Mentinerea masurii arestarii preventive. Decizia 678/2009. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA
SECȚIA PENALĂ operator 2711
DECIZIE PENALĂ Nr. 678
Ședința publică de la 25 Iunie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Codrina Iosana Martin
JUDECĂTOR 2: Florin Popescu
JUDECĂTOR 3: Ion
Grefier
Ministerul Public este reprezentat de procuror -, din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL TIMIȘOARA.
Pe rol se află soluționarea recursului declarat de inculpatul, împotriva încheierii penale de ședință din 12 iunie 2009 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică, se prezintă inculpatul recurent, în stare de arest preventiv, asistat de avocați aleși și.
Procedura de citare îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, instanța constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbateri.
Apărătorul inculpatului, avocat a solicitat admiterea recursului, arătând că de la data luării măsurii arestării preventive în prezent, nu mai subzistă temeiurile care au determinat arestarea. Inculpatul este trimis în judecată pentru o faptă gravă, însă din actele dosarului rezultă că partea vătămată când a fost investigată la spital, nu prezenta leziunile craniene susținute de către procuror. După două ore de la incident, partea vătămată se afla într-o stare avansată de ebrietate și prezenta leziuni la nivelul feței care nu existau după momentul altercației, astfel că acestea nu au fost produse de inculpat. Raportat și la temeiurile personale ale inculpatului, care nu are antecedente penale, solicită ca în rejudecare să se dispună luarea față de inculpat a unei măsuri mai puțin restrictive de libertate.
Apărătorul aceluiași inculpat, avocat, a solicitat admiterea recursului, rejudecarea cauzei și revocarea măsurii arestării preventive a inculpatului, având în vedere că de la luarea măsurii arestării preventive și până în prezent s-au schimbat temeiurile care au determinat luarea măsurii.
Procurorul a pus concluzii de respingere a recursului, având în vedere că gravitatea faptei comisă de inculpat și limitele de pedeapsă impun menținerea în continuare a măsurii arestării preventive față de inculpat.
Inculpatul recurent, având ultimul cuvânt, arată că susține concluziile formulate de apărători.
CURTEA
Deliberând asupra cauzei penale de față, constată următoarele:
Prin încheierea penală din ședința din 12 iunie 2009, pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr-, în baza art. 3002.C.P.P. raportat la art. 160 s C.P.P.-a constatat legală și temeinică măsura arestării preventive a inculpatului, arestat preventiv în baza mandatului de arestare preventivă nr. 62/16.08.2008 emis de Tribunalul Timiș, în prezent deținut în Penitenciarul Timișoara.
În baza art. 3002.C.P.P. raportat la art. 160 s C.P.P.-a menținut starea de arest a inculpatului, urmând ca legalitatea și temeinicia acesteia să fie verificată din nou înainte de expirarea termenului prevăzut de lege, respectiv data de 10.08.2009.
În baza art. 139 alin. 1.a C.P.P. fost respinsă cererea inculpatului, formulată prin apărătorul ales, privind înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi țara sau localitatea.
Pentru a pronunța această încheiere penală, prima instanță a reținut următoarele:
Având în vedere faptul că temeiurile care au determinat luarea măsurii arestării preventive a inculpatului nu s-au schimbat, justificând în continuare privarea de libertate a acestuia, în condițiile în care există suficiente indicii cu privire la săvârșirea de către inculpat a unei fapte prevăzute de legea penală și sancționată cu închisoarea mai mare de 4 ani, iar raportat la modalitatea în care s-a desfășurat activitatea presupus infracțională, într-un loc întotdeauna accesibil publicului, și la natura faptei săvârșite de către inculpat, de o violentă deosebită, s-a apreciat că lăsarea acestuia în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică, în temeiul art. 3002.C.P.P. raportat la art. 160 C.P.P. s-a menținut starea de arest a inculpatului, urmând ca legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive să fie verificate din nou, înainte de expirarea termenului prevăzut de lege, respectiv data de 10.08.2009.
Tribunalul a reținut că măsura arestului preventiv reprezintă o excepție de la prezumția de nevinovăție, aceasta fiind acceptată atâta timp cât măsura preventivă nu se transformă într-o pedeapsă anticipată, stabilită înainte de pronunțarea asupra vinovăției. Or, în cauză, dată fiind complexitatea acesteia, precum și gravitatea faptei săvârșite, tribunalul a apreciat că menținerea inculpatului în stare de arest pentru o perioadă de 10 luni, nu poate fi interpretată ca reprezentând o stabilire anticipată a pedepsei, motiv pentru care nu se poate considera că aduce atingere prezumției de nevinovăție de care inculpatul beneficiază.
