Mentinerea masurii arestarii preventive. Decizia 632/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A II-A PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- (927/2009)
DECIZIA PENALĂ NR. 632
Ședința publică de la 27 aprilie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Nicoleta Grigorescu
JUDECĂTOR 2: Simona Cîrnaru
JUDECĂTOR 3: Anca Alexandrescu
GREFIER - - -
* * * * *
MINISTERUL PUBLIC - PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - reprezentat de procuror .
Pe rol, soluționarea recursului declarat de inculpatul împotriva încheierii de ședință din data de 14 aprilie 2009 pronunțată de Tribunalul București - Secția I Penală în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică s-a prezentat recurentul inculpat în stare de arest și asistat de apărător ales, avocat în baza împuternicirii avocațiale nr. 36657 emisă de Baroul București - Cabinet Individual.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care;
Nefiind cereri prealabile de formulat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbaterea recursului.
Apărătorul recurentului inculpatavând cuvântul, arată că recursul este întemeiat în drept pe dispozițiile art. 160/b alin. ultim Cod procedură penală și vizează încheierea de ședință din 14 aprilie 2009 pronunțată de Tribunalul București - Secția I Penală prin care s-a dispus menținerea măsurii arestării preventive. Solicită admiterea recursului, casarea încheierii recurate și pe fond, judecarea inculpatului în stare de libertate, arătând că s-au schimbat temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive și nu au apărut elemente noi, care să justifice menținerea recurentului în stare de arest.
De asemenea, solicită a fi avute în vedere probatoriile administrate până la acest moment, care infirmă acuzația adusă inculpatului - de trafic de droguri de mare risc - dar care confirmă numai deținerea de droguri în vederea consumului propriu. În acest sens urmează a se ține cont nu numai de declarațiile recurentului, ci și de cele ale martorilor. În continuare mai susține că cel pe care îl apără a urmat un program de dezintoxicare, s-a implicat activ în acesta, a dat dovadă de sinceritate, recunoscând numai infracțiunea de deținere de droguri pentru consum propriu.
Concluzionând, solicită admiterea recursului, casarea parțială a încheierii de ședință numai cu privire la dispoziția de menținere a arestului preventiv și de aplicare a dispozițiilor art. 160/b alin. 2 Cod procedură penală, urmând a se dispune revocarea arestului preventiv.
Reprezentantul parchetuluiconsideră că din materialul probator administrat în cauză rezultă suficiente indicii temeinice care să ateste comiterea de către inculpat a infracțiunii pentru care s-a dispus trimiterea sa în judecată în stare de arest preventiv. De asemenea, solicită a se avea în vedere gravitatea deosebită a faptei - trafic de droguri de mare risc -, amploarea pe care a cunoscut- acest gen de infracțiuni în ultima perioadă.
Apreciază că în mod corect a fost menținută măsura arestării preventive, astfel că solicită respingerea recursului ca fiind nefondat.
Recurentul inculpatavând ultimul cuvânt, arată că este doar consumator de droguri, nu traficant și solicită a fi judecat în stare de libertate.
Dezbaterile declarându-se închise, cauza a rămas în pronunțare.
După deliberare,
CURTEA,
Constată următoarele:
Prinîncheierea din data de 14.04.2009, pronunțată în dosarul nr-al Tribunalului București - Secția I Penală, s-a constatat legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive a inculpaților, șiși s-a dispus menținerea stării de arest preventiv a celor trei inculpați.
S-au respins ca neîntemeiate cererile acestora de revocare a măsurii arestării preventive.
Pentru a dispune astfel, instanța de fond a reținut, în esență, că inculpații au fost trimiși în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 2 alin. 1, 2 din Legea nr. 143/2000 cu aplic. art. 37 lit. a și Cod Penal art. 4 alin. 1, 2 din Legea nr. 143/2000 cu aplic. art. 37 lit. a și Cod Penal art. 33 lit. aCod Penal(), art. 2 alin. 1, 2 din Legea nr. 143/2000 cu aplic. art. 37 lit. bCod Penal( )și, respectiv art. 2 alin. 1, 2 din Legea nr. 143/2000 cu aplic. art. 41 alin. 2.Cod Penal și art. 37 lit. b și Cod Penal art. 4 alin. 1, 2 din Legea nr. 143/2000 cu aplic. art. 37 lit. b și Cod Penal art. 33 lit. aCod Penal( ),iar temeiurile care au determinat arestarea preventivă nu au încetat și nu s-au modificat, impunându-se în continuare privarea de libertate a inculpaților.
