Mentinerea masurii arestarii preventive. Decizia 472/2009. Curtea de Apel Cluj

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CLUJ

SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI

DOSAR NR-

DECIZIA PENALĂ NR. 472/R/2009

Ședința publică din 4 august 2009

Instanța compusă din:

PREȘEDINTE: Maria Boer JUDECĂTOR 2: Valentin Chitidean Iuliana Moldovan

JUDECĂTORI: - -

- -

GREFIER: - --

Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, Serviciul Teritorial Cluj reprezentat prin procuror:

S-a luat spre examinare recursul declarat de inculpatul împotriva încheierii penale din 28 iulie 2009 pronunțată în dosar nr- al Tribunalului Cluj, având ca obiect menținerea măsurii arestării preventive.

La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpatul, aflat în stare de arest, asistat de apărător ales, av. din cadrul Baroului B, cu delegație la dosar.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei după care, inculpatul, întrebat fiind, arată că-și menține recursul declarat în cauză.

Nefiind cereri de formulat ori excepții de ridicat, instanța acordă cuvântul pentru susținerea recursului.

Apărătorul ales al inculpatului arată că inculpatului i-a fost încălcat dreptul fundamental la apărare și la un proces echitabil, având în vedere că la termenul de judecată din data de 28 iulie 2009 judecătorul căruia i-a fost repartizat dosarul a formulat cerere de abținere care a fost soluționată între orele 8-14, timp în care dosarul care conține 4 volume s-a aflat în sala de judecată, nefiind studiat de completul nou format, neavând cunoștință de acuzațiile aduse inculpatului. De asemenea, arată că în data de 28 iulie 2009 inculpatul a fost citat pentru soluționarea pricinii și deși procedura de citare a fost îndeplinită, nu s-a dat citire actului de sesizare și nu s-a procedat la audierea inculpaților, ci direct s-a pus în discuție menținerea măsurii arestului preventiv și s-a încheiat o singură încheiere privitoare la măsura preventivă, fără a se întocmi încheierea de ședință conform art. 305 Cod pr.pen.

Pe fondul cauzei, arată că inculpatul este arestat pentru trafic de droguri și se spune în încheierea recurată că lăsarea în libertate a inculpatului ar prezenta pericol concret pentru ordinea publică, însă apreciază că temeiul prev. de art. 148 lit.f Cod pr.pen. nu mai subzistă având în vedere că inculpatul a recunoscut comiterea faptei ( a mutat dintr-un loc în altul 100 gr. de hașiș), a contribuit la descoperirea altor fapte, nu sunt date că inculpatul ar încerca să săvârșească alte fapte sau să se sustragă cercetării judecătorești, impactul social negativ și rezonanța negativă a faptei s-a diminuat în acest moment după cele 4 luni de arest preventiv care tind să se transforme într-o pedeapsă anticipată. Totodată, apreciază că pericolul pentru ordinea publică trebuie analizat și raportat la personalitatea inculpatului care nu are profil de infractor, provine dintr-o familie bine ancorată în societate.

În conluzie, solicită admiterea recursului, casarea încheierii recurate și, rejudecând cauza să se dispună revocarea măsurii arestului preventiv cu consecința cercetării acestuia în stare de libertate, iar în subsidiar luarea unei măsuri neprivative de libertate.

Reprezentantul Parchetului contestă pledoria apărării privind dreptul la un proces echitabil având în vedere că judecătorul s-a abținut procedural și nu a fost posibil fizic luarea cauzei la ora 8 și nu se poate verifica dacă dosarul a rămas în sala de judecată, motiv pentru care solicită respingerea excepției.

Cu privire la fondul cauzei solicită respingerea ca nefondat a recursului declarat de inculpat și menținerea ca legală și temeinică a încheierii atacate, arătând că temeiurile prev. de art.143 pr.pen. și art.148 lit.f pr.pen. avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive subzistă și în prezent și impun cercetarea inculpatului în continuare în stare de arest preventiv. În temeiul art.192 alin.2 pr.pen. obligarea inculpatului la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat.

Inculpatul, având ultimul cuvânt, arată că regretă fapta și solicită înlocuirea măsurii arestului preventiv cu o măsură neprivativă de libertate.

