Mentinerea masurii arestarii preventive. Decizia 460/2008. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMANIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI
DOSAR NR-
DECIZIA PENALĂ NR. 460/R/2008
Ședința publică din 15 iulie 2008
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Claudia Ilieș JUDECĂTOR 2: Săndel Macavei Delia Purice
JUDECĂTORI: - -
- -, președinte secție penală
GREFIER: -
Parchetul de pe lângă ÎCCJ, DIICOT Serviciul Teritorial Cluj reprezentat prin PROCUROR:
S-au luat spre examinare recursul declarat de inculpații, - și, împotriva Încheierii penale din 09 iulie 2008 pronunțată în dosar nr- al Tribunalului Sălaj, având ca obiect menținerea măsurii arestării preventive.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpatul, aflat în Arestul IPJ S, asistat de apărător desemnat din oficiu, av., inculpatul, aflat în Arestul IPJ S, asistat de apărător desemnat din oficiu, av., inculpatul, aflat în Arestul IPJ S, asistat de apărător ales, av. și inculpatul, aflat în Arestul IPJ S, asistat de apărător desemnat din oficiu, av. R, toții avocații din Baroul Cluj, cu delegații la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care, inculpații, și arată că sunt de acord să fie asistați de apărătorii desemnați din oficiu.
Nefiind cereri de formulat ori excepții de ridicat, instanța acordă cuvântul pentru susținerea recursurilor.
Apărătorul inculpatului solicită admiterea recursului, casarea încheierii atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare pentru 3 motive: lipsa minutei, acesta fiind un caz de nulitate absolută; pentru că instanța de fond nu s-a pronunțat asupra unei cereri esențiale și anume cererea de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi țara și un ultim motiv, pentru nemotivarea încheierii prin care s-a menținut starea de arest. În subsidiar, solicită admiterea recursului, casarea încheierii atacate și rejudecând cauza, să se dispună revocarea măsurii arestării preventive și cercetarea inculpatului în stare de libertate, pe motiv că nu este necesară menținerea măsurii arestului preventiv, deoarece s-au administrat suficiente probe în dosar, dovadă fiind întocmirea rechizitoriului și trimiterea inculpatului în judecată. În sarcina inculpatului s-a reținut colaborarea cu organele de anchetă, consecința fiind înjumătățirea pedepsei, și chiar aplicarea unei pedepse cu suspendare condiționată. Cu onorar avocațial din.
Apărătorul inculpatului achieează concluziilor puse de apărătorul inculpatului, solicitând trimiterea cauzei spre rejudecare pentru motivele arătate. În subsidiar, solicită admiterea recursului, casarea încheierii atacate și rejudecând cauza, să se dispună revocarea măsurii arestului preventiv, cu consecința punerii de îndată în libertate a inculpatului. Arată că temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestului preventiv nu mai subzistă. Prima instanță a motivat menținerea măsurii arestului preventiv într-o singură frază. În încheierea atacată se face referire la faptul că lăsarea în libertate a inculpaților prezintă pericol pentru ordinea publică, pericol care rezultă din gravitatea faptelor. Aceasta nu este o motivare în înțelesul art.143 și 148 lit.f pr.pen. Instanța de fond avea obligația de a se referi în concret la fiecare inculpat în parte, în ce constă pericolul pentru ordinea publică pe care l-ar prezenta lăsarea acestuia în libertate. Trebuia să se aibă în vedere situația fiecărui inculpat, fapta săvârșită de fiecare și contribuția acestuia la săvârșirea infracțiunii. Raportat la persoana inculpatului, natura infracțiunilor săvârșite și atitudinea inculpatului, nu există probe din care să rezulte pericolul pentru ordinea publică. Se face o confuzie între pericolul social al faptei și pericolul pentru ordinea publică. Inculpatul a recunoscut săvârșirea infracțiunii reținute în sarcina sa, nu are antecedente penale, este o persoană tânără și nu ar împiedica buna desfășurare a procesului penal. Urmărirea penală este finalizată, au fost audiați inculpații, s-a administrat un probatoriu vast și nu se mai poate influența buna desfășurare a procesului penal. Nu mai subzistă nici un temei pentru menținerea măsurii arestării preventive. În subsidiar solicită înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea. Cu onorar avocațial din.
