Mentinerea masurii arestarii preventive. Decizia 746/2008. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI
DOSAR NR-
DECIZIA PENALĂ NR. 746/R/2008
Ședința publică din data de 11 2008
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Chitidean Valentin judecător
JUDECĂTORI: Chitidean Valentin, Săndel Macavei Monica Rodina
- -
GREFIER: - -
Parchetul de pe lângă Curtea de APEL CLUJ reprezentat prin PROCUROR:
-
S-a luat spre examinare recursul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Cluj împotriva încheierii penale fără nr. din 4.12.2008 pronunțată în dosar nr- al Tribunalului Cluj, cauza privind pe inculpații, și, trimiși în judecată pentru comiterea infracțiunilor de:
- tentativă la infracțiunea de omor deosebit de grav, prev. și ped. de art. 20.pen. raportat la art. 174.pen. cu referire la art. 175 lit. a și i pen. și art. 176 lit. f pen. cu aplicarea art. 75 lit. a pen. ( prin schimbarea încadrării juridice din infracțiunea de vătămare corporală gravă, prev. și ped. de art. 182 alin. 1.pen. ), ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea liniștii și ordinii publice, prev. și ped. de art. 321 alin. 1 și 2.pen. cu aplicarea art. 33 lit. a pen.;
- tentativă la infracțiunea de omor deosebit de grav, prev. și ped. de art. 20.pen. raportat la art. 174.pen. cu referire la art. 175 lit. a și i pen. și art. 176 lit. f pen. cu aplicarea art. 75 lit. a și c pen. ( prin schimbarea încadrării juridice din infracțiunea de vătămare corporală gravă, prev. și ped. de art. 182 alin. 1.pen. ), ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea liniștii și ordinii publice, prev. și ped. de art. 321 alin. 1 și 2.pen. cu aplicarea art. 33 lit. a pen.;
- tentativă la infracțiunea de omor deosebit de grav, prev. și ped. de art. 20.pen. raportat la art. 174.pen. cu referire la art. 175 lit. a și i pen. și art. 176 lit. f pen. cu aplicarea art. 75 lit. a și c pen. și art. 99 și următoarele pen. ( prin schimbarea încadrării juridice din infracțiunea de vătămare corporală gravă, prev. și ped. de art. 182 alin. 1.pen. ), ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea liniștii și ordinii publice, prev. și ped. de art. 321 alin. 1 și 2.pen. cu aplicarea art. 99 și urm. pen. totul cu aplicarea art. 33 lit. a pen.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpatul, aflat în stare de arest preventiv, asistat de apărător ales, av., cu delegație avocațială la dosar, inculpatul, aflat în stare de arest preventiv, asistat de apărător ales, av., cu delegație avocațială la dosar și inculpatul, aflat în stare de arest preventiv, asistat de apărător ales, av., cu delegație avocațială la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care, reprezentanta Parchetului arată că își menține recursul declarat în cauză și depune la dosar motivele de recurs.
Nemaifiind alte cereri de formulat sau excepții de ridicat, Curtea acordă cuvântul părților în dezbaterea judiciară a cauzei.
Reprezentanta Parchetului solicită admiterea recursului împotriva încheierii penale din data de 4 2008, prin care instanța de fond a constatat că temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestului preventiv față de cei trei inculpați s-au schimbat și s-a dispus înlocuirea măsurii arestului preventiv cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea, încheiere vădit netemeinică față de actele de la dosar.
Potrivit dispozițiilor legale, o măsură preventivă poate fi înlocuită când au încetat sau s-au modificat temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestului preventiv, iar în cauză, din datele dosarului nu rezultă această împrejurare.
Constată că motivarea instanței de fond vizează și o încadrare juridică discutabilă, ce nu poate constitui un argument legal pentru reținerea faptului că s-au schimbat temeiurile avute în vedere la arestarea inculpaților. În acest sens, solicită a se avea în vedere că inculpații au fost trimiți în judecată pentru comiterea infracțiunilor de vătămare corporală gravă și ultraj contra bunelor moravuri, iar după sesizarea instanței de fond, Judecătoria Cluj -N a procedat la o schimbare a încadrării juridice în infracțiunea de tentativă de omor deosebit de grav, iar dosarul a fost declinat la Tribunalul Cluj. se discută de tentativă de omor sau de vătămare corporală gravă, apreciază că se discută despre două infracțiuni contra integrității fizice, grave, pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani, unde aplicarea unei condamnări este îndreptățită.
Consideră, totodată, că subzistă în continuare pericolul pentru ordinea publică, iar argumentația instanței de fond pentru a aprecia că acest pericol nu mai subzistă nu pot fi avute în vedere ca temeiuri legale pentru înlocuirea măsurii arestului preventiv. În acest sens, s-a reținut de prima instanță scăderea interesului mass-media și considerente de echitate în raport cu situațiile a doi inculpați din altă cauză penală. Luarea, menținerea sau înlocuirea măsurii arestului preventiv se discută în opinia sa în raport de datele care caracterizează fiecare cauză, iar situația juridică a inculpaților nu poate fi raportată la situația juridică a altor inculpați din alte dosare fără legătură cu această cauză.
De asemenea, solicită a se reține și poziția exprimată cu privire la cei trei inculpați de Curtea de APEL CLUJ în urmă cu două săptămâni, când s-a soluționat recursul împotriva încheierii anterioare de menținere a stării de arest preventiv, constatând că în cauză nu au intervenit modificări esențiale.
Pentru aceste motive, consideră soluția pronunțată de instanța de fond ca fiind greșită și în totală contradicție cu datele dosarului, deoarece față de inculpați există probe, din care rezultă bănuiala legală că au comis două infracțiuni extrem de grave.
