Mentinerea masurii arestarii preventive. Decizia 524/2009. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
Complet specializat pentru cauze cu minori și de familie
DOSAR NR- DECIZIA PENALĂ NR.524/R/MF
Ședința publică din 20 August 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Raluca Elena Șimonescu Diaconu
JUDECĂTOR 2: Teodora Gheorghe G-
Judecător: dr.
Grefier:
Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție
Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial Pitești
reprezentat prin - procuror
S-au luat în examinare, pentru soluționare, recursurile declarate de inculpații, G și, toți aflați în Penitenciarul Colibași, împotriva încheierii de ședință din data de 17 august 2009, pronunțată de Tribunalul Argeș - secția penală, în dosarul nr-.
S-a procedat la înregistrarea cauzei cu mijloace tehnice, potrivit art.304 alin.1 cod procedură penală.
La apelul nominal făcut în ședința publică, au răspuns: recurentul - inculpat, în stare de detenție, asistat de avocat din oficiu în baza împuternicirii avocațiale numărul 3097 din 20.08.2009 emisă de Baroul Argeș, recurentul - inculpat G, în stare de detenție, asistat de avocat ales în baza împuternicirii avocațiale numărul 204 din 22.07.2009 emisă de Baroul Argeș - Cabinet individual, recurentul - inculpat, în stare de detenție, asistat de avocat în baza împuternicirii avocațiale de substituire pentru avocat, depusă la dosar.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Potrivit art.172 alin.7 Cod procedură penală, s-a încuviințat apărătorilor recurenților - inculpați să ia legătura cu aceștia.
Avocat, depune la dosar un memoriu din partea recurentului - inculpat G și arată că nu mai are cereri prealabile de formulat.
Avocat, pentru recurentul - inculpat și reprezentantul parchetului, având pe rând cuvântul, arată că nu au cereri prealabile de formulat acordării cuvântului asupra recursului.
Nemaifiind cereri prealabile de formulat, curtea apreciază recursurile în stare de judecată și acordă cuvântul asupra acestora.
Avocat, pentru recurentul - inculpat, solicită admiterea recursului, casarea încheierii de ședință din 17 august 2009, pronunțată de Tribunalul Argeș, ca fiind nelegală și netemeinică, iar pe fond punerea în libertate a acestuia, apreciind că nu mai subzistă motivele avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive.
Avocat pentru recurenții - inculpați G și, învederează faptul că judecătorul fondului trebuia să examineze toate probele administrate în cauză în funcție de participarea fiecărui inculpat în parte, la infracțiuni, urmând a aprecia dacă există pericolul social și dacă scopul arestării este atins.
Solicită a se avea în vedere că urmărirea penală este începută fără a fi adusă la cunoștința inculpaților, iar părțile vătămate au fost audiate anterior luării declarației inculpaților.
De asemenea, există contradicții între declarațiile inculpaților G și, fapt pentru care ar fi trebuit să se facă confruntări pentru lămurirea situației de fapt. La percheziția imobiliară s-au ridicat patru telefoane, însă telefonul după care s-au făcut interceptările nu a fost ridicat. Au solicitat parchetului a se face verificări cu privire la mesajele stocate în telefon, însă cererea a fost respinsă. Au formulat plângere împotriva actelor procurorului, aceasta fiind înaintată la procurorul ierarhic superior, însă aceasta nici până în prezent nu a fost soluționată, apreciind că trebuia depusă în rechizitoriul finalizat la această dată. Instanța de fond nu a făcut referire la actele medicale depuse la dosar, inculpatul G, având un copil minor cu handicap, având sindrom. Deși inculpatul are antecedente penale, apreciază că lăsarea în libertate nu ar prezenta pericol pentru ordinea și liniștea publică. Totodată, precizează că nu e îndeplinit conținutul constitutiv al infracțiunilor prev.de art.12 și 13 din Legea 678/2001, invocând și jurisprudența CEDO.
