Mentinerea masurii arestarii preventive. Decizia 592/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A II A PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI FAMILIE
DOSAR NR-
(879/2009)
DECIZIA PENALĂ NR. 592R
Ședința publică de la data de 21 Aprilie 2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Lia Savonea- - -
JUDECĂTOR 2: Daniel Grădinaru
JUDECĂTOR 3: Niculina Alexandru
GREFIER - - -
.-.-.-.-.-.
MINISTERUL PUBLIC - PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - reprezentat prin procuror.
Pe rol judecarea recursurile declarate de inculpații și, împotriva încheierii de ședință din data de 31 martie 2009 pronunțată de Tribunalul București -Secția I Penală în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut in ședința publică răspund recurenții inculpați și în stare de arest și asistați din oficiu de avocat în baza împuternicirii avocațiale emisă de Baroul București - Serviciul de Asistență Juridică.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care;
Curtea constatând că nu sunt cereri prealabile, apreciază recursurile în stare de judecată și acordă cuvântul în susținerea motivelor.
Apărătorul din oficiu pentru recurenții inculpați, după ce a luat legătura cu aceștia, solicită admiterea recursurilor, casarea încheierii recurate și rejudecând în fond, judecarea inculpaților în stare de libertate considerând că temeiurile care au stat la baza luării măsurii arestării preventive nu mai subzistă în prezent. Totodată, solicită a se avea în vedere atitudinea sinceră de cooperare și de regret a recurentei inculpate în săvârșirea faptei comise.
Reprezentantul Parchetului, solicită respingerea recursurilor declarate în cauză, ca fiind nefondate. Astfel, apreciază că în privința ambilor inculpați se mențin temeiurile care au determinat arestarea preventivă, date de săvârșirea infracțiunii de trafic de droguri de mare risc, care în concret prezintă un grad ridicat de pericol social și relevă o periculozitate sporită a inculpaților.
În privința inculpatei periculozitatea este dată de modalitatea concretă de săvârșire a infracțiunii. Inculpatul nu a recunoscut săvârșirea faptei, însă în privința acestuia sunt constante declarațiile martorului cu identitate protejată, în sensul că, este persoana care prin intermediul inculpatei i-a vândut droguri, aspecte care, coroborate cu condamnarea anterioară de 10 ani pentru săvârșirea unei infracțiuni de trafic de droguri de mare risc, conduc la concluzia că lăsați în libertate inculpați prezintă pericol pentru ordinea publică, existând temerea săvârșirii de noi fapte penale, iar pentru o bună desfășurare a procesului penal se impune menținerea stării de arest preventiv.
În ultimul cuvânt, recurenții inculpați, lasă la aprecierea instanței soluția ce se va pronunța.
CURTEA,
Asupra recursurilor penale de față:
Prin încheierea de ședință din 31.03.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția I Penală în dosarul nr-, ÎN BAZA ART. 300/2 pr.pen. fost menținută starea de arest a inculpaților și.
S-a reținut că inculpații au fost trimiși în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art.2 alin.2 din Legea nr.143/2000 și deținere de droguri de mare risc, fără drept, pentru consum propriu, prev de art. 4 alin. 2 din Legea nr. 143/2000, cu aplic. art.33 lit.a cod penal, cu aplic.art. 37 lit. a cod penal pentru inculpatul
Tribunalul a constatat că luarea măsurii arestării preventive a inculpaților s-a făcut cu respectarea dispozițiilor legale în materie, fiind îndeplinite cumulativ condițiile prevăzute de art.136 alin.1 și alin. ultim, art.143 alin.1 și 4, rap. la art. 148 lit.f pr. pen. și că temeiurile arestării inițiale se mențin și impun în continuare privarea de libertate a acestora pentru buna desfășurare a procesului penal.
Împotriva acestei încheieri au declarat recurs inculpații și, care au criticat-o pentru netemeinicie, susținând că nu se justifică aprecierea că temeiurile care au stat la baza luării măsurii arestării preventive se mențin și că lăsarea sa în libertate nu prezintă pericol pentru ordinea publică.
Examinând încheierea recurată prin prisma motivelor invocate de către inculpat, dar și din oficiu, în condițiile art.3856alin.3 Cod procedură penală, Curtea apreciază că recursurile nu sunt fondate pentru următoarele considerente:
În acord cu prima instanță și Curtea apreciază că sunt întrunite condițiile prevăzute de art.3002rap. la art. 160/b alin.3 din Codul d e procedură penală, iar menținerea duratei arestării preventive a inculpaților se impune, având în vedere că temeiurile care au determinat arestarea inițială se mențin și impun, în continuare, privarea de libertate a acestora.
