Omor calificat Art 175 cod penal. Decizia 13/2008. Curtea de Apel Suceava
| Comentarii |
|
Dosar nr- - art. 175 Cod penal -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA NR. 13
Ședința publică din 13 februarie 2008
PREȘEDINTE: Ilieș Titiana
JUDECĂTOR 2: Biciușcă Ovidiu
Grefier - -
Ministerul Public reprezentat de procuror
Pe rol, judecarea apelului declarat de inculpatul, fiul lui și, născut la data de 22.09.1955, în prezent deținut în Penitenciarul Botoșani, împotriva sentinței penale nr. 378 din 10 decembrie 2007, pronunțată de Tribunalul Suceava în dosar nr-.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, se prezintă inculpatul apelant - asistat de avocat ales, părțile civile intimate, lipsă fiind
Procedura este completă.
S-a făcut referatul cauzei, de către grefierul de ședință, după care,
Avocat pentru inculpatul apelant depune un memoriu la dosar și precizează că la judecarea cauzei în fond au fost solicitate două probe: un martor care să dovedească comportamentul inculpatului înainte de incident și testarea cu poligraful pentru dovedirea comportamentului simulat al inculpatului. Consideră că administrarea celor două probe a fost respinsă cu totul nemotivat și insistă în administrarea probei privind testarea inculpatului cu poligraful, întrucât nu există probe suficiente care să dovedească vinovăția acestuia. Arată că își întemeiază susținerea pe disp. art. 63, 64 Cod procedură penală. Precizează că practica organelor de urmărire penală este de a solicita efectuarea acestui test inculpaților, motiv pentru care solicită egalitate de tratament, precizând că inculpatul G este de acord să achite contravaloarea acestuia.
Reprezentantul Ministerului Public apreciază că testul poligraf nu este o probă concludentă întrucât supunerea la test poligraf nu poate stabili vinovăția inculpatului, ci poate conduce instanța la o anumită orientare. Arată că, chiar dacă martorul audiat este fiul victimei și avea o vârstă foarte mică, depoziția lui se coroborează cu toate celelalte probe de la dosar, inclusiv cu datele consemnate în procesul verbal de cercetare a locului faptei. Apreciază că sunt suficiente probe administrate în cauză, astfel încât testarea poligrafică nu este necesară. În ce privește comportamentul inculpatului, arată că există la dosarul cauzei declarații de martori care fac referire la conduita lui anterioară săvârșirii faptei și o caracterizare de la organele de poliție în același sens.
În replică, avocat arată că există într-adevăr probe în apărare și probe în acuzare. Precizează că din cercetarea la fața locului și din planșele fotografice rezultă cum a fost găsită victima și nu alte chestiuni. Există o singură declarație a unui martor, care este copilul victimei, minor în vârstă de 5 ani. Consideră că nu sunt suficiente probe și solicită proba cu poligraful, în apărare, precizând de asemenea, că nu mai solicită proba cu martori în circumstanțiere.
Instanța respinge proba cu testarea poligrafică ca nefiind concludentă în cauză și nemaifiind alte probe de administrat și excepții de invocat, constată apelul în stare de judecată și acordă cuvântul la dezbateri.
Avocat pentru inculpatul apelant solicită admiterea apelului, casarea în parte a sentinței pronunțate de instanța de fond, reindividualizarea pedepsei și acordarea unei eficiențe sporite circumstanțelor atenuante reținute de instanța de fond. Arată că pedeapsa este prea M, inculpatul fiind la prima abatere. În legătură cu menținerea stării de arest, lasă la aprecierea instanței.
