Omor calificat Art 175 cod penal. Decizia 181/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
INSTANȚA DE APEL
DECIZIA PENALĂ Nr. 181
Ședința publică de la 25 2009
PREȘEDINTE: Doru Filimon JUDECĂTOR 2: George Ciobanu
- - - judecător
Grefier - -
Ministerul Public reprezentat de procuror, din cadrul
Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova
Pe rol, soluționarea apelului declarat de inculpatul G, deținut în Penitenciarul Craiova, împotriva sentinței penale nr.59 din 5 mai 2009, pronunțată de Tribunalul O l t, în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică, a răspuns revizuientul, asistat de avocat, apărător din oficiu.
Procedura completă.
S-a făcut referatul oral al cauzei, după care, constatând apelul în stare de judecată, s-a acordat cuvântul.
Avocat, având cuvântul pentru apelantul - revizuient, a solicitat admiterea apelului, desființarea sentinței, cu admiterea cererii de revizuire și rejudecarea cauzei de către instanța de fond.
A arătat că revizuientul nu a fost audiat pentru a preciza mijloacele de probă în dovedirea cazului de revizuire invocat.
Având cuvântul, reprezentantul Parchetului a solicitat respingerea apelului formulat, arătând că instanța de fond, în mod corect a respins cererea de revizuire ca inadmisibilă, întrucât, în cadrul revizuirii nu se poate solicita readministrarea probelor.
Apelantul - revizuient G, având ultimul cuvânt, a solicitat admiterea apelului, arătând că își însușește concluziile formulate de apărătorul său.
Dezbaterile fiind încheiate;
CURTEA,
Asupra apelului de față;
Prin sentința penală nr. 59 din 5 mai 2009, pronunțată de Tribunalul O l t, în dosarul nr-, în baza art. 403 al. 3 C.P.P. s-a respins cererea de revizuire formulată de revizuientul condamnat G, fiul lui și, născut la data de 17.04.1970 în comuna, judetul I, cu același domiciliu, CNP -, în prezent deținut în Penitenciarul d e Maximă Siguranță C, împotriva sentinței penale nr. 156 din 04.12.2001 pronunțata de Tribunalul Olt în dosar nr. 150/2001, ca inadmisibilă.
In baza art. 192 al. 2 C.P.P. a fost obligat revizuientul condamnat la plata sumei de 250 lei cheltuieli judiciare statului din care 200 lei onorariu avocat oficiu.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că revizuientul G, deținut în C, a formulat cerere de revizuire împotriva sentinței penale nr. 156/ 4.12.2001 pronunțată de Tribunalul Olt în dosarul nr. 150/2001
Din conținutul acestei sentințe, rezultă că petentul revizuient Gaf ost trimis în judecată în stare de arest preventiv pentru săvârșirea infracțiunilor de omor calificat prev. de art. 174-175 lit. c p, tentativă la omor calificat prev. de art. 20 rap. la art. 174-175 lit. c Cod Penal, violare de domiciliu și lovire prev. și ped. de art. 192 alin. 2.Cod Penal și 180 alin. 1.Cod Penal, în sarcina acestuia reținându-se că după eliberarea sa din Penitenciarul Iași, la data de 5.02.1999, s-a stabilit la locuința mamei sale, din comuna, iar în ziua de 21.02.1999 la cererea unchiului său, Gh. G, a mers în domiciliul acestuia cu care a consumat băuturi alcoolice, context în care i-a cerut bani și pentru că a fost refuzat, cei doi s-au lovit reciproc.
S-a deplasat la domiciliu cu mama sa, însă, din cauza stării avansate de ebrietate, după ce a luat din domiciliu un par, s-a reîntors în locuința unchiului său, care i-a interzis să intre, însă acesta a intrat în curte și i-a aplicat mai multe lovituri în cap și corp, victima căzând la pământ, fiind în continuare lovită de condamnat.
In contextul intervenției martorei, aceasta a fost lovită de inculpat cu pumnii și cu parul însă a fost transportată la spital, supraviețuind.
In aceeași împrejurare a agresat-o și pe numita, bunica sa, la domiciliul căreia s-a deplasat ulterior, care a decedat urmare violențelor exercitate asupra sa.