Astfel, analizând materialul probator administrat în faza de urmărire penală (rapoartele de constatare tehnico-științifică, procesul-verbal de percheziție domiciliară la locuința inculpatului, procesele-verbale de redare a rapoartelor întocmite de investigatorii sub acoperire " G", " ", " ", procesul-verbal de consemnare a declarației colaboratorului sub acoperire " ", procesul-verbal de percheziție asupra autoturismului Breack B-97-, declarațiile martorului, parțial declarațiile inculpatului, procesele-verbale de redare a convorbirilor telefonice purtate de inculpați, declarațiile finale ale inculpaților și, procesul-verbal de redare a declarației colaboratorului cu nume de cod " ") tribunalul a reținut că se menține caracterul rezonabil al presupunerii că inculpații au săvârșit faptele reținute în sarcina lor, fiind îndeplinite condițiile prev.de art.143 raportat la art.681Cod procedură penală.
De asemenea, tribunalul a apreciat că se mențin și cerințele art.148 alin.1 lit.f Cod procedură penală, întrucât inculpații au fost trimiși în judecată pentru infracțiuni pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani și există probe că lăsarea lor în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică.
În lipsa unei definiții legale a noțiunii de "pericol pentru ordinea publică", la aprecierea acesteia se are în vedere natura infracțiunilor pentru care inculpații au fost trimiși în judecată, infracțiuni de prezintă un grad de pericol social deosebit de ridicat, ce rezultă nu numai din limitele mari de pedeapsa stabilite de legiuitor (ce conturează pericol generic ridicat al infracțiunilor la Legea nr.143/2000), dar și modalitățile și împrejurările concrete în care s-a reținut că ar fi fost comise faptele (deținere pentru consum și respectiv trafic - vânzare și deținere spre vânzare - de droguri de mare risc), precum și circumstanțele personale ale inculpaților. Tribunalul a constatat că toți inculpații au fost condamnați anterior pentru infracțiuni privind traficul și consumul de droguri, așa cum a rezultat din fișele de cazier judiciar aflate în dosarul de urmărire penală, astfel că perseverența lor demonstrează periculozitate sporită.
Toate aceste îndreptățesc concluzia că lăsarea inculpaților în libertate prezintă în continuare un pericol concret pentru ordinea publică, generând, implicit, o stare de neîncredere și insecuritate în rândul persoanelor care respectă ordinea de drept și valorile sociale. La aprecierea pericolului concret pentru ordinea publică, tribunalul a avut în vedere și riscul serios pe care îl reprezintă inculpații pentru potențialii consumatori de droguri, mai ales în contextul actual al înmulțirii îngrijorătoare a faptelor de trafic și consum de droguri, fapte cu consecințe deosebit de grave pentru sănătatea persoanelor, dar și pentru patrimoniul cetățenilor, știut fiind că pentru procurarea de droguri, consumatorii dependenți comit fapte de furt și tâlhărie pentru a dobândi banii necesari cumpărării drogurilor de care aceștia simt că au nevoie.
Împotriva acestei încheieri a formulat recurs, în termen legal,inculpatul, care a criticat soluția instanței pentru motive de netemeinicie, arătând, în esență, că s-au schimbat temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive și nu au apărut elemente noi, care să justifice menținerea acestei măsuri.
Astfel, recurentul a susținut că probele administrate până la acest moment confirmă doar fapta de deținere de droguri pentru consum propriu, iar față de implicarea sa într-un program de dezintoxicare și atitudinea sinceră, nu se mai impune menținerea stării de arest preventiv.