Referitor la pericol pentru ordinea publică, solicită a se avea în vedere că acesta rezidă, conform practicii judiciare constante și din sentimentul de insecuritate crea în rândul opiniei publice, mai ales că inculpații au acționat spontan în condiții de extremă violență în cadrul unei organizații sportive.
Apreciind că temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestului preventiv nu s-au modificat, în conformitate cu dispozițiile art. 136.pr.pen. consideră că se impune casarea încheierii penale atacate și menținerea stării de arest a celor trei inculpați.
Apărătorul inculpatului solicită respingerea recursului, menținerea în totalitate a încheierii penale atacate, motivarea instanței de fond fiind absolut temeinică și legală, raportat la probele existente în dosar, care se află la IML.
Consideră că din probele administrate în cauză nu reiese faptul că s-a săvârșit infracțiunea de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea ordinii publice pentru inculpatul. Referitor la cea de-a doua infracțiune chiar dacă există indicii că încadrarea juridică dată de Judecătoria Cluj -N este una greșită, raportat la probele testimoniale apreciază că nu rezultă că a existat o premeditare, că ar exista un coautorat, o înțelegere prealabilă sau că inculpații ar fi știut că partea vătămată este jandarm și deci circumstanța agravantă respectivă nu mai pot fi reținute.
În cauză s-a dispus efectuarea unei expertize medico-legale, pentru a se stabili pentru fiecare lovitură câte zile de îngrijiri medicale ar fi produs, având în vedere lipsa de coautorat. Această expertiză se va face într-un termen îndelungat, astfel că în opinia sa nu este normal ca la o perioadă de 7 luni de la luarea măsurii arestului preventiv față de un inculpat minor, aflat la prima confruntare cu legea penală, această măsură să fie menținută, mai ales în aceste condiții. Solicită a se avea în vedere că în cauză s-a ținut cont și de faptul că inculpatul s-a împăcat cu partea vătămată, care a depus o precizare la dosar, inculpatul dând astfel dovadă de îndreptare, iar acest lucru are influență și asupra pericolului social. Acest pericol pentru ordinea publică nu mai subzistă întrucât este vorba de 7 luni de arest preventiv, de un timp îndelungat, evident că ecoul în rândul opiniei publice s-a estompat, astfel că nu i se pare normal ca peste o perioadă de 5 ani ( de exemplu ), când va apărea un articol, inculpatul să fie considerat pericol public, pentru că raportat și la practica CEDO pericolul social trebuie apreciat la acest moment.
Totodată, solicită a se avea în vedere că pe rolul Tribunalului Cluj există înregistrat dosar cu aceeași încadrare juridică, unde inculpații sunt cercetați în stare de libertate, iar dacă se va verifica încheierea anterioară de la fond și recursul declarat împotriva acesteia, se va constata că unul dintre elementele determinante în menținerea arestului preventiv a fost și acela că mass-media este interesată de această cauză. În acest moment, apreciază că interesul opiniei publice este aproape de zero, astfel că nu există un ecou în rândul acesteia, iar pericolul social al inculpatului s-a diminuat.
Apărătorul inculpatului în temeiul art. 385/15 pct. 1 lit. b pr.pen. solicită respingerea ca nefondat a recursului declarat în cauză, apreciind că instanța de fond în mod corect, uman și echitabil a revocat măsura arestului preventiv. Inculpatul este arestat preventiv de peste 7 luni, iar din probele administrate în cauză rezultă că s-au schimbat temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestului preventiv, mai ales că dosarul se află la IML pentru întocmirea unui raport de expertiză, cu mențiunea că, în opinia sa, schimbarea încadrării juridice se face în urma efectuării cercetării judecătorești. În cauză majoritatea probelor au fost administrate, majoritatea martorilor fiind audiați, urmând a fi finalizat și raportul de expertiză, iar în urma cercetării judecătorești se poate constata că s-a săvârșit o infracțiune cu un grad de pericol social mai redus. Având în vedere aceste aspecte și apreciind că inculpatului trebuie să i se rețină circumstanțe atenuante, consideră că s-ar putea ajunge la o pedeapsă sub minimul special de 2 ani închisoare. În aceste condiții, arestul preventiv pe o perioadă de 7 luni este suficient.
De asemenea, consideră că inculpatul nu mai poate prezenta pericol pentru ordinea publică cât timp acesta s-a prezentat singur, din proprie inițiativă, nu s-ar sustrage și nu ar influența martori, mai ales că mai trebuie audiat un singur martor. Mai mult, probele converg spre vătămare corporală gravă, pentru că toți martorii au arătat că incidentul s-a datorat unui impuls de moment, nu a existat o înțelegere și nici nu a știut că partea vătămată era jandarm, nici măcar partea vătămată nu a putut susține că se știa acest aspect, deoarece nu prezenta semne distinctive.
Având în vedere că expertiza durează și se întocmește într-un anumit termen, apreciază că este inumană menținerea inculpatului în stare de arest preventiv, mai ales că este foarte tânăr și prezintă o sănătate fizică și psihică precară. În acest sens, arată că inculpatul are probleme de sănătate și a fost internat la Spital Penitenciar În opinia sa inculpatul a conștientizat urmările faptei sale, iar lăsarea acestuia în libertate nu ar prezenta pericol concret pentru ordinea publică, acesta fiind susținut și de familie.
Pentru motivele arătate mai sus, solicită menținerea încheierii penale atacate și înlocuirea măsurii arestului preventiv.
Apărătorul inculpatului arată că achiesează concluziilor colegilor săi, solicitând respingerea recursului Parchetului, menținerea în totalitate a încheierii penale atacate, prin care s-a revocat măsura arestului preventiv și s-a înlocuit cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea, în temeiul art. 139 și 145.pr.pen. Consideră că în mod corect și obiectiv instanța de fond a constatat că nu sunt probe și indicii temeinice că inculpatul este vinovat.