CURTEA:

Prin încheierea penală din 28 iulie 2009 a Tribunalului Cluj, în temeiul art.300/2 pr.pen. raportat la art.160/b pr.pen s-a constatat legalitatea și temeinicia măsurii arestului preventiv luată fată de inculpații, fiul lui și -, născut la data de 21.12.1985 în municipiul B, jud. B, de cetățenie română, necăsătorit, studii: liceul, student la Universitatea din C-N - Facultatea de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor din municipiul C-N, necăsătorit, stagiul militar nesatisfăcut, fără antecedente penale,. în municipiul B,-,.3,jud. B, CNP: -, fiul lui - și, născut la data, de 78.04.1987 în mun.C-N, jud. C, cetățenia română, necăsătorit, studii: liceul, student la Universitatea din C-N - Facultatea de Științe Economice din municipiul C-N, necăsătorit, stagiul militar nesatisfăcut, fără, antecedente penaIe,. în municipiul C-N,-,.48, jud.C, CNP: - și, fiul lui și -, născut la data de 03.09.1989 în municipiul C-N, jud. C, de cetățenie română, necăsătorit, studii: liceul, student la Universitatea din C-N Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, necăsătorit, stagiul militar nesatisfăcut, fără antecedente penale,. în municipiul C-N,-,.48, CNP: -, în prezent toți trei aflați în stare de arest preventiv în Penitenciarul Gherla. S-a menținut măsura arestului preventiv.

Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut că prin încheierea penală nr.26/C/27.03.2009 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Clujs -a dispus în temeiul art.1491 alin.9-11 pr.pen. raportat la art.150 pr.pen. și art.148 alin. 1 lit.f pr.pen. arestarea preventivă a inculpaților, și, pe o durată de 29 zile începând cu data de 27 martie 2009 și până la data de 24 aprilie 2009, fiind emise mandatele de arestare preventivă cu nr.22/C/27.03.2009, nr.23/C/27.03.2009 și nr.24/C/27.03.2009.

În fapt, s-a reținut că în cursul anului 2008, inculpații au vândut și oferit spre consum diferite cantități de droguri de risc (rezină de cannabis), mai multor persoane pe raza municipiului C-

Măsura arestării preventive a inculpaților, a fost prelungită prin încheierea penală nr.37/C/22.04.2009 pronunțată în dosarul nr.2449/ll7/2009 al Tribunalului Cluj, pe o durată de 30 de zile, începând cu data de 25.04.2009 și până la data de 24.05.2009, în temeiul art.155, art.156 și art.159 pr.pen. și prin încheierea penală nr.49/C/21.05.2009 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Cluj, pe o durată de 15 zile, începând cu data de 25.05.2009 și până la data de 08.06.2009 inclusiv, în temeiul art.155, art.159 pr.pen. Temeiurile care au stat la baza luării și prelungirii măsurii arestării preventive de către instanța de judecată au fost verificate și confirmate de instanța de control judiciar cu ocazia soluționării recursurilor privind luarea și prelungirea acestei măsuri.

Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie și Justitie Direcția de Investigare a Infracțiunilor, de Criminalitate Organizată și Terorism Serviciul Teritorial Clujs -a dispus în conformitate cu dispozițiile art.262, pct.1, lit."a" și "b" pr.pen. trimiterea în judecată în stare de arest preventiva inculpaților, pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic de droguri de risc, prev. și ped. de art.2 alin.1 din Legea nr.143/2000 cu aplic.art.41 alin.2 pen. și de deținere de droguri de risc, fără drept, pentru consum propriu, prev. și ped. de art.4 alin.1 din Legea nr.143/2000 cu aplicarea art.41 al.2 pen. totul cu aplicarea art.33 lit.a pen. și art.16 din Legea 143/2000, pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic de droguri de risc, prev. și ped. de art.2 alin.1 din Legea nr.143/2000 cu aplic.art.41 alin.2 pen. și de deținere de droguri de risc, fără drept, pentru consum propriu, prev. și ped. de art.4 alin.1 din Legea nr.143/2000 cu aplicarea art.41 al.2 pen. totul cu aplicarea art.33 lit.a pen. și pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic de droguri, prev. și ped. de art.2 alin.1 din Legea nr.- cu aplic.art.41 alin.2 pen. și de deținere de droguri de risc, fără drept, pentru consum propriu, prev. și ped. de art.4 alin.1 din Legea nr.143/2000 cu aplicarea art.4l al.2 pen. totul cu aplicarea art.33 lit.a pen. și art.16 din Legea nr.143/2000.

