Mentinerea masurii arestarii preventive. Decizia 511/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A II-A PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR-
( 735/2009 )
DECIZIA PENALĂ NR. 511
Ședința publică de la 6 aprilie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Nicoleta Grigorescu
JUDECĂTOR 2: Simona Cîrnaru
JUDECĂTOR 3: Anca Alexandrescu
GREFIER - - -
* * * * *
MINISTERUL PUBLIC - PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - reprezentat de procuror.
Pe rol, soluționarea recursurilor declarate de inculpații, șiîmpotriva încheierii de ședință din 10 martie 2009 pronunțată de Tribunalul București - Secția I-a Penală în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică s-au prezentat recurenții inculpați, și -toți în stare de arest și asistați de apărător din oficiu, avocat în baza împuternicirii avocațiale nr. - emisă de Baroul București - Serviciul de Asistență Juridică.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care;
Nefiind cereri prealabile de formulat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbaterea recursului, recurenții inculpați fiind de acord cu asistența juridică din oficiu.
Apărătorul recurenților inculpațiavând cuvântul, arată că recursul vizează încheierea de ședință din 10 martie 2009 pronunțată de Tribunalul București - Secția I-a Penală pe care o consideră nelegală și netemeinică. Solicită admiterea recursurilor, casarea încheierii recurate și pe fond, judecarea inculpaților în stare de libertate, arătând că nu mai subzistă temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive și nu au apărut elemente noi, care să justifice menținerea recurenților în stare de arest. Deasemenea, în ceea ce privește art. 148 lit. f Cod procedură penală, consideră că în dosar nu sunt probe care să conducă la concluzia că inculpații ar prezenta pericol pentru ordinea publică și că odată lăsați în libertate ar zădărnici aflarea adevărului și ar impieta buna desfășurare a procesului penal în continuare.
Reprezentantul parchetuluiavând cuvântul, solicită menținerea încheierii de ședință din 10 martie 2009 pronunțată de Tribunalul București - Secția I-a Penală - prin care s-a menținut măsura arestării preventive cu privire la cei trei inculpați. Cu privire la - solicită a se avea în vedere încadrările juridice date activității infracționale pretins comise de către acesta, respectiv dispozițiile art. 2 alin. 1 și 2 din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 2 Cod penal și art. 37 lit. b Cod penal și art.86 alin.1 din OUG nr. 195/2002.
În ceea ce-i privește pe și s-a reținut infracțiunea de trafic de droguri în formă continuată.
Raportat la materialul probator de la dosarul cauzei consideră că sunt realizate cerințele art. 148 lit. f Cod procedură penală.
Pe cale de consecință, solicită menținerea încheierii recurate ca fiind legală și temeinică și respingerea recursurilor declarate de inculpați ca fiind nefondate.
Recurentul inculpatavând ultimul cuvânt, arată că este de acord cu susținerile apărătorului din oficiu.
Recurentul inculpatavând ultimul cuvânt, lasă la aprecierea Curții soluția ce o va pronunța.
Recurentul inculpatavând ultimul cuvânt, lasă la aprecierea Curții soluția ce o va pronunța.
Dezbaterile declarându-se închise, cauza a rămas în pronunțare.
După deliberare,
CURTEA,
Deliberând, asupra recursurilor penale de față, constată următoarele:
Prin încheierea de ședință de la 10.03.2009 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului București Secția I Penală în temeiul disp. art. 300/2 rap.C.P.P. la art. 160 alin.1 și 3.C.P.P. s-a constatat legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive și s-a menținut starea de arest preventiv a inculpaților zis "" (fiul lui și, născut la data de 17.08.1967, în B, arestat în baza nr.10/UP/ 02.02.2008, emis de Tribunalul București - Secția I-a Penală), (fiul lui și, născut la data de 22.09.1989, în S, județul P, arestat în baza nr.11/UP/ 02.02.2008, emis de Tribunalul București - Secția I-a Penală), (fiica lui și, născută la data de 28.01.1986, în B V, județ G, arestată în baza nr.12/UP/ 02.02.2008, emis de Tribunalul București -Secția I-a Penală), zis ""(fiul lui și, născut la data de 07.06.1984, în B, arestat în baza nr.13/UP/ 02.02.2008, emis de Tribunalul București Secția I-a Penală) și zisă ""(fiica lui și, născută la data de 29.10.1988, în B, arestată în baza nr.14/UP/ 02.02.2008, emis de Tribunalul București - Secția I-a Penală.