Apărătorul inculpatului solicită admiterea recursului, casarea încheierii atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare pentru motivele arătate de ceilalți avocați. În subsidiar, solicită admiterea recursului, casarea încheierii atacate și rejudecând cauza, să se dispună revocarea măsurii arestului preventiv, cu consecința punerii de îndată în libertate a inculpatului. Arată că temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestului preventiv nu mai subzistă. Starea de arest preventiv este excepția, iar starea de libertate este cea normală. Cu onorar avocațial din.
Apărătorul inculpatului solicită admiterea recursului, casarea încheierii atacate și rejudecând cauza, să se dispună revocarea măsurii arestării preventive și cercetarea inculpatului în stare de libertate, deoarece nu mai există temeiurile care au determinat luarea măsurii și nici temeiuri noi care să justifice menținerea acestei măsuri. Măsura arestării preventive se ia pentru a se asigura buna desfășurare a procesului penal. În speță, urmărirea penală s-a finalizat, rechizitoriul a fost întocmit, inculpații au recunoscut fapta, astfel că nu mai subzistă temeiurile arestării. Totodată, arată că de la ultima prelungire nu s-a efectuat nici un act de urmărire penală. S-a solicitat prelungirea pentru audierea unor învinuiți, care nu s-a realizat. Inculpatul a fost arestat la 19.03.2008 și de atunci măsura a fost prelungită de 4 ori. Inculpatul a luat legătura cu ceilalți inculpați la începutul anului 2008 și s-au întâlnit prima dată în martie 2008. Ca atare, nu pot fi judecați toți inculpații după aceleași criterii. Activitatea lui infracțională se reduce la câteva săptămâni, iar paguba produsă prin fapta inculpatului este de circa 3000 lei. Conform art.5 par.3 din CEDO orice persoană are dreptul să fie judecată într-un termen rezonabil. În speță, perioada depășește termenul rezonabil prevăzut de CEDO. Inculpatul nu are antecedente penale, a contribuit la identificarea altor persoane care au avut legătură cu infracțiunea, iar perioada de 4 luni de arest preventiv este suficientă pentru ca să înțeleagă consecințele faptelor și gravitatea lor. Pentru aceste motive, apreciază că inculpatul poate fi cercetat în stare de libertate. În subsidiar, solicită înlocuirea măsurii arestului preventiv cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea.
Reprezentantul Parchetului solicită respingerea recursurilor declarate de inculpați ca nefondate și menținerea încheierii atacate ca fiind legală și temeinică. Infracțiunile pentru care sunt cercetați inculpații sunt infracțiuni deosebit de grave, sunt infracțiuni transfrontaliere prin care s-au produs prejudicii semnificative, fiind infractori specializați în domeniul informatic. Inculpații au fost arestați la 19.03.2008 și ca atare nu s-a depășit termenul rezonabil prevăzut de CEDO. Temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestului preventiv subzistă în continuare și se impune menținerea acestei măsuri pentru buna desfășurare a procesului penal, având în vedere specificul cauzei și riscul de recidivă pentru inculpați în săvârșirea altor fapte. În concluzie, solicită respingerea recursurilor și obligarea inculpaților la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat.
Inculpatul, având ultimul cuvânt, solicită cercetarea sa în stare de libertate, pe motiv că procesul se poate desfășura în bune condiții în stare de libertate. A recunoscut fapta și regretă comiterea acesteia.
Inculpatul, având ultimul cuvânt, arată că regretă fapta comisă, are probleme familiale și nu a fost conștient de gravitatea faptei comise, apreciind că poate fi cercetat în stare de libertate.
Inculpatul, având ultimul cuvânt, arată că în rechizitoriu se consemnează că durata activității infracționale este M, însă în realitate toată activitatea sa infracțională s-a derulat pe parcursul a doar 2 săptămâni, iar prejudiciul este de doar 1500 lei.