Solicită a se avea în vedere că în cauză au fost audiați majoritatea martorilor, iar materialul probator cu privire la clientul său a fost epuizat, iar nici un martor nu a declarat că inculpatul a aplicat lovituri sau a săvârșit fapta imputată. De asemenea, partea vătămată a arătat că lovitura i-a fost aplicată din spate, deși inculpatul era în lateralul părții vătămate și nu în spate, iar niciunul din martorii audiați nu l-a indicat pe inculpat. Inculpatul a fost sincer, a avut o poziție constantă, nu a oscilant nici un moment, a recunoscut că a aplicat părții vătămate o singură lovitură cu pumnul, dar nu a folosit acea dală iar în aceste condiții inculpatul trebuie să beneficieze de dispozițiile art. 66.pr.pen.
De asemenea, apreciază că nu există probe că dacă s-ar înlocui măsura arestului preventiv inculpatul ar influența procesul penal sau s-ar sustrage, iar conform art. 145.pr.pen. acesta are drepturi și obligații, pe care trebuie să le respecte. Consideră că nu există acele motive verosimile la dosar, din care să rezulte că inculpatul trebuie să fie privat în continuare de libertate, având în vedere și dispozițiile art. 5 paragraf 1 lit. c CEDO, coroborat cu art. 23 din Constituție, conform cărora principiul libertății personale trebuie să primeze și în situații excepționale se impune privarea de libertate.
Învederează și faptul că inculpatul se află la prima confruntare cu legea penală și este tânăr, iar viitorul acestuia poate fi periclitat și deși pedeapsa prevăzută de lege nu poate fi înlăturată, trebuie făcută dovada că acesta prezintă pericol pentru ordinea publică. Mai mult, inculpatul nu este o persoană agresivă, ci din contră, există declarații ale martorilor și înscrisuri, din care rezultă că este pașnic și nu impulsiv, iar o dată cu trecerea timpului pericolul social prevăzut de art. 148 lit. f pr.pen. s-a diminuat, iar interesul mass-media a și scăzut în acest interval. Solicită ca instanța să fie imparțială și obiectivă și să nu țină cont de presiunea presei.
Inculpatul, având ultimul cuvânt, solicită respingerea recursului, pentru a i se da o șansă să demonstreze că este vorba de un accident nefericit, care nu se va repeta.
Inculpatul, având ultimul cuvânt, solicită respingerea recursului și cercetarea în stare de libertate,pentru a fi împreună cu familia.
Inculpatul, având ultimul cuvânt, solicită respingerea recursului și cercetarea în stare de libertate, întrucât regretă comiterea faptei, care nu a fost premeditată și apreciază că perioada de 7 luni de arest preventiv este suficientă.
CURTEA
Prin încheierea penală din 4 2008 a Tribunalului Cluj, în baza art. 139 al.2 rap. la art. 160b al.2 și 4 rap. la art.300/2 Cod Procedură Penală s- revocat măsura arestării preventive luată față de inculpații, fiul lui și, la data de 20.05.1989, în mun. C N, jud. C, CNP -, fiul lui și, la data de 31.05.1988, în mun. C N, jud. C, CNP - și, fiul lui și, la data de 17.07.1991, în C N, jud. C, CNP -, toți aflați în Penitenciarul Gherla, și s-a dispus punerea în libertate a inculpaților, dacă nu sunt arestați în altă cauză.
În temeiul art. 145 Cod Procedură Penală s-a luat față de inculpații, fiul lui și, la data de 20.05.1989, în mun. C N, jud. C, CNP -, fiul lui și, la data de 31.05.1988, în mun. C N, jud. C, CNP - și, fiul lui și, la data de 17.07.1991, în C N, jud. C, CNP -, măsura obligării de a nu părăsi localitatea C-N, fără încuviințarea instanței de judecată, până la soluționarea definitivă a cauzei, măsură prev. de art.145 Cod Procedură Penală.
Inculpatul locuiește în C-N,-, - 6,.32, jud. C;
Inculpatul locuiește În C-N,-,.20, jud. C;
Inculpatul locuiește în C-N,-,.24, jud.
Pe durata măsurii obligării de a nu părăsi localitatea, inculpații sunt obligați să respecte următoarele obligații:
a) să se prezinte la instanța de judecată ori de câte ori sunt chemați;
b) să se prezinte la Poliția mun. C-N, conform programului de supraveghere întocmit de acest organ de poliție sau ori de câte ori sunt chemați;
c) să nu își schimbe locuința fără încuviințarea instanței de judecată;
d) să nu dețină, să nu folosească si să nu poarte nici o categorie de arme.
S-a impus inculpaților ca pe durata măsurii obligării de a nu părăsi localitatea să respecte următoarele obligații:
- să nu se apropie de ceilalți inculpați cercetați în cauză și de partea vătămată, și să nu comunice cu aceștia direct sau indirect.
- să nu se deplaseze la nici un spectacol sportiv sau cultural.
S-a atras atenția inculpaților că în caz de încălcare cu rea-credință a măsurilor sau a obligațiilor ce le revin, se va lua față de acești a măsura arestării preventive.