Este evident că atunci când anumite infracțiuni, prin gravitatea lor sau prin efectul pe care îl au asupra opiniei publice, pot crea în cadrul societății o reacție de nesiguranță sau de revoltă, privarea de libertate a autorilor, cel puțin pentru o perioadă de timp, apare ca fiind pe deplin justificată. Or, în cauză există suficiente probe în legătură cu posibila implicare a inculpatului în comiterea unei fapte de o violență deosebită, care a produs consecințe dintre cele mai nefericite pentru victimă, astfel că lăsarea lui în libertate nu ar contribui la altceva decât la sporirea sentimentului de neîncredere al opiniei publice în capacitatea organelor judiciare de a proteja valorile sociale, situație incompatibilă cu principiile unei societăți democratice.
Cu privire la cererea de înlocuire a măsurii arestării preventive cu una dintre măsurile prevăzute de art. 136 alin. 1 lit. b sau c C.P.P. aceasta a fost respinsă ca fiind neîntemeiată, în baza art. 139 alin. 1.C.P.P. în condițiile în care s-a apreciat că temeiurile care au determinat luarea măsurii arestării preventive nu s-au schimbat.
Împotriva acestei încheieri penale a declarat recurs inculpatul, criticând-o pentru netemeinicie, întrucât în mod greșit măsura arestării preventive a sa a fost menținută.
Recursul declarat de inculpat nu este fondat.
Inculpatul a fost arestat, iar prin rechizitoriul nr. 1665/P/2008 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Timiș, a fost trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de omor calificat, prev. de art. 174, 175 lit. i Cod penal.
Prin încheierea penală nr. 106/CC/16.08.2008, pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr-, în baza prev. art. 148 lit. f s C.P.P.-a dispus arestarea preventivă a inculpatului, în fapt reținându-se că în noaptea datei de 13/14.08.2008, în jurul orei 24,00, în fața magazinului situat în str. - din T, i-a aplicat cu un par tip baseball, confecționat din lemn, mai multe lovituri în zona capului numitului -G, ce necesită pentru vindecare 30 zile de îngrijiri medicale, cu mențiunea că viața victimei a fost pusă în primejdie, faptă ce poate constitui tentativă la infracțiunea de omor, prev. de art. 20.Cod Penal rap. la art. 174, 175 alin. 1 lit. i Cod Penal, pedepsită cu închisoare de la 7 ani și 6 luni la 12 ani și 6 luni.
Așadar, inculpatul a fost arestat în baza dispozițiilor art. 148 lit. f C.P.P. dispoziții potrivit cărora, măsura arestării preventive a inculpatului poate fi luată dacă sunt întrunite condițiile prevăzute în art. 143.C.P.P. și inculpatul a săvârșit o infracțiune pentru care legea prevede pedeapsa detențiunii pe viață sau pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani și există probe că lăsarea sa în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică.
Infracțiunea pentru săvârșirea căreia s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului, este pedepsită cu închisoare de la 7 ani și 6 luni la 12 ani și 6 luni, astfel că prima condiție prevăzută de art. 148 lit. f privind C.P.P. cuantumul pedepsei închisorii, este îndeplinită.
Modalitatea săvârșirii infracțiunii, așa cum aceasta a fost reținută la urmărirea penală, locul și ora săvârșirii acesteia - loc public, în stradă, la ora 24,00, intensitatea și numărul mare al loviturilor aplicate, ca și obiectul folosit la săvârșirii infracțiunii, pot induce în rândul indivizilor societății un sentiment de teamă că la rândul lor pot fi expuși pericolului săvârșirii unor fapte de aceeași natură, fapte care să le afecteze integritatea fizică sau chiar să le suprime dreptul la viață.
Cum și cea de-a doua condiție prev. de art. 148 lit. f C.P.P. privind pericolul pentru ordinea publică pe care-l prezintă lăsarea în libertate a inculpatului, este îndeplinită, în baza prev. art. 38515alin.1, pct. 1, lit. b C.P.P. recursul va fi respins ca nefondat, iar în baza art. 192 alin. 2.C.P.P. inculpatul va fi obligat la plata sumei de 100 lei, cheltuieli judiciare către stat în recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În temeiul prevederilor art. 3851515 alin.1 pct.1, lit.b p Cod Penal respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul, împotriva încheierii penale de ședință din 12 iunie 2009 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr-.
În temeiul prevederilor art.192 alin.2 p Cod Penal obligă inculpatul recurent la plata sumei de 100 lei, cheltuieli judiciare către stat în recurs.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică, azi 25 Iunie 2009.
Ptr. Președinte, Judecător, Judecător,
- - -- aflată în CO - - -
Președinte secție
-
Grefier
Red.ID/3.07.09
Tehnored AJ/2 ex/6.07.09
Prima instanță: Trib. T -
Președinte:Codrina Iosana MartinJudecători:Codrina Iosana Martin, Florin Popescu, Ion
