Mentinerea masurii arestarii preventive. Decizia 630/2008. Curtea de Apel Oradea
| Comentarii |
|
ROMANIA
CURTEA DE APEL ORADEA
Secția penală și pentru cauze cu minori.
Dosar nr-
DECIZIA PENALĂ NR. 630/R/2008
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN 04.12.2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Munteanu Traian
JUDECĂTOR 2: Țarcă Gabriela
JUDECĂTOR 3: Pătrăuș Mihaela
GREFIER: - -
Ședința de judecată s-a înregistrat cu mijloace tehnice audio conform prevederilor art. 304 alin. 1 cod procedură penală.
S-a luat în examinare recursul penal formulat de inculpatul recurent fiul lui și ns. la 20 iulie 1966 - în prezent în Penitenciarul Oradea, formulat împotriva încheierii penale din 25.11.2008, pronunțată de Tribunalul Bihor.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă inculpatul recurent în stare de detenție asistat de avocat, de asemenea în instanță se prezintă și traducătorul de limbă germană Liber.
Parchetul de pe lângă Curtea de APEL ORADEAa fost reprezentat de procuror.
Procedura este completă.
S-a făcut referatul cauzei în sensul celor de mai sus după care.
În baza art. 128 Cod procedură penală, inculpatul fiind vorbitor de limbă germană instanța asigură un interpret în persoana d-nei Liber.
Procurorul, avocatul inculpatului recurent, inculpatul recurent, nu mai au alte probe de solicitat în cauză.
Nemaifiind excepții sau alte cereri de formulat instanța, consideră cauza lămurită, iar în baza art. 385 ind. 13 cod procedură penală acordă părților cuvântul asupra recursului.
Avocat inculpatului recurent arată că, pentru îndeplinirea condițiilor legale în ceea ce privește menținerea măsurii arestului preventiv, pedeapsa pentru infracțiunea în discuție trebuie să fie mai mare de patru ani și inculpatul să prezinte un pericol pentru ordinea publică. Consideră că ce-a de-a doua parte nu există, nu sunt probe care să ducă la această concluzie, respectiv să fie probată această împrejurarea și nici alte motive de arest care ar justifica luarea acestei măsuri. Inculpatul nu s-a sustras, s-a dus de bunăvoie la poliție, de asemenea nu există dovezi care să ducă la ideea că ar fi încercat să influențeze pe cineva în sensul schimbării situației și influențării procesului. Consideră că nu sunt îndeplinite condițiile luării măsurii arestării, această măsură fiind luată în mod nelegal și netemeinic și reprezentând o îngrădire a dreptului la libertate personală consfințită prin constituție și diferite convenții internaționale iar îngrădirea acestui drept trebuie să fie luat în baza unor prevederi legale analizate foarte atent. În acest caz nu există suficiente probe la dosar care să ateste condițiile necesare pentru luarea acestei măsuri.
Reprezentantul parchetului, solicită respingerea ca nefondat a recursului declarat de inculpatul recurent, apreciind că instanța în mod fondat și temeinic a dispus menținerea acestuia în arest preventiv pe durata efectuării cercetării judecătorești. Inculpatul este cercetat pentru săvârșirea infracțiunii de omor deosebit de grav, acesta a intrat cu mașina într-un grup de oameni dintre care majoritatea au reușit să fugă dar victimele datorită vârstei înaintate și stării de sănătate nu au reușit, astfel că inculpatul a călcat două victime intenționat după care a urmărit și alte victime pe terenul viran, dar nu a reușit să le prindă. Fapta prezintă un pericol social concret, deosebit și ca atare este justă menținerea acestuia în arest preventiv. Victimele și acum trăiesc cu teama că inculpatul lăsat în libertate ar putea să le facă rău. Legal și temeinic s-a luat și s-a menținut măsura.
Avocatul inculpatului în replică arată că ceea ce a spus procurorul este fals, nu s-a dovedit că este așa cum susține acesta. Tocmai asta se încearcă a se afla. Părțile vătămate susțin fapta dar, din declarațiile care deja s-au dat la dosar de acestea și martori reiese că sunt niște prezentări contradictorii. Partea vătămată și martori, nu au fost în stare să prezinte exact cum s-au derulat evenimentele. De asemenea expertiza este contradictorie. Reiese și din declarația martorilor că pe acel teren au circulat mai multe mașini. În concluzie inculpatul recurent nu prezintă un pericol social concret, nu există nici o dovadă care să ducă la ideea că fiind în libertate ar pune în pericol pe altcineva sau pe aceeași oameni. Solicită admiterea recursului.
Instanța în baza art. 385 ind. 13 al. 3 cod procedură penală acordă ultimul cuvânt inculpatului recurent care solicită să fie eliberat, nu este nici un motiv pentru care să fie ținut în arest atâta timp. Își însușește concluziile apărătorului său.
CURTEA DE APEL
DELIBERÂND:
Asupra recursului penal de față pe baza actelor de la dosar instanța constată că:
Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Bihora fost trimis în judecată inculpatul, pentru comiterea infracțiunii de tentativă de omor deosebit de grav prev. de art.20 raportat la art. 174-176 lit."b" cod penal, constând în aceea că în data de 12.07.2008 în jurul orei 18,30 în zona numită, între localitatea și, în partea a DJ 191 -, pe o, în timp ce fratele său, grănițuia cu un tractor o suprafață de teren, aflându-se la volanul autoturismului de teren marca cu nr. F RG, a trecut în mod intenționat peste, provocându-i fracturi costale și fractura bazinului, totodată lovindu-l și pe numitul, provocându-i și acestuia leziuni corporale.