Potrivit dispozițiilor art.300/2 din Codul d e procedură penală în cauzele în care inculpatul este trimis în judecată în stare de arest preventiv, instanța legal sesizată este datoare să verifice, în cursul judecății, legalitatea și temeinicia arestării preventive procedând potrivit art. 160/b, respectiv dacă instanța constată că arestarea preventivă este nelegală sau că temeiurile care au determinat arestarea preventivă au încetat sau nu există temeiuri noi care să justifice privarea de libertate, dispune, prin încheiere motivată, revocarea arestării preventive și punerea de îndată în libertate a inculpatului. Când instanța constată că temeiurile care au determinat arestarea impun în continuare privarea de libertate sau există temeiuri noi care justifică privarea de libertate, instanța, dispune, prin încheiere motivată, menținerea măsurii arestării preventive.

Tribunalul a constatat că la dosarul cauzei există indicii temeinice care să conducă la presupunerea rezonabilă că inculpații sunt autorii infracțiunilor pentru care au și fost trimiși în judecată (transcrierea convorbirilor telefonice interceptate și înregistrate în baza autorizațiilor emi e de către Tribunalul Cluj - Secția penală, cumpărările autorizate făcute de către investigatori și colaboratorii acestora, rapoartele de constatare tehnico-științifice întocmite în cauză și care certifică faptul că substanțele provenite de la inculpați. sunt droguri de risc, declarațiile martorilor, învinuiților și ale inculpatilor) și că lăsarea în libertate a acestora prezintă un pericol concret pentru ordinea publică în cauză fiind îndeplinite în continuare temeiurile arestării prev. de art.148lit"f, pr.pen.

Se observă că de la arestarea inculpaților și până în prezent nu au intervenit elemente noi care să determine instanța să creadă că lăsarea în libertate a inculpaților nu mai prezintă un pericol concret pentru societate, nefiind atinsă nici durata rezonabilă a arestării preventive care se apreciază raportat la fiecare situație în parte în funcție de pericolul social al infracțiunii ce a impus arestarea, limitele de pedeapsă prevăzute de lege și circumstanțele concrete de comitere a faptelor. Față de împrejurarea că limitele de pedeapsă pentru traficul de droguri sunt de la 3 la 15 ani închisoare, că inculpații se presupune că au traficat droguri în mediul studențesc, de împrejurarea că sunt consumatori de droguri și că aceștia nu au realizat gravitatea faptelor lor, tribunalul a constatat că perioada de 4 luni de arest preventiv nu echivalează cu durata rezonabilă a măsurii arestului preventiv.

Faptul că cu ocazia unor alegeri europarlamentare, în plină campanie electorală s-a propus legalizarea consumului de droguri de risc nu înseamnă că această legalizare a și avut loc ci că, s-a mizat pe votul populației tinere și foarte tinere în ideea obținerii statutului de europarlamentar. În continuare traficul de droguri, chiar de risc fie ele, este o infracțiune gravă cu un ridicat grad de pericol social, iar împrejurarea că tot mai mulți tineri (proveniți din familii închegate, de la care au primit educația potrivită și necesara) cad pradă consumului în ideea că sunt doar droguri ușoare și nu vor ajunge dependenți, nu face decât să accentueze periculozitatea fenomenului și a inculpaților.

Desigur că nu se confundă pericolul social al infracțiunii cu pericolul concret pentru ordinea publică pe care îl prezintă inculpații, dar nu se poate face abstracție de primul dacă se dorește cuantificarea celui de al doilea. Astfel, însuși legiuitorul a stabilit o limită minimă a pedepsei (cea de 4 ani) care să fie atinsă pentru a se putea dispune arestarea, ori doar infracțiunile mai grave au limita de pedeapsă mai mare de 4 ani închisoare, deci trebuie să se țină cont de gradul de pericol social al infracțiunii pentru care se dispune arestarea.