Pentru a pronunța această încheiere, instanța de fond a constatat că măsura arestării preventive a inculpaților a fost luată cu respectarea disp. art. 68/1 cu C.P.P. referire la art. 143.C.P.P. respectiv, există probe și indicii temeinice din care a rezultat presupunerea că inculpații au săvârșit fapta reținută în sarcina lor.
Relevante în acest sens sunt: procesele verbale de ascultare a colaboratorului cu nume de cod " "; procesele verbale întocmite de către investigatorul sub acoperire cu ocazia efectuării cumpărărilor autorizate de heroină; procesele verbale de redare a convorbirilor si comunicărilor telefonice efectuate în baza autorizațiilor emise de către judecător; procesele verbale întocmite cu ocazia acțiunii de prindere în flagrant a inculpatului zis ""; procesul verbal întocmit cu ocazia efectuării percheziției rulotei amplasată în fata imobilului inculpatului; declarațiile martorilor, declarațiile de învinuiții-inculpați și rapoartele de constatare tehnico-științifică.
Deasemenea, tribunalul a constatat că sunt îndeplinite și condițiile prev. de art. 148 lit. f proc.pen. întrucât, pedeapsa prevăzută de lege este închisoarea mai mare de 4 ani și există probe că lăsarea inculpaților în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică.
Astfel, este neîndoielnică îndeplinirea condiției privind cuantumul pedepsei prevăzut de lege, care, în cazul infracțiunilor reținute în sarcina inculpaților, este mai mare de 4 ani.
Cât privește condiția referitoare la existența în cauză a probelor din care să rezulte că lăsarea în libertate a inculpaților ar prezenta un pericol concret pentru ordinea publică, s-a constatat că și aceasta este îndeplinită. Astfel, s-a constatat ca inculpații sunt cercetați pentru infracțiuni ce prezintă un grad de pericol social deosebit de ridicat, ce rezultă nu numai din limitele mari de pedeapsa stabilite de legiuitor (10 - 20 ani închisoare), ci și din modalitățile și împrejurările concrete de săvârșire a faptei.
Avându-se în vedere natura și gravitatea infracțiunilor reținute a fi fost săvârșite de inculpați, modalitatea concretă de comitere a acestora, gradul concret de pericol social crescut precum și circumstanțele reale ale săvârșirii acestora, Tribunalul a apreciat că sunt incidente și în continuare disp. art. 148 lit. f pericolul C.P.P. social concret fiind evident în contextul mai sus reținut și pentru asigurarea bunei desfășurări a procesului penal, în scopul administrării tuturor probelor pentru lămurirea cauzei sub toate aspectele în vederea aflării adevărului.
Relevant în aceasta apreciere îl reprezintă și pericolul pentru sănătatea publica pe care ii reprezintă punerea in circulație a unor asemenea substanțe în contextul in care fenomenul infracțional și faptele de genul celor pentru care sunt trimiși în judecata inculpații cunosc o creștere îngrijorătoare.
Cât privește pericolul concret pentru ordinea publica pe care l-ar prezenta lăsarea in libertate a inculpaților, instanța a luat in considerare jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului cu privire la art. 5 din Convenție, prin care se apreciază ca justificata lipsirea de libertate în cazul unor infracțiuni care prin gravitatea lor și reacția publicului fata de săvârșirea lor suscita o reacție negativa puternica din partea societății.