Reprezentantul Ministerului Public arată că la data de 19.12.2006 inculpatul, în locuința sa, a aplicat multiple lovituri cu pumnii și picioarele concubinei, lovituri în urma cărora a intervenit decesul. Inculpatul a contestat că el este autorul infracțiunii de omor, susținând că el a fost cel care a primit-o pe victimă în casa sa împreună cu copiii minori, că nu a avut niciodată conflicte și că în seara survenirii decesului, victima se întorsese acasă bătută,cu leziunile care s-au constatat cu ocazia necropsiei. La momentul constatării decesului, acasă nu se afla decât minorul în vârstă de 5 ani, care susține că a văzut inculpatul lovind-o pe mama sa. A mai fost audiat minorul, care a precizat că s-a întâlnit cu mama sa, în drumul său spre școală, a stat acolo 3 ore și J, după care a revenit acasă, iar inculpatul l-a trimis să vadă ce face mama sa în sufragerie, găsind-o pe mama sa căzută pe covor, cu multiple lovituri la cap, plină de sânge, a șters-o de sânge și a urcat-o pe pat, cu ajutorul inculpatului, care i-a interzis să anunțe salvarea. S-a constatat decesul victimei și minorul a fost cel care a anunțat-o pe mama victimei, care a sesizat organele de poliție, demarându-se cercetările. Arată că leziunile interne și externe grave prezentate de victimă nu-i permiteau acesteia să se mai deplaseze, ele fiind produse prin lovire activă și nu autoaccidentare. Apreciază că sunt suficiente probe care au dus instanța la concluzia că inculpatul este autorul infracțiunii de omor, pedeapsa a fost corect individualizată, motiv pentru care pune concluzii de respingere a apelului ca nefondat. Solicită menținerea stării de arest preventiv a inculpatului.
Părțile civile intimate și, având pe rând cuvântul, solicită respingerea apelului ca nefondat.
Inculpatul G, având ultimul cuvânt, arată că nu el a săvârșit infracțiunea pentru care a fost trimis în judecată și condamnat, dar că nu poate dovedi acest fapt întrucât i-au fost respinse probele solicitate. Arată că inculpata a venit acasă lovită și plină de sânge, s-a așezat în patul din sufragerie, fără să-i povestească ce s-a întâmplat. Apreciază că nu s-au găsit indicii suficiente care să indice vinovăția sa iar minorii au dat declarații împotriva lui întrucât au fost învățați de bunica lor. Arată că nu a încercat să anunțe ambulanța întrucât victima obișnuia să vină acasă în stare de ebrietate, lovită, cu hainele rupte, și nu a avut motive de îngrijorare. Solicită admiterea apelului așa cum a fost formulat, întrucât este nevinovat. În legătură cu menținerea stării de arest, lasă la aprecierea instanței.
Declarând dezbaterile închise, dezbateri ce au fost înregistrate în sistem audio, potrivit disp. art. 304 Cod procedură penală.
După deliberare,
CURTEA,
Asupra apelului penal de față, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 378 din 10.12.2007 Tribunalul Suceaval -a condamnat pe inculpatul G pentru săvârșirea infracțiunii de omor, prev. de art. 174 alin. 1 Cod penal cu aplicarea art. 74 alin. 1 lit. a și art. 76 alin. 2 Cod penal la pedeapsa de 7 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a lit. b Cod penal.
În temeiul art. 71 alin. 2 Cod penal i s-au interzis inculpatului drepturile prev. de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a și lit. b Cod penal pe durata executării pedepsei principale.
În temeiul art. 88 Cod penal s-a dedus din pedeapsa aplicată durata reținerii și arestării preventive de la 20.12.2006 la zi.
În temeiul art. 350 alin. 1 Cod procedură penală s-a menținut arestarea preventivă a inculpatului.
În temeiul art. 14, 346 Cod procedură penală raportat la art. 998 cod civil inculpatul a fost obligat să plătească fiecăreia dintre părțile civile -, - și - câte 10.000 lei daune morale, celelalte pretenții fiind respinse ca nefondate.
Inculpatul a fost obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Pentru a hotărî astfel instanța de fond a reținut următoarele:
Inculpatul G s-a cunoscut cu victima la începutul anului 206, într-un bar din municipiul F, după care au început să întrețină relații de concubinaj.
În jurul datei de 20.11.2006, după ce victima a fost evacuată silit dintr-o locuință socială atribuită de primărie, aceasta, împreună cu cei doi copii minori ai săi, pe nume și s-a mutat la domiciliul inculpatului din mun. F, bd. -,. 8,. B,. 4,. 16, continuând să conviețuiască, în concubinaj, cu acesta.
Din cercetările întreprinse a rezultat că, atât victima cât și inculpatul nu aveau un loc de muncă stabil, consumau frecvent băuturi alcoolice, pe fondul căruia, între cei doi se iscau conflicte soldate adesea cu violențe fizice. De nenumărate ori victima a fost văzută cu urme de agresiune fizică pe față și a recunoscut că acestea sunt urmare a bătăilor primite de la inculpat, pe fondul consumului de alcool și a crizelor de gelozie pe care acesta le manifesta față de ea.