În baza art.192 al.3 Cod Procedură Penală cheltuielile judiciare avansate de stat au rămas în sarcina acestuia.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut că prin Rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Cluj emis in dosar nr.488/P/2008 la data de 19.05.2008 și înregistrat pe rolul Judecătoriei Cluj N sub nr. de mai sus la data de 19.05.2008, au fost trimiși in judecată inculpații, fiul lui și, născut la data de 20.05.1989, cetățean român, studii 8 clase, muncitor, necăsătorit, fără antecedente penale, CNP -, domiciliat in C N- - 6,.32, jud. C, arestat preventiv, pentru săvârșirea infracțiunilor de vătămare corporală gravă prev. de art.182 alin.1 penal și ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea liniștii și ordinii publice prev. de art.321 alin.1 și 2 penal cu aplic. art.33 lit.a penal;, fiul lui și, născut la data de 31.05.1988 în C N, cetățean român, studii Il clase, muncitor, necăsătorit, fără antecedente penale, CNP -, domiciliat in C N,-. 20, în C N,-,. 242, jud. C, arestat preventiv, pentru săvârșirea infracțiunilor de vătămare corporală gravă prev. de art.182 alin.1 penal și ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea liniștii și ordinii publice prev. de art.321 alin.1 și 2 penal cu aplic. art.33 lit.a penal;, fiul lui și, născut la data de 17.07.1991, in C N, cetățean român, studii 10 clase, elev, fără antecedente penale, CNP -, domiciliat in C N,-.24, jud. C, arestat preventiv, pentru săvârșirea infracțiunilor de vătămare corporală gravă prev. de art.182 alin.1 penal cu aplic. art.99 și urm. penal și ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea liniștii și ordinii publice prev. de art.321 alin.1 și 2 penal cu aplic. art.99 și urm. penal, totul cu aplic. art.33 lit.a penal și, fiul lui și, născut la data de 19.08.1987, în Cugir, jud. A, cetățean român, studii 12 clase, student, necăsătorit, fără antecedente penale, CNP -, domiciliat in Cugir,-.15, jud. A, cu reședința în C N,-, jud. C, pentru săvârșirea infracțiunii de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea liniștii și ordinii publice prev. de art.321 alin.1 și 2 penal.
Sub aspectul învinuirilor s-a reținut pe scurt în actul de sesizare a instanței aceea că la data de 7.05.2008 inculpații, au aplicat pe rând câte o lovitură părții vătămate in zona capului cu corpuri contondente respectiv cu o dală de beton, în cazul primului inculpat, și cu piciorul de către ceilalți doi, cauzându-i leziuni ce necesită 75-80 zile îngrijiri medicale, iar la aceeași dată cei trei inculpați precum și inculpatul, au proferat in public cuvinte și expresii prin care s-a adus atingere bunelor moravuri cu ocazia deplasării pe mai multe străzi din mun. C N, agresând-o in public pe partea vătămată, acte ce au avut drept consecință tulburarea gravă a liniștii și ordinii publice.
Prin sentința penală nr. 467/05.06.2008 a Judecătoriei Cluj N, în temeiul art. 39 al.1 Cod Procedură Penală a fost admisă excepția necompetenței materiale a Judecătoriei Cluj N, și în consecință, în baza art.42 proc.penală rap. la art.27 pct 1 lit.a proc.penală a fost declinată competența de soluționare a cauzei privind pe inculpații, fiul lui și, născut la data de 20.05.1989, cetățean român, studii 8 clase, muncitor, necăsătorit, fără antecedente penale, CNP -, domiciliat in C N,- b1. C 6,.32, jud. C trimis in judecată prin Rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Cluj emis in dosar nr.488/P/2008 la data de 19.05.2008, în stare de arest preventiv, pentru tentativă la săvârșirea infracțiunii de omor deosebit de grav, prev. și ped. de art. 20 penal rap. la art. 174 penal cu referire la art. 175 lit.a și i penal și art. 176 lit.f penal, cu aplic. art. 75 lit.a penal și ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea liniștii și ordinii publice, prev. și ped. de art.321 alin.1 și 2 penal, cu aplic. art.33 lit.a penal;, fiul lui și, născut la data de 31.05.1988, in C N, cetățean român, studii 11 clase, muncitor, necăsătorit, fără antecedente penale, CNP -, domiciliat in C N,-. 20, in C N,-,. 242, jud. C, trimis in judecată prin Rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Cluj emis in dosar nr.488/P/2008 la data de 19.05.2008, în stare de arest preventiv, pentru tentativă la săvârșirea infracțiunii de omor deosebit de grav prev. și ped. de art. 20 penal rap. la art. 174 penal cu referire la art. 175 lit.a și i penal și art. 176 lit.f penal, cu aplic. art. 75 lit.a și c penal și ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea liniștii și ordinii publice, prev. și ped. de art.321 alin.l și 2 penal, cu aplic. art.33 penal, fiul lui și, născut la data de 17.07.1991, în C N, cetățean român, studii 10 clase, elev, fără antecedente penale, CNP -, domiciliat in C N,-.24, jud. C, trimis in judecată prin Rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Cluj emis in dosar nr.488/P/2008 la data de 19.05.2008, în stare de arest preventiv, pentru tentativă la săvârșirea infracțiunii de omor deosebit de grav, prev. și ped. de art. 20 penal rap. la art. 174 penal cu referire la art. 175 lit.a și i penal și art. 176 lit.f penal, cu aplic. art. 75 penal și art.99 și urm. penal și ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea liniștii și ordinii publice, prev. de art.321 alin.1 și 2 penal, cu aplic. art.99 și urm. penal, totul cu aplic. art.33 lit.a penal și fiul lui și, născut la data de 19.08.1987, în Cugir, jud. A, cetățean român, studii 12 clase, student, necăsătorit, fără antecedente penale, CNP -, domiciliat in Cugir,-. 15, jud. A, cu reședința în C N,-, jud. C, trimis in judecată prin Rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Cluj emis in dosar nr.488/P/2008 la data de 19.05.2008, pentru săvârșirea infracțiunii de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea liniștii și ordinii publice prev. de art.321 alin.1 și 2 penal (ca urmare a schimbării încadrării juridice a faptelor), în favoarea Tribunalului Cluj.
Pentru a pronunța această soluție, Judecătoria Cluj Na reținut că inculpații sunt suporteri ai echipei de fotbal "Universitatea" C N și fac parte din galeria acesteia, susținând echipa cu ocazia meciurilor disputate de aceasta in cadrul Ligii Naționale de.