Inculpatul avea calitatea de taximetrist, el nefăcând altceva decât că a indicat locul unde pot fi găsite fetele racolate, solicitând a se avea în vedere că nu poate fi reținut pentru infracțiunea de proxenetism, cel mult poate fi reținut pentru complicitate la această infracțiune. Acesta are un copil minor în întreținere și nu are antecedente penale.
În consecință, solicită, în principal, revocarea măsurii arestării preventive și punerea în libertate a inculpaților. În subsidiar înlocuirea acestei măsuri cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea de domiciliu sau țara, fără încunoștințarea organelor judiciare.
Reprezentantul parchetului, având cuvântul, pune concluzii de respingere a recursului declarat de inculpați, ca nefondat și de menținere a încheierii de ședință din data de 17 august 2009, pronunțată de Tribunalul Argeș, ca fiind legală și temeinică.
Recurenții - inculpați, G și, având pe rând ultimul cuvânt, potrivit dispozițiilor art.38513alin.ultim Cod procedură penală, solicită admiterea recursurilor și punerea în libertate.
CURTEA
Constată că prin încheierea din 17 august 2009, Tribunalul Argeș în temeiul dispozițiilor art. 300/1 Cod procedură penală și art.160 Cod procedură penală, a constatat legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive luată față de inculpații ( fiul lui și, născut la 10.02.1961, în com. Danului jud.A, domiciliat în comn. Danului sat Danului jud.A, CNP - ), ( fiul lui G și, născut la 22.04.1961, în com. jud.A, domiciliat în Pitești str.- - -.A.8 jud.A, CNP -) și ( fiul lui și, născut la 10.05.1967, în com. jud.A, domiciliat în Pitești-, -.C.11 jud.A, CNP -) și a menținut în continuare această măsură.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut că în perioada febr.2008 - iulie 2009, inculpații și G au racolat tinere majore și minore din baruri și din fața unităților de învățământ, unde acestea erau eleve.
În acest scop, inculpații triau tinerele eleve în funcție de starea lor materiala urmărindu-le în special pe cele care proveneau din familii dezorganizate, activitate pe care o desfășurau un timp ce ei făceau consumație pe terasele barurilor situate în aproprierea unităților școlare.
Tinerele racolate erau violate, filmate in timpul actelor sexuale orale apoi prin șantaj cu distribuirea acestor filme părinților sau în unitățile de învățământ unde erau eleve, erau determinate prin această formă de violență psihică să se prostitueze pentru ei sau pentru alții.
Uneori, inculpatul G, după consumarea unei partide de sex, oferea unora dintre tinere sume de bani drept cadou, apoi le obliga să semneze contracte de împrumut, și prin șantaj cu publicarea acestor acte de împrumut către cunoscuți și până la întoarcerea datoriei, le determina să se prostitueze.
Totodată, s-a stabilit că în perioada martie - iulie 2009, inculpatul a cazat la domiciliul său două părți vătămate minore și una majoră pe care le determina să se prostitueze, clienții fiind racolați prin intermediul inculpatului, în baza unei înțelegeri prealabile.
Acesta transporta părțile vătămate minore și majore și clienții partidelor de sex în diferite locații, unde aștepta consumarea partidelor de sex, după care transporta tinerele la locuința inculpatului, așa cum a fost înțelegerea pe care a avut cu acest inculpat, și înlesnind astfel practicarea prostituției părților vătămate majore.
Împotriva celor trei inculpați s- dispus luarea măsurii arestării preventive pentru o perioadă de 29 zile, prin încheierea nr.63/CC/22.07.2009 a Tribunalului Argeș.
Având în vedere această situație de fapt, prima instanță a apreciat că subzistă temeiurile care au determinat luarea măsurii arestării preventive pentru fiecare dintre inculpați și în consecință, în baza disp.art.300/1 și art.160 Cod procedură penală, a constatat legalitatea și temeinicia acestei măsuri de prevenție pentru fiecare dintre inculpați.