Inculpatul, având ultimul cuvânt, solicită cercetarea sa în stare de libertate, deoarece tatăl său este grav bolnav, iar mama lui lucrează. Totodată arată că regretă fapta comisă și nu prezintă pericol pentru ordinea publică.
CURTEA
Prin încheierea penală din 9 iulie 2008, pronunțată de Tribunalul Sălaj, în baza art.300/1 raportat la art.160 Cod procedură penală s-a menținut măsura arestării preventive a inculpaților:
-, fiul lui și, născut la data de 05 02 1984 în Z, județul S, fără antecedente penale, domiciliat în Z, str.-, nr.1, -.27,.A,.1,.8, județul S, CNP -);
-, fiul lui și -, născut la data de 05 08 1986 în S-M, județul S-M, fără antecedente penale, domiciliat în S-M, str.- --25,.5, județul S-M, CNP -;
-, fiul lui și, născut la data de 18 03 1987 în Șimleu-S, județul S, fără antecedente penale, domiciliat în Șimleu-S, str.-.-, -.13,.1,.1, județul S, CNP -;
-, fiul lui - și, născut la data de 25 10 1988 în Z, județul S, fără antecedente penale, domiciliat în Șimleu-S, str.-.-, -.28,.1,.8, județul S, CNP -), constatând că temeiurile care au determinat arestarea impun în continuare privarea de libertate.
Onorariul avocațial în sumă de câte 40 lei a fost suportat din fondul Ministerului Justiției.
Pentru a pronunța această încheiere, tribunalul a reținut următoarele::
Prin rechizitoriul -Biroul Teritorial Sălaj, au fost trimiși în judecată inculpații:
-, pentru săvârșirea infracțiunilor prev.de art..42 alin.1 din Legea nr.161/2003, cu aplic.art.41 alin.2 Cod penal; art.42 alin.2 din Legea nr.161/2003, cu aplic.art.41 alin.2 Cod penal; art.24 alin.1 din Legea nr.365/2002, cu aplic.art.41 alin.2 Cod penal; art.24 alin.2 din Legea nr.365/ 2002, cu aplic.art.41 alin.2 Cod penal; art.27 alin.1 din Legea nr.365/2002, cu aplic.art.41 alin.2 Cod penal; art.27 alin.2 din Legea nr.365/2002, cu aplic. art.41 alin.2 Cod penal; art.8 din Legea nr.39/2003, cu referire la art.323 Cod penal; totul cu aplic.art.33 lit.a Cod penal.
-, pentru săvârșirea infracțiunilor prev.de art. 42 alin.1 din Legea nr.161/2003, cu aplic.art.41 alin.2 Cod penal; art.42 alin.2 din Legea nr.161/2003, cu aplic.art.41 alin.2 Cod penal; art.24 alin.1 din Legea nr.365/2002, cu aplic.art.41 alin.2 Cod penal; art.24 alin.2 din Legea nr.365/2002, cu aplic.art.41 alin.2 Cod penal; art.25 din Legea nr.365/2002; art.27 alin.1 din Legea nr.365/2002, cu aplic.art.41 alin.2 Cod penal; art.27 alin.2 din Legea nr.365/2002, cu aplic.art.41 alin.2 Cod penal; art.8 din Legea nr.39/2003, cu referire la art.323 Cod penal; totul cu aplic.art.33 lit.a Cod penal.
-, pentru săvârșirea infracțiunilor prev.de art. 42 alin.1 din Legea nr.161/2003, cu aplic.art.41 alin.2 Cod penal; art.42 alin.2 din Legea nr.161/2003, cu aplic.art.41 alin.2 Cod penal; art.24 alin.1 din Legea nr.365/2002, cu aplic.art.41 alin.2 Cod penal; art.24 alin.2 din Legea nr.365/2002, cu aplic.art.41 alin.2 Cod penal; art.27 alin.1 din Legea nr.365/ 2002, cu aplic.art.41 alin.2 Cod penal; art.27 alin.2 din Legea nr.365/2002, cu aplic.art.41 alin.2 Cod penal; art.8 din Legea nr.39/2003, cu referire la art.323 Cod penal; totul cu aplic.art.33 lit.a Cod penal.