Tribunalul Olt prin sentința penală nr. 156/ 4.12.2001, l-a condamnat pe revizuient la o pedeapsă principală rezultantă, urmare sporului aplicat, de 25 ani închisoare și a menținut starea de arest începând cu 22.02.1999.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul O l t, iar Curtea de Apel Craiova, prin decizia penală nr. 298/ 4.07.2002, a dispus schimbarea încadrării juridice conform art. 334.C.P.P. din infracțiunea prev. de art. 174-175 lit. c Cod Penal cu aplic.art. 37 lit. a și b Cod Penal, în infracțiunea prev. de art. 174 - 175 lit. c combinat cu art. 176 lit. c și art. 37 lit. a și b Cod Penal, menținând pedeapsa rezultantă de 25 ani de închisoare.
Decizia Curții de Apel Craiovaa fost recurată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova și inculpat, care, însă, prin decizia penală nr. 2190/ 8.05.2003, au fost respinse ca nefondate de Înalta Curte de Casație și Justiție.
Analizând actele și lucrările dosarului precum și motivele invocate de revizuient astfel cum se regăsesc în cuprinsul cererii, în raport de dispozițiile art. 394 instanța C.P.P. a constatat următoarele:
Revizuientul Gas olicitat revizuirea sentinței penale anterior arătată pentru motivul că "la dosar există probe ce pot dovedi că nu este autorul faptei, că s-a încălcat dreptul la ascultarea martorilor iar împrejurările faptei nu s-au cunoscut nici în timpul anchetei, nici la judecata în fond", precizând totodată că va depune în fața instanței motivele de revizuire și va propune proba pentru a face dovada nevinovăției sale, nu se face vinovat de comiterea faptei, pentru care a fost condamnat și va depune probe pentru dovada nevinovăției sale.
Potrivit art. 397.C.P.P. cererea de revizuire se adresează procurorului de la parchetul de pe lângă instanța ce a judecat cauza în primă instanță, în scris, cu arătarea cazului de revizuire pe care se întemeiază și mijloacelor de probă în dovedirea acesteia.
Și aceasta întrucât, după introducerea cererii de revizuire la procuror, conform art. 399 acesta are posibilitatea efectuării unor cercetări de verificare temeiniciei cererii de revizuire.
S-a constatat așadar, că procedura revizuirii ca și cale extraordinară de atac, presupune sesizarea procurorului care are posibilitatea efectuării unor acte de cercetare în scopul verificării temeiniciei motivelor invocate de revizuient, ceea ce înseamnă că motivele de revizuire se indică prin cererea formulată și adresată procurorului, neexistând posibilitatea invocării acestora direct la instanța de judecată, care verifică admisibilitatea în principiu a cererii și în raport cu concluziile procurorului fundamentate pe cercetările efectuate.
Pe de altă parte, din economia dispozițiilor art. 393 și 394 C.P.P. rezultă caracterul revizuirii de cale extraordinară de atac, prin folosirea căreia se pot înlătura erorile judiciare cu privire la faptele reținute printr-o hotărâre judecătorească definitivă, datorită necunoașterii de către instanță a unor împrejurări de care depinde adoptarea unei hotărâri conforme cu legea și adevărul.
Din aceleași dispoziții, rezultă că revizuirea are rolul de a atrage anularea hotărârilor în care judecata s-a bazat pe o eroare de fapt și de a reabilita judecătorește pe cei condamnați pe nedrept.
Fiind o cale extraordinară de atac, revizuirea poate privi exclusiv hotărârile determinate de art. 393 și C.P.P. numai pentru cazurile prevăzute în art. 394 C.P.P. singurele acte care ar provoca o reexaminare în fapt a cauzei penale.
O altă interpretare, în sensul extinderii acestei căi de atac la alte situații, privitoare la eventuala nerespectare a unor condiții formale de desfășurare a judecății sau a unor raționamente jurisdicționale pretins eronate, este exclusă în raport de dispozițiile procesuale menționate și în raport cu principiul statuat prin art. 129 din Constituția României potrivit căruia părțile interesate, care își legitimează calitate procesuală, pot exercita căile de atac numai în condițiile legii.
