Mentinerea masurii arestarii preventive. Decizia 866/2008. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA
SECȚIA PENALĂ operator 2711
DECIZIE Nr. 866
Ședința publică de la 18 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Anca Nacu Judec
-: - -
JUDECĂTOR 2: Ăor Laura Bogdan
GREFIER:
Pe rol se află soluționarea recursurilor declarate de inculpații a și A împotriva încheierii penale de ședință din 27 august 2008 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică, se prezintă inculpații recurenți, în stare de arest preventiv, asistați de apărător din oficiu.
Procedura îndeplinită.
Ministerul Public este reprezentat de procuror, din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL TIMIȘOARA.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, inculpata a depune la dosar două memorii, după care, nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, instanța constată recursurile în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbateri.
Apărătorul din oficiu pentru inculpații recurenți a solicitat admiterea recursurilor, să se dispună judecarea inculpaților în stare de libertate, pentru a-și putea pregăti apărarea.
Procurorul a pus concluzii de respingere a recursurilor ca nefondate, încheierea Tribunalului Timiș fiind temeinică și legală.
Inculpații recurenți, având ultimul cuvânt, pe rând, au solicitat să fie judecați în stare de libertate, inculpata a arătând că dorește să depună diligențe pentru a depun e la dosar înscrisuri cu care să își dovedească nevinovăția.
CURTEA
Deliberând asupra recursurilor, constată următoarele:
Prin încheierea penală de ședință pronunțată de Tribunalul Timiș la data de 27.08.2008 în dosar nr-, în baza art. 139.C.P.P. s-a respins cererea inculpatului G formulată prin apărătorul din oficiu cu privire la înlocuirea măsurii arestării preventive, cu obligarea acestuia de nu părăsi țara sau localitatea.
În baza art. 300/2 C.P.P. raportat la art. 160/b C.P.P. s-a menținut măsura arestării preventive a inculpaților G, A și a, urmând ca legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive să fie verificată înainte de expirarea termenului legal de 60 de zile, respectiv data de 25.10.2008.
entru a se pronunța astfel, Tribunalul a constatat că inculpații au fost arestați în considerarea cazului prevăzut de art. 148 lit. f din Codul d e Procedură Penală, cu referire la art. 143 din același cod și că de la ultima verificare a legalității și temeiniciei măsurii arestării preventive nu au intervenit împrejurări sau date care să determine schimbarea temeiurilor care au determinat luarea măsurii și anume că există indicii temeinice că aceștia au comis o infracțiunea pentru care legea prevede o pedeapsă cu închisoarea mai mare de 4 ani și că lăsarea lor în libertate prezintă pericol pentru ordinea publică.
În ceea ce privește durata privării preventive de libertate, plecând de la criteriile ce rezultă din jurisprudența constantă a Curții Europene a Drepturilor Omului, instanța a considerat că față de complexitatea deosebită a cauzei și comportamentul autorităților judiciare, care nu au manifestat, în nici un moment pasivitate în instrumentarea cauzei, aceasta în înscrie în limite rezonabile.
Împotriva încheierii de ședință din 27.08.2008 au declarat recurs inculpații a și A, în termen legal, recurs înregistrat la Curtea de APEL TIMIȘOARA sub nr- din 04.09.2008.
Recursul nu a fost motivat în scris ci doar oral, cu ocazia acordării cuvântului în susținerea căii de atac promovate.
Analizând legalitatea și temeinicia incheierii penale recurate prin prisma motivelor de recurs precum și din oficiu conform art. 3856alin. 3.pr.pen. instanța de recurs apreciază că recursul declarat de inculpat este neintemeiat.
