Mentinerea masurii arestarii preventive. Decizia 911/2008. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr- - menținere măsură arest preventiv -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA PENALĂ ȘI PT. CAUZE CU MINORI
INSTANȚA DE RECURS
DECIZIE PENALĂ Nr. 911
Ședința publică de la 22 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Aurel Ilie președinte Secție
- - - JUDECĂTOR 2: Liana Balaci
- - - JUDECĂTOR 3: Mirela Ciurezu
Grefier
Ministerul Public reprezentat de procuror .
.
Pe rol, soluționarea recursului declarat de inculpatul - deținut în prezent în Penitenciarul Craiova - împotriva Încheierii de la 02 2008, pronunțată în dosarul cu nr- al Tribunalului O l
La apelul nominal făcut în ședință publică, a răspuns recurentul - inculpat (în stare de arest preventiv), asistat de avocat, desemnat din oficiu.
Procedura legal îndeplinită.
S-a efectuat referatul oral al cauzei, după care, nefiind ridicate excepții sau formulate cereri noi, instanța de control judiciar a constatat dosarul în stare de judecată și a acordat cuvântul în cadrul dezbaterilor.
Avocat, având cuvântul pentru recurentul - inculpat, a solicitat admiterea recursului, casarea încheierii și, pe fond, revocarea măsurii preventive întrucât nu mai subzistă temeiurile de la aplicarea acesteia, respectiv pericolul social pentru ordinea publică s-a diminuat față de durata arestării preventive și de stadiul procesual, invocându-se dispozițiilor art. 5 paragraful 1 din CEDO privitor la caracterul excepțional al măsurilor preventive.
Reprezentantul Parchetului a solicitat respingerea recursului, ca nefondat, arătând că subzistă temeiurile de la aplicarea măsurii preventive, care justifică în continuare privarea de libertate a inculpatului, față de statutul său de recidivist și de gravitatea infracțiunii dedusă judecății, infracțiune contra vieții persoanei.
Recurentul - inculpat -, având ultimul cuvânt, a solicitat admiterea recursului, casarea încheierii și, pe fond, revocarea arestării preventive, motivând că nu a săvârșit infracțiunea dedusă judecății, nu s-a sustras cercetărilor, existând numai o încăierare cu partea vătămată.
Dezbaterile fiind închise;
CURTEA:
Asupra recursului penal de față;
Prin Încheierea de la 02 2008, pronunțată în dosarul cu nr-, Tribunalului O l t, în baza art. 3002alin. 1 Cod procedură penală, a constatat legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive a inculpatului - fiul lui și, născut la data de 02 mai 1976 în comuna Schitu, jud. O, cu același domiciliu, studii 8 clase, fără ocupație, necăsătorit, cu antecedente penale, arestat în Penitenciarul d e Maximă Siguranță C - iar în baza art. 160 Cod procedură penală, s-a menținut această măsură preventivă.
Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond, analizând legalitatea măsurii arestării preventive luată față de inculpat prin Încheierea nr. 34 din 11 septembrie 2008, a constatat că temeiurile care au determinat arestarea subzistă în continuare, ținându-se seama de criteriile prevăzute de art. 136 alin. 8 Cod procedură penală, respectiv gradul de pericol social ridicat al infracțiunii pentru care este cercetat inculpatul în cauză, modul de săvârșire și gravitatea deosebită a acestei fapte, precum și frecvența în creștere a faptelor de violență, ce au o rezonanță socială deosebită, de natură a genera un sentiment de insecuritate în rândul membrilor societății civile și în special al membrilor comunității din care provin părțile în speță.
De asemenea, s-a apreciat că arestarea preventivă a inculpatului este temeinică și legală, existând indicii temeinice în sensul prevederilor art. 681Cod procedură penală, fiind totodată realizate și cerințele prevăzute de art. 5 paragraf 1 lit. c din Convenția Europeană a Drepturilor Omului ratificată de România prin Legea nr. 30/1994.
În speță s-a apreciat a fi îndeplinite și condițiile art. 136 Cod procedură penală privind scopul măsurilor preventive, în sensul că măsura arestării preventive se justifică în cauză pentru buna desfășurare a procesului penal și atingerea obiectivelor prevăzute de art. 1 și art. 200 Cod procedură penală.
Împotriva acestei încheieri, a declarat recurs inculpatul -, invocând critici de nelegalitate și netemeinicie, în sensul greșitei aprecieri a subzistenței temeiurilor prevăzute de art. 143 și art. 148 lit. f Cod procedură penală, față de durata arestării preventive arătând că s-a diminuat pericolul social concret pentru ordinea publică; totodată, s-a invocat caracterul excepțional pe care trebuie să-l aibă măsurile preventive înr aport de interesul public ocrotit.
Recursul este nefondat.