In vederea meciului de fotbal pe care echipa "Universitatea" C urma să-i susțină la data de 7.05.2008 ora 17.00 cu echipa CFR C N, membrii galeriei s-au hotărât să se întâlnească in din mun. C N, urmând să se deplaseze apoi împreună prin oraș la " ", locul de desfășurare a partidei, deși nu aveau aprobarea autorităților in acest sens.
La data de 7.05.2008 în jurul orei 14.00, inculpații, și s-au deplasat in, de unde în jurul orei 15.00 au pornit apoi cu ceilalți membri ai galeriei sau suporteri, aproximativ 2000 de persoane, spre, deplasarea făcându-se pe strada N și b-dul -, pe timpul deplasării scandând în public sloganuri împotriva echipei CFR și galeriei acesteia, folosind cuvinte obscene, triviale inclusiv și la adresa jandarmeriei și poliției.
Ajunși în intersecția Bulevardului 21 cu str. - -, coloana de membri ai galeriei și suporteri între care se aflau și cei patru inculpați a intenționat să se deplaseze pe aceasta din urmă stradă, cunoscând că prin zonă urma să treacă și galeria echipei CFR, Însă a fost întâmpinată de un cordon de jandarmi. Aceștia le-au interzis accesul pe str. - -, astfel încât au forțat trecerea, producându-se o busculadă și având loc și schimburi de lovituri, organele de ordine fiind nevoite să folosească gaze lacrimogene pentru a-i opri.
Nereușind să pătrundă pe str. - -, coloana formată din membrii galeriei și suporteri ai echipei de fotbal "Universitatea C" și-au continuat deplasarea pe str. -, Sindicatelor și - -, continuând să scandeze sloganuri împotriva echipei de fotbal și galeriei CFR, a jandarmeriei și poliției, folosind cuvinte obscene și triviale.
În momentul in care coloana a ajuns in zona, o mare parte din membrii galeriei s-au înarmat cu corpuri contondente găsite pe străzile din apropiere, inclusiv și, primul cu o dală de baton, iar al doilea cu o țeava din metal.
Pe timpul deplasării coloana de suporteri și membri ai galeriei era urmată de trupele de jandarmi ce-i însoțeau pentru a asigura ordinea și liniștea publică și a preveni eventualele incidente, precum și de mai mulți ziariști și cameramani de la cotidiene și posturi locale de televiziune, dintre care Ziarul "", Transilvană, PRO TV, 1, Realitatea, etc. Între aceștia se afla și partea vătămată, sergent major la Inspectoratul Județean de Jandarmi C care deși era in ținută civilă se afla in exercitarea atribuțiilor de serviciu, având misiunea de a monitoriza și filma cu o cameră video deplasarea galeriei la Stadion, cât și comportamentul suporterilor celor doua echipe pe timpul desfășurării partidei de fotbal.
La un moment dat, in jurul orei 16.00, în timp ce coloana de suporteri și membri ai galeriei înainta pe str. - -, partea vătămată se deplasa pe trotuarul din partea a străzii, în fața acesteia filmând deplasarea.
La un moment dat din mulțime s-a auzit expresia "uită-I mă" cu referire expresă la partea vătămată - persoana a cărei calitate de jandarm era cunoscuta de către suporterii galeriei "Universitatea"C, deoarece si anterior a filmat activitățile sportive de acest gen astfel încât ca reacție a celor ce se strigau din coloană s-a desprins doar un grup de 5-6 persoane între care și inculpații, și, ce au pornit în fugă spre locul în care se afla partea vătămată, trecând de pe stradă pe trotuar pe după un autobuz ce era parcat și care obstrucționa, în oarecare măsură, vizibilitatea către trotuar și parc, dar cu toate acestea profitând atât de neatenția părții vătămate cât și de împrejurările prielnice de mascare a locului, inculpatul i-a aplicat victimei cu o dală de beton ce o avea în mână, o lovitură în zona capului, fapt în urma căruia partea vătămată a căzut pe trotuar, după care inculpatul a rămas în apropierea zonei.
La rândul său inculpatul s-a apropiat în fugă de partea vătămată ce era căzută pe trotuar, aplicându-i cu piciorul drept o lovitură în cap, după care a fugit în parcul din apropiere. Acesta a fost urmat de către inculpatul minor ce i-a aplicat de asemenea părții vătămate căzută pe trotuar, în același loc, o lovitură puternică cu piciorul în cap, retrăgându-se apoi între ceilalți membri ai galeriei. În cauză din probele administrate rezultă că inculpații, și au lovit partea vătămată cu un corp contondent - dală de beton și cu picioarele succesiv de 3 ori, înzonacapului cu mare intensitate, cauzându-i plagă cranio-cerebrală indirectă, hematom extradural, pneumocefalie, multiple fracturi la nivelul orbitei stângi, fractură temporo-frontală dreaptă, hamatom periorbital OS, hematom suborbitar drept, hemosinus, maxilar și sfenoidal bilateral, contuzie hemitorace stâng, contuzie glob ocular drept, plagă contuză frontală dreapta, fractura arcada zigomatică, fractură fără deplasare a osului propriu nazal.
Lovirea victimei cu o dală de beton și cu picioarele într-o regiune corporală vitală și cu o asemenea forță care a produs leziunile menționate în actul medico-legal constituie o acțiune care ar fifostsusceptibilă prin ea însăși să producă moartea victimei. Așadar dinmomentce loviturile aufostaplicate cu un obiect să producă leziuni mortale asupra corpului părții vătămate cu o asemenea intensitate încât a fracturat regiunea frontală, înseamnă că agresorii au intenționat să ucidă victima și nu să-i producă doar vătămări corporale, sau cel puțin, dacă nu au urmărit rezultatul letal, l-au prevăzut și au acceptat posibilitatea producerii acestuia.