În ziua de 19.12.2006, în jurul orelor 09:00, victima a plecat cu martorul (fost concubin cu care victima continua să se întâlnească și după ce s-a mutat la domiciliul inculpatului G), la preotul parohiei din localitatea, care i-a promis un ajutor, constând în produse alimentare. acasă preotul, cei doi s-au reîntors pe jos spre municipiul F, iar pe drum au consumat o sticlă de l votcă, pe care a avut-o victima asupra sa. la orele 14:00, victima și martorul au ajuns la blocul la care locuiește inculpatul G, înțelegându-se în prealabil ca victima să-i aducă martorului din apartamentul inculpatului suma de 10.000 lei vechi, necesară pentru a se reîntoarce cu un maxi-taxi, în localitatea de domiciliu - M, județul La 5 minute după ce s-a despărțit de martor, a ieșit în balcon și i-a făcut semn acestuia, cu mâna, ca să plece, dând de înțeles că ea nu mai poate să coboare.
Inculpatul a văzut-o pe geam pe victimă stând de vorbă în fața blocului cu fostul concubin, iar în momentul în care aceasta a intrat în apartament, fiind și sub influența băuturilor alcoolice, a început să-i reproșeze lipsa de la domiciliu.
Conflictul dintre cei doi a degenerat în violențe, în sensul că inculpatul a lovit-o pe victimă cu pumnii și picioarele în zona capului și a abdomenului, producând leziuni ce au condus, ulterior, la decesul acesteia.
Potrivit Raportului de autopsie medico-legală nr. 522/C/20.12.2006 ( 156,157) al S, moartea victimei a fost violentă, ea s-a datorat unui politraumatism cranio-cerebral și lombar dreapta, pe fond de distrofie grasă hepatică. Plaga contuză de la piramida nazală, multiple echimoze, ruptură rinichi drept, au putut fi produse prin lovire activă cu pumnii și picioarele.
Pe parcursul procesului penal, inculpatul a adoptat o poziție nesinceră, de nerecunoaștere a faptei, afirmând că în seara zilei de 19.12.2006, victima ar fi venit acasă în jurul orelor 19:00, fiind în avansată stare de ebrietate, cu urme vizibile de violență la și în zona gurii. Fără a preciza unde a fost și cine a lovit-o, aceasta s-a culcat într-un pat din sufragerie, unde a fost găsită decedată a doua zi dimineața, de către fiul său.
Poziția sa a fost contrazisă de declarațiile martorilor și - fiul victimei, care susțin: primul că s-ar fi întors împreună cu victima din, în jurul orei 14:00, iar cel de-al doilea spune că victima s-a reîntors la domiciliul inculpatului în jurul orei 13:30, era în stare de ebrietate, dar nu prezenta urme de violență pe față și nici urme de sânge pe corp sau e haine. În jurul orelor 17:30, când s-a întors de la școală, a găsit victima în sufragerie, întinsă pe covor, fără suflare, cu urme de sânge pe față și pe haine. După ce a șters victima pe față cu un prosop îmbibat cu apă, și-a dat seama că aceasta prezenta o rană la.
De asemenea, afirmațiile inculpatului sunt contrazise de constatările făcute cu ocazia cercetării la fața locului. Astfel, la câte urme de sânge s-au constatat în locuința inculpatului, ținând cont și de multitudinea leziunilor de pe fața victimei, dacă aceasta din urmă ar fi venit acasă lovită, așa cum susține inculpatul,m este imposibil ca de la intrarea pe casa scărilor și până la etajul 4 unde domiciliază inculpatul, să nu se fi găsit urme de sânge. Ori, din procesul verbal de cercetare la fața locului rezultă că s-a procedat la examinarea palierelor și a scărilor de la intrarea în bloc și până la ușa de acces în apartamentul de la nr. 16, nu au fost identificate urme sau mijloace materiale de probă care să intereseze cauza.
Prezumția că victima, fiind în avansată stare de ebrietate, și-ar fi putut produce leziuni prin cădere, lovindu-se astfel de corpuri dure, este înlăturată de concluziile medicului legist, care afirmă că " subdural emisfera cerebrală de contralovitură și hemoragie din trunchiul cerebral, s-au putut produce prin proiectare peste un corp dur, cu impact cranian dreapta și răsucire a trunchiului cerebral consecutiv. O cădere simplă, autoaccidentală, la același nivel, din cauza stării avansate de ebrietate, este greu de acceptat în contextul multiplelor leziuni de violențe active, externe și interne a victimei.