Lăsarea în libertate a inculpaților ar reprezenta o încurajare a săvârșirii unor fapte similare atât de către inculpați cât și de către persoane care au această tendință, văzând lipsa de fermitate a justiției față de cei bănuiți ca autori ai unor astfel de fapte, mai ales că inculpații și-au continuat activitate a infracțională chiar și după ce au aflat că niște furnizori de droguri din B au fost arestați. Acest lucru denotă "curajul" și perseverența inculpaților în comiterea infracțiunilor și nepăsarea față de consecințele faptelor. Cu alte cuvinte, a fost mai importantă procurarea drogurilor în vederea consumului și nu numai decât propria siguranță și libertate, ori cât timp sistemul de valori al inculpaților nu se va schimba, aceștia sunt periculoși pentru societate indiferent cât de tineri, studenți sau proveniți din familii respectabile ar fi.

Împotriva încheierii menționate inculpatul a declarat recurs în termen.

În susținerea recursului s-a arătat că inculpatului i-a fost încălcat dreptul la un proces echitabil, pentru că la termenul de judecată din 28 iulie 2009, dosarul s-a aflat în sala de judecată timp de 6 ore, până când a fost soluționată cererea de abținere formulată de către judecătorul căruia i-a fost repartizată inițial cauza și până când s-a constituit completul care trebuia să judece cauză timp în care dosarul nu a fost studiat; s-a mai invocat nulitatea absolută a încheierii de menținere a arestării preventive atacate, deoarece nu s-a întocmit încheierea de ședință pentru termenul de judecată, ci doar încheierea privitoare la verificarea arestării preventive, criticându-se și faptul că nu s-a efectuat nici un act de cercetare judecătorească, respectiv citirea actului de sesizare și audierea inculpaților prezenți.

Pe fond s-a specificat că inculpatul este arestat din data de 26 martie, însă cele 4 luni de arest preventiv țin să se transforme într-o pedeapsă anticipată în condițiile în care acesta a recunoscut faptele, pericolul social concret al lăsării sale în libertate s-a diminuat, nu a comis alte fapte penale și nu a încercat să se sustragă cercetării judiciare; în concret, s-a arătat că traficarea unei cantități de 100 grame de hașiș, dintr-un loc în altul, nu denotă un pericol social ridicat al faptei, iar inculpatul nu prezintă un profil de infractor, ca atare, raportat la personalitatea sa, acesta nu prezintă un pericol imediat pentru ordinea publică, față de recurent putând fi luată o măsură neprivativă de libertate.

În fie, s-a invocat faptul că un coinculpat acuzat și trimis în judecată pentru fapte similare este judecat în stare de libertate.

Examinând încheierea atacată din perspectiva motivelor de recurs invocate, precum și din oficiu - conform art.385/6 alin.3 pr.pen. sub toate aspectele de fapt și de drept, Curtea constată următoarele:

Examinând în primul rând criticile ce se referă la forma încheierii atacate se constată în partea introductivă a acesteia este menționat că la termenul din 28 iulie 2009, s-a aflat pe rolul instanței doar verificarea legalității și temeiniciei arestării preventive, iar în continuare s-a adus la cunoștință inculpaților din cauză că termenul fixat pentru soluționarea pe fond a cauzei este 25 august 2009. Față de aceste împrejurări este evident că nu era posibilă începerea cercetării judecătorești prin citirea rechizitoriului și audierea inculpaților, prin urmare nu trebuia întocmită o încheiere separată de ședință care să ateste omisiunea actelor procedurale menționate.

În ceea ce privește critica referitoare la durata de 6 ore a formulării cererii de abținere de către judecătorul desemnat inițial să verifice măsura arestării, a soluționării cererii de abținere și a constituirii noului complet de judecată, timp în care se susține că nu a fost studiat dosarul cauzei se contată că nu suntem în prezența unui viciu de formă a încheierii atacate; eventuala neluare la cunoștință de probele aflate la dosar se răsfrâng în conținutul hotărârii pronunțate, conținut ce este supus efectului devolutiv al recursului pe fondul cauzei, conform disp.art.385/6 alin. 3 pr.pen. context în care se asigură dreptul inculpatului la un proces echitabil.

Analizând fondul menținerii arestării preventive, în mod legal prima instanță a constatat că la data de 27 martie 2009, inculpatul recurent a fost arestat în temeiul art.148 alin.1 lit.f pr.pen. împreună cu coinculpații și, reținându-se că în cursul anului 2008 au vândut și oferit spre consum diferite cantități de rezină de cannabis unor persoane din C

Inculpatul recurent nu a contestat indiciile temeinice din care rezultă presupunerea că a comis fapta de trafic de droguri, deoarece acesta a recunoscut acuzația ce i-a fost adusă, ci doar reținerea împrejurării că lăsarea sa în libertate ar prezenta pericol concret pentru ordinea publică.