Împrejurarea că decesul părții vătămate nu s-a produs datorită unei cauze independente de voința sa, nu înlătură calificarea faptei ca infracțiune de omor, ci doar o circumscrie formei de tentativă a acesteia.
Ceea ce deosebește infracțiunea de vătămare corporala de tentativa la infracțiunea de omor este poziția subiectiva a făptuitorului față de acțiunile care constituie latura obiectiva a infractiunii.
În timp ce in cazul infracțiunii prevăzute în art. 182 penal, făptuitorul acționează cu praeterintenție - în sensul că, urmărind să lovească victima sau să-i cauzeze o vătămare corporală, se produce o consecință mai gravă, și anume punerea în primejdie a vieții acesteia, consecință care depășește intenția făptuitorului și în raport cu care el se află în culpă - în cazul tentativei la infracțiunea de omor, acesta acționează numai cu intenție.
Pentru stabilirea poziției subiective a făptuitorului trebuie sa se seama de toate împrejurările în care fapta afostcomisa, de obiectul folosit, de regiunea corpului vizată și de urmările produse sau care s-ar fi putut produce, iar dacă nu se poate stabili culpa făptuitorului în ceea ce privește consecința mai produsa, atunci acesta va răspunde pentru tentativa la infracțiunea de omor.
Este adevărat ca, din conținutul raportului de constatare medico-legală, rezultă că leziunile suferite de partea vătămată nu au pus in primejdie viața acesteia și au necesitat 75-80 de zile de îngrijiri medicale, ceea ce ar putea
conduce la ideea unei alte încadrări juridice decât cea dată faptei. Important, însă, nu este atât rezultatulconcretal acțiunii agresorului, cât intenția lui, directă sau indirectă, în raport cu viața victimei.
Activitatea infracțională prin însăși materialitatea sa dovedește că cei trei inculpați au săvârșit fapta cu intenție directă prevăzând moartea victimei ca rezultat posibil al acțiunilor lor. Rezoluția în baza cărei a au acționat inculpații
este dovedită cu elementele exterioare ale faptelor lor: după o primă lovitură cu daI a de beton - aptă de a suprima viața victimei, într-o zonă corporală vitală la nivelul capului cu o intensitate deosebită, loviturile au continuat în timp ce partea vătămată era căzută la pământ, cu picioarele în aceeași zonă a capului, și care au fost la rândul lor aplicate cu o intensitate deosebită, demonstrată de gravitatea leziunilor cauzate. Acționând în modul descris, inculpații, și au prevăzut neîndoielnic rezultatul posibil al faptelor, suprimarea vieții victimei, rezultat pe care chiar dacă nu l-au urmărit, l-au acceptat. Mijlocul folosit la agresiune, zonele vitale vizate, intensitatea deosebită a loviturilor constituie elemente suficiente pentru a se reține intenția de a ucide.
Intenția de a suprima viața victimei este explicată prin însăși modul în care inculpații au acționat, iar lipsa rezultatului letal nu s-a datorat inculpaților care au încetat agresiunea doar la intervenția martorilor și.
În acest context, mențiunea în raportul de constatare medico-legală a faptului că leziunile nu au pus in pericol viața victimei nu au influență asupra calificării juridice, decisivă fiind într-o asemenea situație poziția subiectivă cu care s-a actionat.
În esență infracțiunea săvârșită de inculpați reprezintă un caz tipic al acelei modalități a tentativei denumită în doctrină "tentativă terminată, completă sau perfectă" și căreia îi este specific faptul că deși actele execuționale au fost comise integral, efectul nu a avut loc, fiind indiferente cauzele care au determinat neproducerea acestuia.
În privința distincției între tentativa de omor (art.174 penal), punerea în pericol a vieții victimei (art.182 penal) și lovirea și alte violențe (art.180 penal), doctrina și practica sunt unanime în a considera că pentru a efectua o încadrare juridică corectă trebuie să se descopere intenția cu care agresorul a acționat. Pentru aceasta, numărul de zile de îngrijiri medicale ale victimei nu este decât un indiciu secundar, elementele determinante fiind obiectul de care agresorul s-a folosit, partea corpului vizată și intensitatea loviturilor aplicate.
Urmând cele de mai sus, Înalta Curte de Casație și Justiție a considerat permanent că agresiunile care demonstrează intenția de a ucide victima constituie tentative de omor, chiar dacă rănile provocate nu au necesitat decât un număr redus de zile de îngrijire și că nu au pus in pericol viața victimelor (de exemplu hotărâri le nr.160/2005, 3260/2006 și 3952/2006 privind loviturile aplicate la capul victimelor cu un topor și care au necesitat intre 8 și 9, intre 16 și 18 și respectiv intre 17 și 18 zile de îngrijiri; hotărârile nr.2197/2003 și 2470/2004 privind loviturile aplicate la capul victimelor cu bastoane și care au necesitat de la 17 la 18 și respectiv de la 12 la 14 zile de îngrijiri; hotărârile nr.625/2004, 5666/2004, 1600/2005, 3750/2005 privind rănile provocate de obiecte tăioase și care au necesitat de la 10 la 12, de la 141a 15, de la 12 la 14 și respectiv de la 8 la 9 zile de îngrijiri).
În consecință acordând semnificația juridică cuvenită, activitatea infracțională a inculpaților, și vizând agresiunea părții vătămate, Judecătoria Cluj Na reținut că fapta acestora întrunește elementele constitutive ale tentativei la infracțiunea de omor deosebit de grav prev. de art.20 rap. la art. 174, art.175 și i penal, art.176 litf penal cu aplic. art. 99 și urm. penal pentru inculpatul minor.