S-a avut, deci, în vedere reacția opiniei publice fata de lăsarea în libertate a inculpaților și tulburările efective ale ordinii publice cauzate de o asemenea soluție.
Toate aceste împrejurări justifică susținerea că lăsarea în libertate a inculpaților ar prezenta un pericol concret pentru ordinea publică.
În consecință, instanța a apreciat că temeiurile avute în vedere la momentul luării măsurii arestării preventive față de inculpați nu numai că se mențin, ci și impun în continuare privarea de libertate a acestora.
Împotriva acestei încheieri au declarat recurs inculpații, și, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie și solicitând judecarea acestora în stare de libertate, deoarece la dosar nu sunt probe care să conducă la concluzia că inculpații ar prezenta pericol pentru ordinea publică și că, odată lăsați în libertate, ar zădărnici aflarea adevărului și ar impieta buna desfășurare a procesului penal în continuare.
Examinând legalitatea și temeinicia încheierii de ședință atacate, prin prisma motivelor de recurs invocate, cât și din oficiu, sub toate aspectele de fapt și de drept, conform art.385/6 alin. final Cod procedură penală, Curtea constată recursurile ca nefondate, în considerarea următoarelor argumente:
În cauză, există indicii temeinice, în sensul art.143 alin.1 Cod procedură penală raportat la art.68/1 Cod procedură penală, din care rezultă presupunerea rezonabilă că inculpații au săvârșit faptele reținute în sarcina acestora prin actul de sesizare a instanței, având în vedere probele administrate pe parcursul procesului penal până în prezent, respectiv, procesele-verbale de ascultare a colaboratorului cu nume de cod " ", procesele-verbale întocmite de către investigatorul sub acoperire cu ocazia efectuării cumpărărilor de heroină; procesele-verbale de redare a convorbirilor și comunicărilor telefonice efectuate; procesele-verbale întocmite cu ocazia acțiunii de prindere în flagrant a inculpatului; procesul verbal întocmit cu ocazia efectuării percheziției rulotei amplasată în fața imobilului inculpatului; declarațiile inculpaților și ale martorilor audiați în cauză; rapoartele de constatare tehnico-științifică.
Deasemenea, Curtea constată întrunite, în cauză, și cerințele art.148 alin.1 lit. f Cod procedură penală. În aprecierea pericolului concret pentru ordinea publică pe care l-ar prezenta lăsarea în libertate a inculpaților, Curtea are în vedere natura și gravitatea infracțiunilor reținute în sarcina acestora, modalitatea și împrejurările concrete de comitere a faptelor, gradul ridicat de pericol social al infracțiunii de trafic de droguri săvârșită în formă continuată, dar și persoana și conduita inculpaților, în special, starea de recidivă postexecutorie în care se află inculpatul.
Față de considerentele expuse anterior, constatând că, în mod temeinic și legal, instanța de fond a apreciat că temeiurile care au determinat arestarea impun, în continuare, privarea de libertate a inculpaților, în baza art.385/15 pct.1 lit. b Cod procedură penală, Curtea va respinge recursurile, ca nefondate.
În baza art.192 alin.2 și 4 Cod procedură penală recurenții-inculpați vor fi obligați, în mod egal, la plata contravalorii cheltuielilor judiciare avansate de stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpații, și împotriva încheierii de ședință din 10.03.2009, pronunțată de Tribunalul București, Secția I-a Penală, în dosarul nr-.
Obligă recurenții-inculpați la câte 200 lei fiecare, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care, câte 100 lei pentru fiecare inculpat, reprezentând onorariul apărător din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 06 aprilie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
GREFIER,
Red./ 15.04.2009
Dact.EA./21.04.2009/2ex
Președinte:Nicoleta GrigorescuJudecători:Nicoleta Grigorescu, Simona Cîrnaru, Anca Alexandrescu