In mod judicios prima instanță a menținut măsura arestării preventive a inculpatului, în deplină concordanță cu dispozitiile art. 3002.C.P.P. si 160 C.P.P. precum și art. 5 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului, recursul fiind nefondat pentru următoarele considerente:
Din probatoriul administrat în cauză până în acest moment procesual se constată că temeiurile faptice ce au fost avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive față de inculpații a și A continuă să subziste, acestea nefiind înlăturate de actele depuse la dosar și declarațiile martorilor. Sub acest aspect, instanța de recurs reține și că potrivit dispozițiilor art. 681.C.P.P. art. 139 și 160 C.P.P. măsurile preventive necesită existența presupunerii rezonabile privind săvârșirea faptelor imputate inculpaților, iar față de probatoriul administrat până în acest moment nu există date care să conducă la concluzia că măsura arestării preventive dispusă față de inculpații a și A ar fi fost luată cu încălcarea prevederilor legale sau că nu mai există temeiuri care să justifice menținerea acesteia. Totodată, împotriva inculpaților continuă să-și găsească incidența dispozițiile art. 148 lit. f) din Codul d e procedură penală (acuzele ce planează asupra acestuia vizează infracțiuni ce sunt sancționate cu pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani, iar lăsarea în libertate a inculpaților prezintă pericol concret pentru ordinea publică, date fiind circumstanțele reale reținute drept cadru al comiterii faptelor în actul de sesizare a instanței, cuantumul prejudiciului).
În ce privește respectarea dreptului la libertate al inculpaților, este adevărat că detenția preventivă trebuie să aibă un caracter excepțional, starea de libertate fiind starea normală - și ea nefiind admis să se prelungească dincolo de limitele rezonabile - independent de faptul că ea se va computa sau nu din pedeapsă, însă în jurisprudența constantă a Curții Europene a Drepturilor Omului, aprecierea limitelor rezonabile ale unei detenții provizorii se face luându-se în considerare circumstanțele concrete ale fiecărui caz, pentru a vedea în ce măsură "există indicii precise cu privire la un interes public real care, fără a fi adusă atingere prezumției de nevinovăție, are o pondere mai mare decât cea a regulii generale a judecării în stare de libertate". Prin prisma dispozițiilor art. 6 și 5 paragraf 3 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, termenul rezonabil de soluționare a unei cauze trebuie apreciat nu doar prin prisma perioadei petrecute de inculpați în arest preventiv și prin prisma principiului conform căruia, până la pronunțarea unei hotărâri de condamnare cu caracter definitiv, o persoană este prezumată nevinovată, dar și prin prisma criteriilor cum sunt natura cauzei deduse judecății, complexitatea acesteia, numărul părților implicate în cauză, natura probelor ce se impun a fi administrate Prin urmare, instanța este obligată să vegheze la un just echilibru între măsura privării de libertate pe de o parte și interesul public de protecție a cetățenilor împotriva comiterii de infracțiuni grave, dedus din modul de săvârșire al faptei cu privire la care există indicii că a avut loc cu participarea inculpatilor și din consecințele acesteia. În condițiile speței, la acest moment interesul general prevalează în raport cu interesul inculpatului de a fi pus în stare de libertate. Astfel, în temeiul prevederilor art.385 ind.15 alin.1 pct.1 lit.b p Cod Penal, se vor respinge ca nefondate recursurile declarate de inculpații a și A împotriva încheierii penale de ședință din 27 august 2008 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr-.
Văzând și prevederile art.192 alin.2
C.P.P.PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În temeiul prevederilor art.385 ind.15 alin.1 pct.1 lit.b p Cod Penal, respinge ca nefondate recursurile declarate de inculpații a și A împotriva încheierii penale de ședință din 27 august 2008 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr-.
În temeiul prevederilor art.192 alin.2 p Cod Penal obligă inculpații recurenți la plata sumei de câte 100 lei, cheltuieli judiciare către stat în recurs și dispune plata sumei de 40 lei, onorariu avocat oficiu.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică azi 18 2008.
Președinte, Judecător, JUDECĂTOR 3: Ion
Grefier
Red.AN/22.09.08
Tehnored AJ/26.09.08
Prima instanță: Trib. T-
26 2008
Președinte:Anca Nacu JudecJudecători:Anca Nacu Judec, Ăor Laura Bogdan, Ion