Nu mai departe, s-a dovedit că faptele au fost săvârșite cu premeditare, inculpații s-au înarmat în acest scop, în loc public - pe stradă și împotriva unui jandarm - calitate pe care o cunoșteau, iar pe de altă parte sunt aplicabile și circumstanțele agravante prev. de art.75 penal, săvârșirea faptei de trei sau mai multe persoane împreună, respectiv art.75 litc penal pentru inculpatul - săvârșirea infracțiunii de către un infractor major dacă aceasta a fost comisă împreună cu un minor.
Ca urmare a pronunțării sentinței penale nr. 467/05.06.2008 a Judecătoriei Cluj N, cauza a fost înregistrată la Tribunalul Cluj la data de 16.06.2008, sub același număr unic: -, fiind repartizată în sistem aleatoriu completului VIII F, cu termen de judecată la data de 17.07.2008.
La datele de 25.06.2008, 17.07.2008, 21.08.2008, 25.09.2008 și respectiv 03.11.2008 - în cazul inculpatului minor, apoi la data de 12.11.2008, instanța a procedat la verificarea legalității și temeiniciei măsurii arestării preventive a celor trei inculpați, în cadrul termenelor impuse de art.160b al.1 și 160h al.3 Cod Procedură Penală.
Procedând la o nouă verificare a legalității și temeiniciei măsurii arestării preventive luată față de cei trei inculpați, în termenul impus de normele legale mai sus arătate, instanța constată că nu mai subzistă temeiurile ce au determinat luarea și apoi menținerea măsurii arestării preventive a celor trei inculpați. Astfel, cu toate că în cauză există indicii temeinice și chiar probe care formează bănuiala legitimă că s-au comis fapte prevăzute de legea penală, asupra încadrării juridice a acestora nu există încă probe certe, deși pe latura penală a cauzei s-au administrat toate probele testimoniale necesare justei soluționări a cauzei și aflării adevărului, mai puțin ascultarea a doi martori, și anume și, care nu credem să aducă în cauză detalii spectaculoase, care să înlăture orice dubii în raport de încadrarea juridică corectă a faptelor. Ori, potrivit principiului de drept"in dubio pro reo",orice îndoială este menită să profite inculpați lor, așa încât apreciem că pentru încadrarea juridică dată faptelor prin sentința penală nr. 467/05.06.2008 a Judecătoriei Cluj N, care este oricum extrem de discutabilă, nu se poate menține permanent o stare de arest, în condițiile în care este posibil ca instanța să dispună o nouă schimbare de încadrare juridică a faptelor sesizate, care ar putea atrage și un regim de executare a pedepselor mult mai blând (de ex. suspendarea condiționată a executării pedepsei sau suspendarea sub supraveghere), în situația în care inculpații ar fi găsiți vinovați de comiterea unor fapte penale.
În aceeași ordine de idei, trebuie să subliniem că inculpații se află la prima confruntare cu legea penală, sunt tineri și există premise suficiente că credem că au tras învățăminte legate de situația în care se găsesc, așa cum au declarat și cu ocazia dezbaterii cu privire la verificarea legalității și temeiniciei măsurii arestării preventive.
Revenind asupra probatoriului administrat, constând în declarațiile tuturor inculpaților date atât în faza de urmărire penală cât și în fața Judecătoriei Cluj N, precum și suplimentele de declarații luate de către Tribunalul Cluj, în declarațiile părții vătămate, declarațiile unor martori, care au perceput direct evenimentele, instanța a apreciat, fără a statua asupra vreunei încadrări juridice, că nu s-a pus în evidență existența premeditării sau a vreunei coeziuni subiective între cei trei inculpați, pentru reținerea agravantelor stabilite prin sentința penală nr. 467/05.06.2008 a Judecătoriei Cluj N.
În contextul în care s-a apreciat că nu mai subzistă temeiurile care au determinat luarea și menținerea măsurii arestării preventive, trebuie să menționăm că instanța a dispus efectuarea unei expertize medico-Iegale a părții vătămate, care, din motive ce țin de infrastructura sistemului judiciar și a organismelor aflate în legătură directă cu acesta, nu va putea fi efectuată decât într-un termen mai îndepărtat, ceea ce nu este just să influențeze asupra menținerii măsurii arestării inculpaților. Nu în ultimul rând s-a apreciat că este de subliniat că expertiza dispusă are ca și obiective determinarea numărului de zile de îngrijiri medicale în raport de fiecare lovitură aplicată de cei trei inculpați, ceea ce, cel puțin teoretic, ar putea atrage, măcar față de unii dintre ei, schimbări de încadrări juridice, mai ușoare chiar decât cea inițială, dată de către Parchetul de pe lângă Tribunalul Cluj.
În legătură cu pericolul pentru ordinea publică pe care l-ar reprezenta cercetarea inculpaților în stare de libertate, s-a apreciat că interesul mass media pentru acest caz a început să scadă, ceea ce reflectă faptul că însuși interesul opiniei publice a scăzut pentru fapte de acest gen. Oricum, de la comiterea faptelor au trecut circa 7 luni de zile, așa încât trecerea timpului, în general, dar și în particular, în speța de față, este de natura a face să se estompeze un asemenea pericol.
În raport de existența acestui temei de arestare, instanța subliniază și faptul că inculpatul minor a încheiat cu partea vătămată o tranzacție, achitând pretențiile civile solicitate de această parte, ori această circumstanță personală credem că este definitorie pentru conduita avută de inculpatul după comiterea infracțiunii și este menită să vorbească și despre pericolul pentru ordinea publică pe care l-ar reprezenta cercetarea În stare de libertate a acestui inculpat.
Și din considerente de echitate s-a apreciat că se impune cercetarea inculpaților în stare de libertate, în condițiile în care în cauza penală nr- a Tribunalului Cluj sunt cercetați doi inculpați în stare de libertate pentru săvârșirea infracțiunii de omor deosebit de grav, în condițiile în care încadrarea juridică a faptei pentru care sunt cercetați nu este atât de discutabilă ca în prezenta speță. S-a mai subliniat că unul din inculpații din acest dosar au fost puși în libertate în condițiile procedurii impuse de art.300/1 Cod Procedură Penală, la primirea dosarului.