-, pentru săvârșirea infracțiunilor prev.de art..42 alin.1 din Legea nr.161/2003, cu aplic.art.41 alin.2 Cod penal; art.42 alin.2 din Legea nr.161/2003, cu aplic.art.41 alin.2 Cod penal; art.24 alin.1 din Legea nr.365/ 2002, cu aplic.art.41 alin.2 Cod penal; art.24 alin.2 din Legea nr.365/2002, cu aplic.art.41 alin.2 Cod penal; art.27 alin.1 din Legea nr.365/2002, cu aplic. art.41 alin.2 Cod penal; art.27 alin.2 din Legea nr.365/2002, cu aplic.art.41 alin.2 Cod penal; art.8 din Legea nr.39/2003, cu referire la art.323 Cod penal; totul cu aplic.art.33 lit.a Cod penal.
La Tribunalul Sălaja fost înregistrat dosarul nr- și s-a fixat termen de judecată la data de 6 august 2008.
La primirea dosarului procedându-se din oficiu la verificarea legalității și temeiniciei arestării preventive a inculpatului, în conformitate cu disp.art.3001Cod procedură penală rap.la art. 160 Cod procedură penală s-a constatat că, temeiurile care au determinat arestarea impun în continuare privarea de libertate a inculpaților, având în vedere următoarele considerente:
Temeiul arestării preventive a inculpaților sunt cele prevăzute de art.148 lit.f Cod procedură penală respectiv că inculpații au săvârșit infracțiuni pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai M de 4 ani și există probe că lăsarea lor în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică.
Din probele existente la dosarul cauzei rezultă existența indiciilor temeinice ale comiterii faptei de către inculpat.
S-a reținut că încadrarea juridică a faptei prin actul de sesizare sunt infracțiunile pentru care pedeapsa este de la 3 la 12 ani închisoare.
Prin urmare este îndeplinită prima condiție prev.de art.148 lit.f Cod procedură penală ce a fost avută în vedere la luarea măsurii arestării preventive.
De asemenea, s-a constatat ca fiind îndeplinită și a doua condiție respectiv pericolul concret pentru ordinea publică pe care l-ar prezenta lăsarea în libertate a inculpaților. Acest pericol rezultă din natura infracțiunii reținute în sarcina inculpaților prin actul de sesizare, modalitatea și împrejurările comiterii lor.
Faptele pentru care inculpații au fost trimiși în judecată prezintă o gravitate sporită având rezonanță în rândul opiniei publice și determinând reacția negativă a acesteia față de împrejurarea că persoanele asupra cărora planează astfel de acuzații grave sunt judecate în stare de libertate.
Față de cele arătate s-a constatat că măsura arestării preventive a inculpaților este temeinică și legală iar temeiurile care au determinat arestarea subzistă și impun în continuare privarea de libertate a inculpaților.
În consecință în baza art.3001Cod procedură penală rap.la art.160 Cod procedură penală s-a menținut măsura arestării preventive a inculpaților -, -, - și.
Împotriva încheierii au declarat recurs în termen legal toți inculpații, solicitând casarea acesteia și rejudecând să se dispună revocarea măsurii arestării preventive sau în subsidiar înlocuirea acesteia cu o altă măsură preventivă neprivativă de liberatate.
În motivarea recursurilor, s-a arătat că încheierea tribunalului este lovită de nulitate absolută pentru lipsa minutei, precum și pentru că instanța nu s-a pronunțat asupra unei cereri esențiale și anume cererea de înlocuire a măsurii preventive formulată de inculpați, dar și pentru că nu este motivată. În consecință, s-a solicitat în principal trimiterea cauzei spre rejudecare, iar în subsidiar, casarea încheierii cu reținerea cauzei spre rejudecare în recurs și revocarea măsurii arestării preventive sau înlocuirea cu altă măsură.