Leziunile cerebrale hemoragice și anume subdural stânga și micul hematom din trunchiul cerebral au fost în legătură directă de cauzalitate cu decesul."
De asemenea, fiul cel mic al victimei, a declarat, atât în cursul urmăririi penale, cât și în cursul cercetării judecătorești, că a fost de față când inculpatul a omorât-o pe mama sa.
Deși inculpatul a solicitat proba cu efectuarea testului poligraf, instanța a respins această cerere, motivat de faptul că proba solicitată nu este prevăzută de Codul d e procedură penală, această soluție fiind în concordanță cu jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție (decizia penală nr. 2301/28.04.2004).
În drept, fapta inculpatului G, săvârșită în împrejurările reținute, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de omor, prev. de art. 174 alin. 1 Cod penal.
La individualizarea judiciară a pedepsei ce a fost aplicată, instanța a avut în vedere gradul de pericol social al faptei săvârșite, împrejurările concrete în care aceasta a fost comisă, precum și persoana inculpatului, care a avut o bună conduită anterior comiterii infracțiunii ce formează obiectul prezentei cauze, el nefiind cunoscut cu antecedente penale, motiv pentru care îi va reține circumstanțele atenuante prev. de art. 74 alin. 1 lit. a Cod penal și va face aplicarea disp. art. 76 alin. 2 Cod penal, referitoare la efectele circumstanțelor atenuante.
Împotriva acestei hotărâri judecătorești a declarat apel inculpatul G, arătând că situația de fapt nu este cea reținută de instanța de fond și solicită testarea cu poligraful.
Astfel, inculpatul a precizat că în dimineața zilei de 19.12.2006 victima a plecat de la domiciliul lui la din, întorcându-se în jurul orelor 12 - 13 când a stat câteva minute, apoi a coborât și nu a mai văzut-o până în jurul orelor 18-19. La acea oră, victima s-a întors acasă în stare de ebrietate, lovită la, iar în jurul gurii era plină de sânge.
Deși a întrebat-o cine a bătut-o, victima nu i-a răspuns, astfel că a trimis-o să se culce, urmând să discute a doua zi despre situația ei.
Inculpatul a mai susținut că pedeapsa aplicată este prea M în condițiile în care este nevinovat și solicită reținerea circumstanțelor atenuante, apreciind că probele administrate sunt contradictorii și neconcludente, neputând duce la aflarea adevărului și soluționarea justă a cauzei, încălcându-se prevederile art. 62,63 Cod procedură penală. Astfel, urmare cercetării la fața locului, s-a arătat că nu s-au găsit urme de sânge pe scările blocului, dar această constatare s-a făcut a doua zi în jurul orelor 10,00, în condițiile în care este unanim cunoscut că la scările de bloc se mătură și se spală în fiecare dimineață în jurul orei 5 - 530de către femeia de serviciu.
Multiplele leziuni constatate asupra victimei, în condițiile în care nici nu a tins-o, nu puteau fi produse decât acolo de unde a venit acasă, pe casa scării, iar ulterior în casă, prin căderea accidentală de pe marginea patului sau lovindu-se de diferite obiecte din casă, dată fiind starea de ebrietate în care se găsea victima (2,82 - 2,92%o).
Inculpatul solicită reconstituirea la fața locului pentru a demonstra imposibilitatea victimei de a ajunge în 5 minute din fața blocului până la etajul 4, în balcon.
De asemenea, inculpatul precizează că minorii și au dat declarații mincinoase, fiind învățați de bunica lor.
În concluzie, inculpatul solicită achitarea sa în baza art. 11 pct. 2 lit. a rap. la art. 10 lit. c Cod procedură penală.
Analizând motivele de apel și cauza sub toate aspectele de fapt și de drept conform art. 371 Cod procedură penală, Curtea constată că apelul este nefondat.
Astfel, din declarațiile martorilor și, rezultă că victima s-a întors de la în jurul orelor 14,00, în stare de ebrietate. După ce a intrat în apartament, între victimă și inculpat s-a iscat o ceartă pe fondul stării de ebrietate a victimei și a deplasărilor sale și conform declarațiilor fiului acesteia, (fila 181), mama sa i-a spus în genunchi inculpatului "să nu ajung ziua de C dacă nu am fost la ".
a plecat la școală după acest moment și s-a reîntors după ora 17,30, când mama sa era întinsă pe covor în sufragerie, plină de sânge.