Drept urmare, coroborarea acestor dispoziții legale a impus concluzia inadmisibilității controlului judiciar, cu consecința respingerii cererii, în situația exprimării de către partea interesată a simplei nemulțumiri cu privire la hotărârea a cărei retractare se cere sau a afirmării generice a nelegalității și netemeiniciei acesteia.
In cauză, revizuientul Gas olicitat revizuirea unei hotărâri ce îndeplinește condițiile prev. de art. 393 C.P.P. cu referire la faptul că acesta conține o rezolvare a fondului cauzei, în sensul examinării existenței faptei și a vinovăției inculpatului, finalizată printr-o soluție de condamnare, însă fără a formula critici care să poată fi încadrate în vreunul din cazurile de retractare prev. în art. 394 C.P.P. susținerile revizuientului potrivit cărora a fost încălcat dreptul la ascultare al martorilor, există probe ce pot dovedi nevinovăția sa și împrejurările faptei nu au fost cunoscute cu ocazia judecății, neavând corespondent în dispozițiile anterior precizate.
În raport cu susținerile revizuientului, instanța a constatat că motivele invocate nu se regăsesc printre cele prevăzute expres și limitativ de dispoziția legală mai sus citată - ele constituind motive de apel, cum de altfel au și fost invocate de condamnat, cu ocazia exercitării căilor ordinare de atac - în acest sens pronunțându-se și instanța supremă prin sentința penală nr. 5060/ 9.09.2005 în considerentele căreia a statuat că: " în temeiul art. 403 alin. 1 și 3.C.P.P. pentru admiterea în principiu a cererii de revizuire, instanța ascultând concluziile procurorului și ale părților, examinează între altele dacă cererea de revizuire se sprijină pe unul dintre motivele prevăzute în art. 394.C.P.P.; dacă motivele invocate în cererea de revizuire nu sunt prevăzute de această dispoziție legală, cererea necuprinzând condiția menționată, se va respinge ca inadmisibilă".
De altfel și prin decizia nr. LX(60)/2005 în interesul legii pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție s-a stabilit în mod obligatoriu că: " cererea de revizuire care se întemeiază pe alte motive decât cazurile prev. de art. 394.C.P.P. este inadmisibilă".
Față de cele arătate mai sus, cum în cauză nu s-au constatat îndeplinite condițiile privind admisibilitatea în principiu a cererii de revizuire, în baza art. 403 al. 3.C.P.P. cererea formulată a fost respinsă, ca inadmisibilă.
Împotriva acestei sentințe, a formulat apel revizuientul G, personal și prin apărătorul desemnat din oficiu solicitând admiterea apelului, desființarea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de fond.
S-a arătat că, la dosar există probe ce pot dovedi că nu este autorul faptei și că s-a încălcat dreptul la audierea martorilor, iar în cadrul revizuirii, instanța de fond nu l-a interpelat cu privire la împrejurările concrete.
Apelul este nefondat.
Instanța de fond, în mod corect a respins cererea de revizuire formulată, ca inadmisibilă, apreciind că motivele invocate nu se regăsesc în cazurile prevăzute de art. 393 Cod Procedură penală.
Împrejurările invocate de revizuient, respectiv modul în care au fost audiați martorii, precum și administrarea unor noi probe, constituie de fapt critici privind soluția de condamnare a inculpatului, ce nu pot fi analizate decât în cazul apelului și recursului.
Având în vedere considerentele de mai sus, Curtea, în temeiul art. 379 pct. 1 lit. b Cod Procedură penală, va respinge apelul formulat de revizuient, ca nefondat, iar în temeiul art. 192 alin. 2 Cod Procedură penală, va obliga apelantul la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge apelul formulat de inculpatul G, deținut în Penitenciarul Craiova, împotriva sentinței penale nr.59 din 5 mai 2009, pronunțată de Tribunalul O l t, în dosarul nr-, ca nefondat
Obligă apelantul la 220 lei cheltuieli judiciare avansate de stat din care 200 lei reprezentând onorariu avocat oficiu.
Cu recurs.
Pronunțată în ședința publică de la 25 2009.
- - - -
Grefier,
- -
Red.jud.GC
dact. 2 ex./IB () - 14.10.2009
Președinte:Doru FilimonJudecători:Doru Filimon, George Ciobanu
