Mentinerea masurii arestarii preventive. Decizia 675/2008. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR-
DECIZIA PENALĂ NR.675
Ședința publică din data de 20 august 2008
PREȘEDINTE: Florentin Teișanu
JUDECĂTORI: Florentin Teișanu, Paul Mihai Frățilescu Gabriela
- -
GREFIER -
Ministerul publica fost reprezentat de procuror C, din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL PLOIEȘTI
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de inculpatul fiul lui și, născut la data de 12 martie 1988, deținut în Penitenciarul Ploiești, județul P, împotriva încheierii de ședință din data de 12 august 2008 pronunțată de Tribunalul Prahova în dosarul nr-, prin care în baza disp. art.300/2 Cod procedură penală, s-a constatat legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive și în temeiul disp.art.160/b alin.3 Cod procedură penală, s-a menținut această măsură.
În baza disp.art.139 rap.la art.145 și art.145/1 Cod procedură penală, a fost respinsă ca neîntemeiată cererea formulată de inculpat cu privire la revocarea sau înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea sau țara.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns recurentul - inculpat, aflat în stare de arest, personal și asistat de avocat ales din Baroul Prahova.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Avocat, luând legătura cu inculpatul arestat arată că acesta nu mai are alte cereri de formulat.
Reprezentantul parchetului, având cuvântul, arată că nu mai are alte cereri de formulat.
Curtea, ia act că nu mai sunt alte cereri de formulat, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul părților.
Avocat având cuvântul pentru inculpat, arată că încheierea este nelegală și netemeinică, deoarece temeiurile ce au stat la baza luării măsurii arestării preventive a inculpatului nu mai subzistă, acesta a avut o atitudine sinceră atât în timpul urmăririi penale, cât și după începerea cercetării judecătorești.
A precizat că inculpatul a cooperat cu organele de urmărire penală ajutând la prinderea altor traficanți de droguri și a contribuit la formarea dosarului penal nr.16/P/2008 al DIICOT - Biroul Teritorial Prahova, împotriva numitului.
În opinia sa, inculpatul nu prezintă pericol pentru ordinea publică, nu ar influența martorii și buna desfășurare a procesului penal, întrucât în cazul în care ar
avea o asemenea atitudine nu ar mai beneficia de dispozițiile art.16 din Legea nr.143/2000 reținute în favoarea sa prin rechizitoriu, dispoziții care impun reducerea pedepselor la, pentru infracțiunile pentru care este cercetat.
De asemenea, consideră că inculpatul ar trebui să beneficieze de egalitate de tratament, deoarece alți coinculpați, prieteni cu acesta se drogau de mult timp înainte.
Față de motivele mai sus enunțate solicită admiterea recursului, casarea încheierii atacate, revocarea măsurii și judecarea inculpatului în stare de libertate.
În subsidiar, solicită în baza disp.art.139 rap.la art.145 Cod procedură penală, înlocuirea măsurii cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea sau țara.
Reprezentantul parchetului, având cuvântul pune concluzii în sensul respingerii recursului declarat de inculpat ca fiind nefondat și menținerea încheierii atacate întrucât este legală și temeinică, subzistând și în prezent temeiurile care au stat la baza luării măsurii arestării preventive.
Apreciază că sunt îndeplinite condițiile prev.de art.143 și art.148 lit.f Cod procedură penală, inculpatul reprezintă pericol social, cercetarea penală nu este finalizată, iar prin lăsarea în libertate ar influența martorii și ar contribui la zădărnicirea aflării adevărului.
În replică, avocat, arată că nu înțelege de ce inculpatul ar influența martorii prin lăsarea sa în libertate, dacă a recunoscut fapta în fața organelor de anchetă penală.
Inculpatul, având ultimul cuvânt, arată că este de acord cu concluziile apărătorului său, la acel moment nu a conștientizat gravitatea faptelor, nu reprezintă pericol public, solicitând judecarea sa în stare de libertate.
CURTEA,
Asupra recursului penal de față:
Prin încheierea din 12 august 2008, pronunțată de Tribunalul Prahova în dosarul -, în baza art. 3002pr.penală raportat la art. 160 pr.penală, s-a constatat legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive luată față de inculpatul și s-a menținut această măsură. Conform art. 139.pr.penală raportat la art.145 și 1451.pr.penală, s-a respins ca neîntemeiată revocarea sau înlocuirea acestei măsuri cu măsura preventivă a obligării de a nu părăsi localitatea sau țara. Inculpatul a fost obligat să plătească statului 40 lei cheltuieli judiciare.