Împotriva acestei încheieri au declarat recurs în termen legal inculpații, G și.
În motivele de recurs susținute oral, inculpații critică hotărârea primei instanțe pentru nelegalitate și netemeinicie: instanța în mod greșit a apreciat că lăsarea în libertate a recurenților prezintă pericol pentru ordinea publică; nu s-a avut în vedere situația concretă a fiecărui inculpat, inclusiv unele aspecte de natură familială ale acestora, care justifică punerea lor în libertate; urmărirea penală este finalizată, probele au fost administrate și prin urmare se apreciază că nu se mai justifică menținerea stării de arest preventiv; prima instanță nu a examinat toate probele administrate în cauză și nu a ținut cont de participarea fiecărui inculpat la săvârșirea infracțiunilor pentru care sunt acuzați.
Examinând încheierea supusă recursului din punct de vedere al motivelor invocate în conformitate cu disp.art.385/6 Cod procedură penală, curtea constată că recursurile sunt nefondate.
Situația de fapt a fost corect reținută de către prima instanță care a aplicat în mod corespunzător dispozițiile legale în materie.
In sarcina inculpaților sunt reținute fapte penale grave, iar din probele administrate până în prezent în această cauză, rezultă că lăsarea în libertate a acestora prezintă un evident pericol pentru ordinea publică, deoarece s-ar aduce o atingere gravă relațiilor și valorilor sociale, ordinii de drept ce trebuie protejate prin lege.
În acest cadru procesual, judecătorul nu poate să realizeze o analiză concretă detaliată a tuturor probelor administrate, o astfel de operațiune realizându-se odată cu soluționarea fondului. În mod corect prima instanță a stabilit că lăsarea în libertate a inculpaților prezintă în continuare pericol pentru ordinea publică în raport cu probele și indiciile existente în această cauză, în sensul prevăzut de art.143 Cod procedură penală.
Situația familială specială și dificilă a unora dintre recurenți nu reprezintă un argument juridic suficient de relevant pentru a ajunge la concluzia că lăsarea în libertate a acestora nu mai prezintă pericol pentru ordinea publică. Față de gravitatea faptelor penale de care inculpații sunt acuzați și împrejurările în care acestea au fost săvârșite, situația familială a acestora nu poate constitui un motiv suficient de puternic pentru a nu mai menține măsura arestării preventive.
Celelalte aspecte invocate de recurenți privind soluționarea unor cereri formulate în timpul urmăririi penale exced cadrului procesual specific acestei cauze.
Menținerea măsurii arestării preventive pentru fiecare dintre recurenți este justificată și în raport cu dispozițiile art.136/1 Cod procedură penală, în sensul că această măsură de prevenție este adecvată atât situației de fapt cât și scopului legii și procesului penal, în raport cu probele administrate până în prezent în această cauză.
În baza acestor argumente și în temeiul disp.art.385/15 pct.1 lit.b Cod procedură penală se vor respinge recursurile ca nefondate, iar în temeiul disp.art.192 alin.2 Cod procedură penală recurenții vor fi obligați la cheltuieli judiciare față de stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpații, G ȘI, toți aflați în Penitenciarul Colibași, împotriva încheierii din 17 august 2009, pronunțată de Tribunalul Argeș - secția penală în dosarul nr-.
Obligă pe recurenții inculpați G și la câte 100 lei cheltuieli judiciare către stat, iar pe recurentul inculpat la 200 lei cheltuieli judiciare către stat, din care 100 lei, reprezentând onorariul apărătorului din oficiu, se vor avansa din fondurile Ministerului Justiției și Libertăților.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 20 august 2009, la Curtea de APEL PITEȘTI, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie.
dr.
Grefier,
Red.: dr.
Tehnored.:
3 ex./07.09.2009.
Jud.fond:.
Președinte:Raluca Elena Șimonescu DiaconuJudecători:Raluca Elena Șimonescu Diaconu, Teodora Gheorghe