Împotriva inculpatului s-a luat măsura arestării preventive prin încheierea nr. 28 din 13 iulie 2008 pronunțată de Tribunalul Bihor, in baza căreia s-a emis mandatul de arestare preventiva nr.37/2008 de către aceeași instanța.
Prin încheierea de ședință din data de 25 noiembrie 2008 Tribunalul Bihor, examinând temeiurile care au stat la baza luării măsurii arestării preventive, a reținut că inculpatul este trimis în judecată în stare de arest preventiv pentru comiterea infracțiunii de tentativă de omor deosebit de grav, iar pedeapsa prevăzută de lege este închisoarea mai mare de 4 ani, de asemenea și faptul că împrejurările care au determinat arestarea preventivă a acestuia nu s-au modificat, subzistând pericolul concret pentru ordinea publică în cazul lăsării lui în libertate, motiv pentru care, văzând disp.art.300/2 combinat cu art.160/b Cod procedură penală și prev.art.23 al.4/2 din Constituția României și disp.art.5 paragraful I lit. c din Convenția Europeana pentru Apărarea Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale, a menținut măsura arestului preventiv a inculpatului.
Împotriva acestei încheieri, în termen legal a declarat recurs inculpatul solicitând admiterea acestuia, casarea încheierii recurate și punerea sa în libertate.
În motivare a arătat că, în cauză nu sunt probe care să conducă la concluzia că prezintă pericol pentru ordinea publică sau că ar fi încercat că influențeze pe cineva în sensul influențării procesului. De asemenea arată că măsura arestării preventive a fost luată împotriva sa nelegal și netemeinic neexistând suficiente probe în dosar care să ateste condițiile necesare pentru luarea acestei măsuri.
Examinând încheierea atacată, prin prisma recursului declarat de inculpat, cât și din oficiu, conform art. 385 ind. 6 alin. 2 și art. 385 ind. 14 din codul d e procedură penală, sub aspectul tuturor motivelor de casare prevăzute de art. 385/9 din același cod, Curtea constată că aceasta este legală și temeinică, iar recursul apare ca nefondat și urmează a fi respins ca atare, potrivit art. 385/15 pct. 1 lit. "b" cod procedură penală.
Curtea apreciază că soluția dispusă prin încheierea de ședință din 25 noiembrie 2008 este justă.
Temeiurile care au determinat arestarea preventivă a inculpatului nu au încetat și ele impun în continuare privarea de libertate, pedeapsa prevăzută de lege pentru fapta reținută în sarcina inculpatului este mai mare de 4 ani și în cauză există probe certe că lăsarea în libertate a inculpatului prezintă pericol pentru ordinea publică.
În ceea ce privește condiția ca lăsarea în libertate a inculpatului să prezinte un pericol pentru ordinea publică prevăzută la art. 148 lit. "f" din codul d e procedură penală este, desigur adevărat că pericolul pentru odinea publică nu se confundă cu pericolul social ca trăsătură esențială a infracțiunii; aceasta nu înseamnă însă că în aprecierea pericolului pentru ordinea publică trebuie făcută abstracție de gravitatea faptei.
Sub acest aspect, existența pericolului public poate rezulta, între altele și din însuși pericolul social al infracțiunii de care este învinuit inculpatul, de reacția publică la comiterea unei astfel de infracțiuni, de posibilitatea comiterii chiar a unor fapte asemănătoare de către alte persoane, în lipsa unei reacții ferme față de cei bănuiți ca autori ai unor astfel de fapte.
Prin urmare la stabilirea pericolului public nu se pot avea în vedere numai date ce sunt legate de persoana inculpatului, ci și date referitoare la faptă, nu de puține ori acestea din urmă fiind de natură a crea în opinia publică un sentiment de insecuritate, credința că cei care concurează la înfăptuirea justiției nu acționează suficient împotriva infracționalității.
De asemenea, verificarea menținerii măsurii preventive a inculpatului a fost făcută în concordanță și cu prevederile art. 5 paragraful 1 litera a) ale Convenției pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale respectiv inculpatul a fost arestat în vederea aducerii sale în fața autorităților judiciare competente, existând motive verosimile de a bănui că a săvârșit o infracțiune.
Pentru aceste considerente, Curtea în baza art. 385/15 pct. 1 lit. "b" cod procedură penală, va respinge ca nefondat recursul penal declarat de inculpatul împotriva încheierii penale din 25 noiembrie 2008, Tribunalului Bihor, pronunțată în dosarul -.
În baza art. 192 alin. 2 din codul d e procedură penală inculpatul recurent va fi obligat să plătească statului suma de 100 lei cheltuieli judiciare în recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DISPUNE
În baza art. 385/15 pct. 1 lit. "b" cod procedură penală,
Respinge ca nefondat recursul penal declarat de inculpatul fiul lui și ns. la 20 iulie 1966 - din Penitenciarul Oradea, împotriva încheierii penale din 25 noiembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Bihor, pe care o menține în întregime.
Obligă pe recurent să plătească statului suma de 100 lei cheltuieli judiciare în recurs.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică azi 04.12.2008.
Președinte Judecător Judecător Grefier
Red.dec. pen. jud.
9 decembrie 2008
Red.încheiere .
Tehnored. Gref. M/ 17.12.2008/ 2 ex.
Președinte:Munteanu TraianJudecători:Munteanu Traian, Țarcă Gabriela, Pătrăuș Mihaela