Astfel, cei doi inculpați au fost trimiși în judecată prin rechizitoriul nr.71/D/P/2009 al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organiztaă și Terorism - Biroul Teritorial București pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic ilicit de droguri de mare risc, prev. de art.2 alin.2 din Legea nr.143/2000 și deținere de droguri de mare risc, fără drept, pentru consum propriu, prev de art. 4 alin. 2 din Legea nr. 143/2000, cu aplic. art.33 lit.a cod penal. Pentru inculpatul s-a reținut starea de recidivă prev. de art. 37 lit. a cod penal.
În fapt, s-a reținut că la data de 20.01.2009 inculpata l-a ajutat pe fratele său, inculpatul, să vândă martorului denunțător cu identitate protejată " " o doză de heroină contra sumei de 50 de lei, intermediind tranzacția și a deținut, la aceeași dată, împreună cu coinculpatul, 4,51 grame de heroină, în vederea consumului propriu dar și în vederea comercializării.
Analizând actele și lucrările dosarului și Curtea reține că luarea măsurii arestării preventive s-a făcut cu respectarea dispozițiilor legale în materie și condițiile prevăzute de art.143 coroborat cu art.681Cod procedură penală raportat la art.148 lit. f Cod procedură penală sunt îndeplinite și în acest moment procesual.
Astfel, există probe și indicii temeinice din care rezultă presupunerea rezonabilă că inculpații au comis faptele ce li s-au reținut în sarcină prin actul de sesizare a instanței, relevante sub acest aspect fiind: procesul-verbal de realizare a flagrantului, rapoartele de constatare tehnico-științifică, declarațiile martorului denunțător cu identitate protejată " ", procesul-verbal de percheziție domiciliară, declarațiile martorilor asistenți, și iar, pe de altă parte, pedeapsa prevăzută de lege pentru respectivele infracțiuni este închisoarea mai mare de 4 ani și există probe că lăsarea în libertate a inculpaților prezintă pericol concret pentru ordinea publică.
Sub acest din urmă aspect, Curtea are în vedere, ca și instanța de fond, natura și gravitatea infracțiunilor presupus comise de inculpați, urmările socialmente periculoase ale unor asemenea fapte, care afectează grav sănătatea persoanelor și care au o rezonanță socială negativă, creând un sentiment de temere, de nesiguranță în rândul opiniei publice, credința că organele judiciare nu acționează îndeajuns împotriva infracționalității.
La aceste elemente de apreciere care țin de gravitatea faptelor se adaugă și datele care circumstanțiază persoana inculpaților. Așa cum rezultă din fișa de cazier judiciar, inculpatul este recidivist postcondamnatoriu, fiind condamnat anterior pentru săvârșirea unor infracțiuni de același gen, ceea ce justifică temerea că lăsat în libertate, acesta ar relua activitatea infracțională.
Lipsa antecedentelor penale și atitudinea sinceră invocate de inculpata nu pot constitui motive pentru punerea acesteia în libertate, acestea fiind cunoscute la momentul luării măsurii arestării preventive, fiind apreciate în contextul gravității deosebite a faptelor pentru care este cercetată. Totodată, modalitatea concretă de comitere a faptelor penale ce fac obiectul acestei cauze, natura drogurilor comercializate și deținute de inculpată, creșterea îngrijorătoare a infracțiunilor de acest gen sunt elemente ce îndreptățesc organele judiciare să aplice măsuri ferme pentru stoparea fenomenului infracțional inclusiv prin luarea/menținerea măsurilor privative de libertate.
Față de cele reținute, apreciind că hotărârea primei instanțe este legală și temeinică, menținerea măsurii arestării preventive a inculpatei fiind necesară pentru buna desfășurare a procesului penal, Curtea în baza art.38515pct.1 lit.b Cod procedură penală, va respinge, ca nefondate recursurile declarate de inculpați cu obligarea acestora la plata cheltuielilor judiciare către stat, conform art.192 alin.2 Cod procedură penală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpații și împotriva încheierii de ședință din 31.03.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția I Penală în dosarul nr-.
Obligă recurenții la plata a câte 150 lei cheltuieli judiciare către stat, din care onorariul avocatului din oficiu, câte 100 lei, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 21.04.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
GREFIER,
Red.
2 ex./25.o5.2009
Președinte:Lia SavoneaJudecători:Lia Savonea, Daniel Grădinaru, Niculina Alexandru