Verificând aspectul contestat, Curtea constată că inculpatul a fost trimis în judecată pentru infracțiunea de trafic de droguri, prev. și ped.de art.2 alin.1 din Legea nr.43/2000 cu aplic.art.41 al.2 pen. și deținere de droguri pentru consum propriu, prev.de art.4 alin.2 pen.

În concret, în sarcina inculpatului nu s-a reținut doar 2 acte materiale de trafic, a câte 100 grame hașiș, că mai multe, astfel la începutul lunii octombrie 2008 inculpatul recurent a procurat 100 grame de hașiș de la din B și a vândut-o inculpaților și pentru 2.000 lei, care au consumat o parte, iar cealaltă parte au vândut-o mai multor peroane identificate în dosar; procurarea unei cantități de 100 grame hașiș s-a repetat la începutul lunii decembrie 2009, o parte fiind consumată de inculpatul recurent și coinculpați, iar restul fiind vândut de astă dată unui cerc mai larg de persoane din C N; la sfârșitul lunii februarie 2009, inculpatul recurent împreună cu, și s-a deplasat în O de unde a cumpărat 20-30 de pungulițe cu marijuana; de asemenea, inculpatul a încasat bani de la alte persoane pentru a le procura droguri, iar la sfârșitul lunii februarie 2009 inculpatul i-a virat în cont suma de 1.600 lei, inculpatul urmând să procure din Spania 2 kg de hașiș.

Față de această stare de fapt, este evident că activitatea inculpatului recurent nu poate fi rezumată la doar 2 acte de "mutare" a unei cantități de câte 100 grame de cannabis; contrar celor susținute în recurs, lăsarea în libertatea inculpatului prezintă pericol concret pentru ordinea publică având în vedere că acesta era furnizorul drogurilor de risc pentru mai mulți consumatori; că cercul de persoane beneficiare a devenit din ce în ce mai larg, este consumator de droguri de mai mulți ani, consumatorii vizați erau persoane tinere, studenți în special și că activitatea sa infracțională a fost stopată doar prin intervenția organelor de urmărire penală. Din această perspectivă situația sa nu este similară inculpatului, cercetat în stare de libertate.

Deși în favoarea recurentului s-a reținut în actul de trimitere în judecată disp.art.16 din Legea nr.143/2000 referitoare la posibilitatea aplicării unei pedepse mai mici datorită denunțurilor formulate se observă că arestarea sa de 4 luni datorită limitelor de pedeapsă speciale prev.de Legea nr.143/2000 nu tinde să se transforme într-o pedeapsă anticipată.

Pentru menținerea arestării preventive a unei persoane trimise în judecată pentru trafic și consum de droguri nu este necesară existența unei periculozități deosebite a infractorului în sensul că acesta să fie o persoană deosebit de violentă, deoarece pericolul concret al lăsării în libertate nu se circumscrie doar potențialului violent al persoane arestate, ci vizează potențialul antisocial, de care, în speță, inculpatul a dat dovadă din plin, în ciuda faptului că este student și provine dintr-o familie bună.

Așa fiind, în baza art.385/15 pct.1 lit.b pr.pen. se va respinge ca nefondat recursul declarat de inculpat.

Văzând și disp.art.192 al.2 pr.pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DISPUNE:

Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul, născut la data de 21.12.1985, aflat în Penitenciarul Gherla împotriva încheierii penale din 28.07.2009 a Tribunalului Cluj.

Obligă pe inculpat să plătească în favoarea statului suma de 100 lei cheltuieli judiciare.

Decizia este definitivă.

Dată și pronunțată în ședința publică din data de 4.08.2009.

PREȘEDINTE, JUDECĂTORI, GREFIER,

- - - - - - - --

RED.VC/MB

10.08.09/ 3 ex.

Președinte:Maria Boer
Judecători:Maria Boer, Valentin Chitidean Iuliana Moldovan

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Mentinerea masurii arestarii preventive. Decizia 472/2009. Curtea de Apel Cluj