dispozițiilor art.148 lit.f Cod procedură penală că lăsarea în libertate a inculpaților prezintă pericol social concret pentru ordinea publică prin lezarea valorilor și relațiilor sociale care formează sfera acestei noțiuni.
Din analiza actelor și lucrărilor dosarului nu rezultă că în cauză s-au schimbat temeiurile care au determinat luarea măsurii arestării preventive pentru niciunul dintre inculpații aflați în stare de arest preventiv. De asemenea, necesitatea unei bune administrări a probelor în această fază procesuală este un argument în plus care demonstrează că această măsură de prevenție este adecvată scopului procesului penal, cu atât mai mult cu cât inculpații au refuzat să dea declarații referitoare la modalitatea de comitere a faptelor.
Nici măsura înlocuirii arestării preventive cu o altă măsură preventivă nu este justificată în speță, deoarece nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de dispozițiile pertinente ale art.139 Cod procedură penală, în aprecierea mea punerea în libertate a întregului lot infracțional, putând induce, așa cum am arătat mai sus, un puternic sentiment de insecuritate socială, de nesiguranță în opinia publică, situație ce ar avea consecințe negative asupra înfăptuirii actului de justiție.
În consecință, corectitudinea evaluării efectuate de prima instanță rezidă în aceea că, pe lângă elementele de circumstanțiere a căror relevanță nu poate fi ignorată ca, de pildă, conduita corespunzătoare anterioară momentului arestării preventive sau starea precară de sănătate a unor inculpați, s-a aceasta a luat în considerare mai cu seamă natura activității infracționale a grupului organizat, condițiile concrete în care acesta s- desfășurat și complexitatea faptelor comise, astfel cum au fost expuse în actul de inculpare, precum și prevederile art.148 al.1 lit.f din Codul d e procedură penală.
Totodată, față de complexitatea cauzei, reflectată în numărul mare al părților, multitudinea infracțiunilor pretins a fi comise de inculpați, dar și a probelor ce urmează a fi administrate, detenția preventivă de circa 11 luni, nu este excesivă.
JUDECĂTOR,
Grefier,
Red.:
Tehnored.:
2 ex./02.07.2009.
Președinte:Teodora Gheorghe SorescuJudecători:Teodora Gheorghe Sorescu, Raluca Elena Șimonescu