Inculpații au susținut fiecare în parte că temeiurile care au determinat luarea măsurii arestării nu mai subzistă, pericolul concret pentru ordinea publică s-a diminuat, având în vedere că a trecut o perioadă de 4 luni de la arestarea preventivă, termenul rezonabil prevăzut de CEDO fiind depășit.
În plus, inculpatul a arătat că acesta a intrat în legătură cu ceilalți inculpați doar în luna martie 2008 și tot în luna martie a fost întreruptă activitatea infracțională, astfel că acesta are o contribuție mai mică la săvârșirea infracțiunilor pentru care este cercetat.
Analizând actele și lucrările dosarului, Curtea reține următoarele:
Inculpații, și, au fost trimiși în judecată în stare de arest preventiv pentru comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 42 alin.1 din Legea 161/2003 cu aplicarea art.41 al.2 Cod penal, art.42 alin.2 din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art.41 al.2 Cod penal, art.24 alin.1 din Legea 365/2002 cu aplicarea art.41 al.2 Cod penal, art.24 alin.2 din Legea 365/2002 cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal, art.27 alin.l din Legea 365/2002 cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal, art.27 alin.2 din Legea nr.365/2002 cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal și art.8 din Legea 39/2003 cu referire la art.323 Cod penal, totul cu aplicarea art.33 lit.a Cod penal, reținându-se în sarcina acestora următoarele:
Începând cu anul 2005 inculpații s-au asociat în vederea comiterii de infracțiuni în domeniul criminalității informatice. Astfel, aceștia au accesat neautorizat, prin încălcarea măsurilor de securitate, diferite servere de calculatoare din întreaga lume, pe care au instalat diferite programe informatice care să le permită accesul la acestea în timp, având ca urmare perturbarea gravă, fără drept, a acestor sisteme informatice. Aceste sisteme informatice le foloseau fie pentru a obține fără drept accesul la alte servere de calculatoare, fie pentru a trimite SP AM la diferite adrese de e-mail în scopul obținerii de date confidențiale privind numere de conturi de acces la diferite instituții financiare.
De asemenea, inculpații puneau la dispoziția unor persoane identificarea sistemelor informatice vulnerabile, username-uri și parole de acces la acestea.
Inculpații au obținut fraudulos date confidențiale de identificare ale unor deținători de instrumente de plată electronice prin și, folosind echipamente software. Aceste date confidențiale le puneau la dispoziția altor persoane sau le inscripționau folosind echipamente hardware pe carduri blank sau de fidelizare, după care se deplasau la -uri de pe raza localităților Z, Șimleu S, S-M C-N, precum și din, Olanda, de unde ridicau fraudulos diverse sume de bani.
Prin Încheierea penală nr.9/C din 19 martie 2008 Tribunalului Sălaj, s-a dispus arestarea preventivă a inculpaților, pe o durată de 29 de zile, începând cu data de 20.03.2008 ora 6.00 până la data de 17.04.2008 ora 6.00, reținându-se existența indiciilor temeinice în ceea ce privește săvârșirea faptelor pentru care inculpații sunt cercetați precum și că pedepsele stabilite de lege pentru infracțiunile mai sus menționate sunt mai mari de 4 ani iar lăsarea lor în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică, fiind îndeplinite condițiile prev.de art.143 și art.148 lit.f pr.pen.
Prin încheierile penale nr.13/C din 14.04.2008, nr.14/C din 12.05.2008 și nr.20/C din 10 iulie 2008 ale Tribunalului Sălaj, s-a dispus prelungirea măsurii arestării preventive pentru inculpații, hotărârile fiind menținute în calea de atac a recursului, instanțele stabilind în fiecare caz în parte că temeiurile care au dus la luarea măsurii arestării preventive se mențin si impun în continuare privarea de libertate a inculpaților.