Astfel, în speță, se constată că inculpatul - a fost trimis în judecată pentru săvârșirea unei tentative de omor prevăzută de art. 20 raportat la art. 174, 175 lit. i Cod penal cu aplicarea art. 37 lit. a Cod penal, asupra părții vătămate, constând în fapt în aceea că, la data de 16 august 2008, pe fondul unor injurii reciproce, inculpatul a aplicat o lovitură cu sapa în cap părții vătămate, producându-i un traumatism cranio-cerebral forte cu fracturi cominutive, frontal stânga, cu denivelare, care a necesitat circa 50 de zile îngrijiri medicale pentru vindecare, au pus în primejdie viața și au cauzat infirmitate fizică permanente părții vătămate.
Față de inculpat s-a pus în mișcare acțiunea penală prin ordonanța nr. 260/P/2008 din 11 septembrie 2008, pentru tentativă la omor calificat prevăzută de art. 20 raportat la art. 174, 175 lit. i Cod penal cu aplicarea art. 37 lit. a Cod penal și s-a dispus arestarea preventivă prin Încheierea nr. 34 din 11 septembrie 2008, pe o perioadă de 30 de zile, respectiv de la 11.09.1008 la 10.10.2008, în temeiul art. 143 Cod procedură penală coroborat cu art. 148 lit. f Cod procedură penală.
Măsura preventivă a fost menținută prin Încheierile din 23 septembrie 2008, 21 octombrie 2008, 02 2008, în temeiul art. 3001Cod procedură penală, art. 3002Cod procedură penală coroborat cu art. 160 Cod procedură penală, constatându-se că temeiurile analizate la aplicarea măsurii subzistă și justifică privarea de libertate în continuare a inculpatului.
Analizând criticile recurentului - inculpat, care invocă schimbarea temeiurilor prevăzute de art. 143 și art.148 lit. f Cod procedură penală, în sensul că pericolul social pentru ordinea publică s-a atenuant prin perioada scursă de la data săvârșirii infracțiunii, iar participația penală a inculpatului nu este certă, raportat la stadiul procesual - judecată în primă instanță, cercetarea judecătorească nefiind finalizată - se constată caracterul nefondat, pentru următoarele considerente:
Pe de o parte, se reține că, pentru aplicarea și menținerea măsurii arestării preventive în condițiile art. 143 Cod procedură penală, este necesar ca, în cauză, să se constate existența unor indicii temeinice privind săvârșirea infracțiunii dedusă judecății de către persoana supusă măsurii preventive, temeiuri nemodificate în speță, față de recunoașterea parțială a inculpatului.
Astfel, în declarațiile date în faza de urmărire penală și în fața instanței, la termenul din 21 octombrie 2008, inculpatul a recunoscut că a avut o altercație cu partea vătămată, care era înarmată cu o sapă și, în apărare, față de intenția părții vătămate de a-l lovi, inculpatul a dezarmat pe partea vătămată, în aceste condiții, partea vătămată lovindu-se la cap.
De altfel, cu ocazia analizării măsurii preventive, instanțele nu se pronunță implicit asupra vinovăției inculpatului, ci numai verifică dacă materialul probator existent la dosar susține presupunerea rezonabilă că inculpatul ar fi autor al infracțiunii dedusă judecății.
Pe de altă parte, sub aspectul incidenței temeiului prevăzut de art. 148 lit. f Cod procedură penală, se constată că pericolul concret pentru ordinea publică nu s-a diminuat, prin intervenirea unui termen de 3 luni față de data aplicării măsurii preventive, în condițiile în care părțile sunt vecini, iar starea conflictuală dintre acestea s-a perpetuat în cadrul litigiului penal pendinte, infracțiunea dedusă judecății fiind o infracțiune contra vieții, cu impact social deosebit și care necesită măsuri adecvate de protecție a ordinii publice.
Se reține astfel că temeiurile analizate la aplicarea măsurii preventive subzistă și în prezent și justifică privarea de libertate în continuare a inculpatului, în condițiile art. 160 alin. 3 Cod procedură penală, recursul fiind nefondat și urmând a fi respins conform art. 38515pct. 1 lit. b Cod procedură penală.
Văzând și dispozițiile art. 192 alin. 2 Cod procedură penală;
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul - deținut în prezent în Penitenciarul Craiova - împotriva Încheierii de la 02 2008, pronunțată în dosarul cu nr- al Tribunalului O l
Obligă recurentul la plata sumei de 140 lei cheltuieli judiciare statului, din care, 100 lei onorariu avocat oficiu ce se va avansa din fondurile Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 22 2008.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - --
Grefier,
Red. jud.:
Jud. fond:
Dact. 2 ex./ 30 2008
-22 2008 -
- S, va încasa de la recurentul - inculpat suma de 140 lei cheltuieli judiciare statului.
Președinte:Aurel IlieJudecători:Aurel Ilie, Liana Balaci, Mirela Ciurezu