Examinând actele dosarului și încheierea recuratăatât prin prisma criticilor formulate, cât și din oficiu, sub toate aspectele de fapt și de drept, în conformitate cu dispozițiile art. 3856alin. 3.C.P.P. Curtea apreciază că recursul formulat este nefondat pentru următoarele considerente:
Instanța de fond a apreciat în mod just că temeiurile care au stat la baza luării măsurii arestării preventive a inculpatului subzistă și impun în continuare privarea acestuia de libertate, neintervenind împrejurări noi care să determine schimbarea acestor temeiuri.
Astfel, în cauză sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 143.C.P.P. existând indicii temeinice, în accepțiunea prevăzută de art. 681.C.P.P. ce justifică presupunerea rezonabilă că, la data de 09.07.2008, inculpatul a vândut droguri de mare risc, iar la data de 22.10.2008, a deținut două punguțe conținând cantități semnificative de heroină, ambele ascunse în motorul autoturismului propriu. Probele administrate confirmă și caracterul rezonabil al presupunerii că, la data de 22.10.2008, inculpatul a deținut alte cantități de droguri în vederea consumului propriu, această din urmă împrejurare nefiind, de altfel, contestată de către inculpat.
Curtea apreciază că probatoriul administrat până la acest moment procesual, astfel cum este indicat în încheierea recurată, este de natură a convinge un observator independent și imparțial că inculpatul a desfășurat activități specifice traficului de droguri, condiție suficientă pentru a se reține, în actualul stadiu al procedurii, îndeplinirea condițiilor prevăzute de art. 143.
C.P.P.În acest context, apreciind neîntemeiată critica inculpatului sub aspectul menționat, Curtea constată sunt îndeplinite în continuare și condițiile prevăzute de art. 148 lit. f ce C.P.P. au stat la baza luării măsurii arestării preventive, în sensul că pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunile deduse judecății este închisoarea mai mare de 4 ani și există probe că lăsarea în libertate a inculpatului ar prezenta un pericol concret pentru ordinea publică.
În acest sens, Curtea are în vedere natura și gravitatea faptelor ce fac obiectul judecății, împrejurările concrete în care se presupune că inculpatul a vândut sau deținut droguri de mare risc, caracterul repetat al faptelor, amploarea acestui fenomen infracțional și consecințele sale pregnant negative asupra sănătății publice, dar și circumstanțele personale ale inculpatului, care a fost anterior condamnat pentru infracțiuni de același gen, vădind astfel perseverență și specializare infracțională.
Împrejurarea că recurentul-inculpat s-a înscris într-un program de dezintoxicare este lipsită de relevanță asupra temeiniciei măsurii arestării preventive, cât timp nu se poate face abstracție de împrejurarea că a consumat droguri timp de 8 ani, dependență ce a favorizat desfășurarea repetată a unor acte de traficare a acestor substanțe și evidențiază în mod temeinic nu doar riscul reluării unor activități de același gen, ci și pericolul concret pe care lăsarea sa în libertate l-ar prezenta pentru colectivitate.
În acest context, Curtea apreciază că menținerea măsurii arestării preventive este justificată de motive pertinente și suficiente, iar o altă măsură restrictivă de libertate nu are aptitudinea de a asigura realizarea scopului său legal.
Pentru aceste considerente, constatând că temeiurile care au legitimat arestarea preventivă a inculpatului subzistă și impun în continuare privarea sa libertate, în baza art. 38515pct. 1 lit. b C.P.P. va respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpat împotriva încheierii din data de 14.04.2009, pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului București - Secția I Penală.
În baza art. 192 alin. 2.C.P.P. va obliga recurentul-inculpat la plata sumei de 100 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul împotriva încheierii de ședință din 14.04.2009, pronunțată de Tribunalul București - secția I penală în dosarul nr-.
Obligă recurentul la plata sumei de 100 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 27 aprilie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
GREFIER,
Red.
Dact. 2 ex./6.05.2009
Președinte:Nicoleta GrigorescuJudecători:Nicoleta Grigorescu, Simona Cîrnaru, Anca Alexandrescu