Pentru a dispune astfel, tribunalul a apreciat că se mențin, în continuare, temeiurile care au determinat luarea măsurii arestării preventive, în sensul că pedeapsa prevăzută de lege este mai mare de 4 ani, existând, totodată, probe certe că lăsarea în libertate a inculpatului prezintă pericol pentru odinea publică. La aprecierea pericolului concret a reținut tribunalul gravitatea deosebită a faptei comise, respectiv infracțiuni de trafic de droguri de risc și mare risc, precum și deținerea acestora în vederea consumului propriu, infracțiuni prin amploarea cărora se aduce atingere asupra uneia dintre valorile ocrotite de legea penală, respectiv sănătatea publică, împrejurările în care faptele au fost săvârșite, dificultatea cu care aceste persoane sunt depistate, dar și reacția negativă creată în rândul societății civile în cazul în care autorii unor asemenea fapte penale ar fi cercetați în stare de libertate.
Împotriva acestei soluții a declarat recurs inculpatul, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivarea acestei căi de atac, arată inculpatul că, în prezent, nu mai subzistă temeiurile ce au stat la baza arestării sale preventive, întrucât a avut o atitudine sinceră pe parcursul procesului penal până în prezent, a cooperat cu organele judiciare pentru depistarea altor traficanți de droguri, exemplificându-l, astfel, pe numitul. Pe de altă parte, învederează că mai multe persoane învinuite în cauză au beneficiat de dispozițiile art. 181Cod penal, în sensul că faptele lor nu întrunesc gradul de pericol social al unei infracțiuni, iar pentru egalitate de tratament consideră că ar fi necesar ca și inculpatul să fie cercetat în stare de libertate.
În cazul în care nu se revocă această măsură, inculpatul solicită, pentru aceleași considerente, înlocuirea ei cu obligarea de a nu părăsi localitatea sau țara.
Examinând recursul formulat, prin prisma actelor și lucrărilor dosarului, a criticilor invocate, cât și sub toate aspectele conform art. 3856.pr.penală, Curtea apreciază că această cale de atac este nefondată, astfel cum se va arăta în continuare:
În mod justificat instanța de fond a apreciat că subzistă temeiurile ce au fost avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive, cu trimitere expresă la pericolul social ce l-ar prezenta cercetarea în stare de libertate a inculpatului. Sunt reale susținerile tribunalului în sensul că faptele pentru care este cercetat inculpatul, respectiv deținere de droguri de risc în vederea consumului propriu și trafic de droguri de risc și mare risc, au luat o amploare deosebită în ultimul timp și sunt infracțiuni ce aduc atingere uneia dintre valorile ocrotite de legea penală, respectiv sănătatea individului, precum și cea publică.
Faptul că inculpatul a recunoscut infracțiunea pentru care este cercetat, se datorează probatoriului administrat în cauză, iar pentru că a ajutat la descoperirea și a altor persoane care comit același gen de infracțiuni, el poate beneficia de dispozițiile art. 16 din Legea nr.143/2000, acestea fiind situații ce pot fi avute în vedere de către judecător la pronunțarea sentinței, neputând avea o importanță deosebită în ceea ce privește luarea măsurii preventive împotriva persoanei cercetate pentru aceste fapte.
Față de considerentele mai sus expuse, Curtea apreciază că în mod justificat s- menținut măsura arestării preventive, fiind respinse celelalte cereri de înlocuirea acesteia cu o altă măsură preventivă, în consecință, în temeiul art. 38515pct. 1 lit. b pr.penală, va respinge recursul ca nefondat.
Văzând și dispozițiile art. 192 alin. 2.pr.penală;
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul, fiul lui și, născut la data de 12 martie 1988, deținut în Penitenciarul Ploiești, județul P, împotriva încheierii de ședință din data de 12 august 2008 pronunțată de Tribunalul Prahova în dosarul nr-.
Obligă recurentul la 40 lei cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 20.08.2008.
Președinte, JUDECĂTORI: Florentin Teișanu, Paul Mihai Frățilescu Gabriela
Grefier,
Red. TF
Tehnored. PJ
2 ex/21.08.2008
- Tribunalul Prahova
operator de date cu caracter personal
nr. notificare 3113
Președinte:Florentin TeișanuJudecători:Florentin Teișanu, Paul Mihai Frățilescu Gabriela