Acesta nu precizează în nicio declarație că mama sa a venit plină de sânge acasă, ci doar în stare de ebrietate. Mai mult, acesta arată că mama sa era îmbrăcată cu pantalonii de trening cu care stătea în casă și nu cu blugi, cum obișnuia să plece în oraș.
Susținerile inculpatului că victima a plecat după ora 14,00 la (fila 188) sau la (fila 186) sunt contrazise chiar de declarațiile acestora.
Din concluziile raportului de autopsie (fila 157) rezultă că moartea numitei a fost violentă și s-a datorat unui politraumatism cranio-cerebral și lombar dreapta, iar plaga contuză piramida nazală, multiplele echimoze, entorsa pumn stâng, ruptură rinichi drept au putut fi produse prin lovire activă cu pumni, picioare.
Se mai concluzionează că o cădere simplă, autoaccidentală, la același nivel din cauza stării avansate de ebrietate este greu de acceptat în contextul multiplelor leziuni de violență active, externe și interne ale victimei.
Din nici o probă nu rezultă că victima ar fi avut vreun conflict în ziua respectivă cu alte persoane, până să ajungă la apartamentul unde locuia cu inculpatul, iar lovirea accidentală a victimei de anumite obiecte din casă, care să-i provoace leziunile descrise în raport de autopsie, este exclusă.
Martorii precizează că inculpatul o lovea des pe victimă, aceasta având urme vizibile de lovituri la nivelul feței.
Nu prezintă relevanță sub aspectul vinovăției inculpatului dacă victima a urcat în 5 minute din fața blocului până la etajul 4 sau i-a luat mai mult timp.
Din procesele-verbale de cercetare la fața locului nu rezultă că s-au găsit urme de sânge pe casa scării, iar apărările inculpatului că scările sunt spălate în fiecare zi de la ora 5,30 sunt lipsite de suport probator.
Testarea cu poligraful cerută de inculpat nu constituie o probă potrivit legislației penale române și nu prezintă relevanță sub aspectul dovedirii vinovăției inculpatului.
Pentru considerentele arătate, Curtea constată că în cauză este dată vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunii reținute în sarcina sa. La individualizarea pedepsei instanța a avut în vedere criteriile generale prev. de art. 72 Cod penal, a reținut circumstanțe atenuante în favoarea inculpatului și a coborât pedeapsa sub minimul special prevăzut de lege. Față de urmările produse, împrejurările săvârșirii faptei și atitudinea procesuală a inculpatului, Curtea reține că nu se impune reindividualizarea pedepsei, întrucât nu s-ar mai atinge scopul prevăzut de legea penală.
În temeiul art. 379 pct. 1 lit. b Cod procedură penală va respinge apelul ca nefondat, hotărârea instanței de fond fiind legală și temeinică.
În temeiul art. 192 alin. 2 Cod procedură penală inculpatul apelant va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.
În temeiul art. 383 alin. 11raportat la art. 350 Cod procedură penală, Curtea va menține starea de arest a inculpatului întrucât subzistă temeiurile care au stat la baza arestării preventive.
În temeiul art. 383 alin. 2 Cod procedură penală va deduce din pedeapsa aplicată durata arestării preventive de la data pronunțării sentinței penale apelate la zi.
Pentru aceste motive,
În numele Legii,
DECIDE:
Respinge apelul declarat de inculpatul, fiul lui și, născut la data de 22.09.1955 în mun. F, jud. S, domiciliat în mun. F, B-dul -,. 8,. B,. 16, jud. S, CNP --, în prezent deținut în Penitenciarul Botoșani, împotriva sentinței penale nr. 378 din 10 decembrie 2007 pronunțată de Tribunalul Suceava, ca nefondat.
Deduce în continuare din pedeapsa aplicată durata arestării preventive de la 10 decembrie 2007 la zi și menține starea de arest a inculpatului.
Obligă apelantul să plătească statului suma de 100 lei cheltuieli judiciare din apel.
Cu drept de recurs în 10 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 13 februarie 2008.
Președinte, Judecător, Grefier,
Red.
Dact.
Ex. 3/14.03.2008
Jud. fond -
Președinte:Ilieș TitianaJudecători:Ilieș Titiana, Biciușcă Ovidiu