Împotriva încheierii menționate a declarat recurs în termen Parchetul de pe lângă Tribunalul Cluj.
În motivarea recursului a criticat încheierea atacată susținând că în mod greșit s-a dispus revocarea măsurii arestării preventive a inculpaților intimați, și, deoarece modalitatea de săvârșire a infracțiunilor pentru care sunt judecați precum și împrejurările în care au fost comise susțin teza că lăsarea lor în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică.
De asemenea, pericolul pentru ordinea publică nu a început să scadă deoarece se observă o amploare a fenomenului manifestărilor huliganice a suporterilor echipelor sportive astfel încât cercetarea inculpaților în stare de libertate ar fi de natură să creeze un sentiment de insecuritate și de neîncredere în organele abilitate ale statului, în luarea de măsuri ferme împotriva celor care se fac vinovați de comiterea unor astfel de infracțiuni grave.
Examinând recursul declarat din perspectiva motivelor invocate precum și din oficiu conform art.385/6 al.3 pr.pen, sub toate aspectele de fapt și de drept, Curtea constată următoarele:
În mod temeinic prima instanță a reținut că inculpații și sunt judecați pentru tentativă la omor deosebit de grav prev.și ped.de art.20 pen. rap.la art.174 pen. rap.la art.175 lit.a,i pen. și art.176 lit.f pen. cu aplic.art.75 lit.a pen. și ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea liniștii și ordinii publice prev.și ped.de art.321 al.1,2 pen. iar inculpatul minor pentru aceleași infracțiuni însă cu aplic.art.99 pen. constând în aceea că în 7 mai 2008 au aplicat pe rând câte o lovitură părții vătămate în zona capului cu o dală de beton, cauzându-i leziuni ce au avut nevoie de 75-80 zile de îngrijiri medicale și au proferat în public cuvinte și expresii prin care s-a adus atingere bunelor moravuri, toate acestea cu ocazia susținerii echipei favorite de fotbal "U C"; partea vătămată, sergent major în cadrul Inspectoratului de Jandarmi C, deși era în ținută civilă se afla în exercitarea atribuțiilor de serviciu, având misiunea de a filma cu o cameră video deplasarea galeriei la stadion și comportamentul suporterilor în timpul desfășurării partidei de fotbal.
În mod greșit prima instanță a reținut că nu mai subzistă temeiurile ce au determinat arestarea preventivă a celor trei inculpați deoarece asupra încadrării juridice corecte a faptelor nu există încă probe certe deși s-au administrat toate probele testimoniale necesare soluționării cauzei cu excepția a doi martori, ca atare potrivit principiului de drept "in dubio pro reo" nu se poate menține permanent o stare de arest în condițiile în care este posibil ca instanța să dispună o nouă schimbare de încadrare juridică.
Curtea reține că principiul de drept "in dubio pro reo" poate întemeia doar o eventuală soluție de achitare a unui inculpat, însă nu constituie un caz de revocare a măsurii arestării preventive deoarece îndoiala cu privire la săvârșirea faptelor de către un inculpat trebuie să rezulte din examinarea întregii probațiuni administrate, care are loc doar cu ocazia deliberării asupra fondului cauzei.
În același timp nici eventualitatea aplicării unei pedepse mai blânde sau în regim neprivativ de libertate nu constituie un caz de revocare a arestării preventive decât cu ocazia aplicării pedepsei astfel cum prevede art.350 al.3 lit.b pr.pen.
În acest context, recursul declarat este fondat însă doar cu privire la inculpatul pe considerentul că interesul mass-media este în continuare actual față de lovirea victimei, jandarm care se afla în exercitarea atribuțiilor de serviciu, în mod sălbatic de către o persoană cu o dală de ciment în cap; în acest sens se observă că rezonanța socială negativă a faptei vizează mult mai mult activitatea inculpatului intimat a cărui imagine persistă în conștiința publică, în timp ce lovește victima în cap cu o dală de beton iar aceasta cade pe trotuar.
Referitor la acțiunile celorlalți doi coinculpați acestea sunt percepute într-un mod mai atenuat în opinia publică, așadar cu privire la aceștia se poate presupune în mod rezonabil că s-a diminuat oprobiul public.
În ceea ce privește ultimul aspect invederat în recurs referitor la amploarea fenomenului manifestărilor huliganice, acesta nu poate fi avut în vedere la aprecierea subzistenței temeiurilor arestării preventive a inculpaților datorită caracterului său generic ce ar presupune menținerea arestării preventive până la diminuarea fenomenului general, ceea ce, evident, nu este legal.
Așa fiind, în baza art.385/15 pct.12 lit.d pr.pen. va admite recursul parchetului va casa încheierea atacată doar cu privire la inculpatul intimat și, rejudecând în baza art.300/2 rap.la art.160/b pr.pen. va menține starea de arest preventiv a acestuia, iar față de inculpații intimați și va menține dispozițiile atacate.
Văzând și disp.art.192 al.3 pr.pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art.385 ind.15 pct.2 lit.d admite C.P.P. recursul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Cluj împotriva încheierii penale fără nr. din 4.12.2008 a Tribunalului Cluj, pe care o casează doar cu privire la inculpatul, fiul lui și, la data de 20.05.1989.
Rejudecând, în aceste limite, în baza art.300 ind.2 rap. la art.160 ind.b p Cod Penal menține starea de arest preventiv a acestui inculpat.
Menține restul dispozițiilor hotărârii atacate.
Cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 11.12.2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER
- - - - - - - -
RED.VC/MR
16.12.08/4 EX.
Președinte:Chitidean ValentinJudecători:Chitidean Valentin, Săndel Macavei Monica Rodina