După trimiterea în judecată prin rechizitoriul nr.3/D/P din 30 iunie 2008 DIICOT Biroul Teritorial Sălaj, la primul termen de judecată, instanța competentă, respectiv Tribunalul Sălaja procedat în conformitate cu art.3001pr.pen. la verificarea din oficiu, în camera de consiliu a legalității și temeiniciei arestării preventive, dispunând menținerea măsurii arestării preventive prin încheiere.
Verificând actele dosarului se constată că la fila 30 se află minuta încheierii date în ședința camerei de consiliu din 9 iulie 2008, astfel că excepția invocată de apărătorii inculpaților nu este întemeiată sub acest aspect. În același timp, nu se poate considera că încheierea tribunalului nu este motivată, întrucât în aceasta se analizează temeiurile arestării preventive și se arată că acestea impun în continuare privarea de libertate, arătând în ce constă în concret pericolul pentru ordinea publică pe care lăsarea în libertate a inculpaților îl reprezintă.
În ceea ce privește nepronunțarea instanței asupra cererilor inculpaților de înlocuire a măsurii arestării preventive, se observă că, pe de o parte, acestea nu au fost formulate în mod expres decât cu ocazia acordării cuvântului asupra legalității și temeiniciei arestării preventive conform art.3001pr.pen. iar prin încheierea de menținere a acestei măsuri, instanța s-a pronunțat implicit. Calea de atac a recursului prevăzut de alin.4 din art.3001pr.pen. se referă strict la dispozițiile prin care măsura arestării preventive s-a menținut, fiind inadmisibil în recurs atunci când se dispune respingerea unei cereri de înlocuire a măsurii preventive.
Având în vedere că de la luarea măsurii arestării preventive și până în prezent nu au dispărut temeiurile care au determinat-o și anume cele prev.de art.143 pr.pen. cu referire la art.148 lit.f pr.pen. probele administrate în cursul urmăririi penale stând la baza întocmirii rechizitoriului pentru infracțiunile pentru care inculpații au fost cercetați, iar pericolul concret pentru ordinea publică pe care lăsarea lor în libertate l-ar reprezenta, nu s-a diminuat după trecerea unui termen de 4 luni.
La aprecierea termenului rezonabil prevăzut de art.5 par.3 din CEDO se are în vedere conform jurisprudenței, atât gravitatea faptelor pentru care inculpații sunt cercetați, complexitatea cauzei și conduita acestora în cursul procedurilor, iar în raport de acestea trimiterea în judecată încadrându-se în termenul de 6 luni prevăzut de lege, la data de 9 iulie 2008 când instanța de fond a procedat la primul termen de judecată la verificarea legalității măsurii arestării, nu se putea considera că acest termen a fost depășit sau că pericolul concret pentru ordinea publică s-a diminuat.
Inculpații sunt cercetați pentru fapte deosebit de grave prin care s-au produs prejudicii semnificative, infracțiunile au depășit limitele statului român, astfel că pentru buna desfășurare a procesului penal și prevenirea săvârșirii de alte infracțiuni, este necesară menținerea în continuare a acestora în stare de arest preventiv.
Pentru aceste considerente, în baza art.38515pct.1 lit.b pr.pen. recursurile declarate de cei inculpații, și vor fi respinse ca nefondate.
Văzând și disp.art.192 alin.2 pr.pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondate recursurile declarate de inculpații, - și, deținuți în Arestul IPJ S împotriva încheierii penale din 09.07.2008 a Tribunalului Sălaj.
Stabilește în favoarea Baroului de Avocați C-N suma de câte 40 lei onorariu pentru apărător din oficiu, ce se va plăti din fondul Ministerului Justiției pentru inculpații, și.
Obligă pe inculpați să plătească în favoarea statului suma de câte 300 lei cheltuieli judiciare, din care câte 40 lei reprezentând onorariu avocațial pentru inculpații, și. Decizia este definitivă.
Dată și pronunțată în ședința publică din data de 15 iulie 2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER
- - - - - - -
//18.07.2008
7 ex.
Președinte:Claudia IlieșJudecători:Claudia Ilieș, Săndel Macavei Delia Purice
