Omor calificat Art 175 cod penal. Decizia 40/2009. Curtea de Apel Suceava
| Comentarii |
|
Dosar nr- - art. 174, 175 Cod penal -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
DECIZIA NR. 40
Ședința publică din 13 iulie 2009
PREȘEDINTE: Ghertner Ioan Artur
JUDECĂTOR 2: Andronic Tatiana Luisa
Grefier - -
Ministerul Public reprezentat de procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava
Pe rol, judecarea apelului declarat de inculpata, fiica lui și, născută la data de 18 iunie 1973 în oraș V D, județul S, CNP -, în prezent în stare de arest preventiv în Penitenciarul Botoșani, împotriva sentinței penale nr. 179 din 10 iunie 2009 pronunțată de Tribunalul Suceava.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, se prezintă inculpata apelantă, aflată în stare de arest preventiv în Penitenciarul Botoșani, asistată de avocat desemnat din oficiu.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Se face referatul cauzei, de către grefierul de ședință, după care apărătoarea inculpatei depune la dosar un memoriu din partea acesteia și precizează că nu mai are alte probe de solicitat.
Instanța aduce la cunoștința inculpatei apelante faptul că în această fază procesuală are dreptul să dea o nouă declarație, iar în cazul în care va consimți în acest sens tot ce va declara poate fi folosit atât în favoarea, cât și împotriva sa, dându-i posibilitatea acesteia să se consulte cu apărătorul său în această privință.
Inculpata apelantă arată că își menține declarația dată în cauză și nu dorește să dea o nouă declarație.
Nemaifiind alte cereri de formulat și excepții de invocat, instanța constată apelul în stare de judecată și acordă cuvântul la dezbateri.
Avocat desemnat din oficiu pentru inculpată arată că un motiv de apel îl vizează schimbarea încadrării juridice din infracțiunea de omor calificat în cea de ucidere din culpă, date fiind împrejurările de fapt expuse de aceasta în mod constant încă din faza de urmărire penală. Raportul de necropsie concluzionează cu privire la un anumit mecanism al producerii leziunilor letale, mecanism stabilit prin procedeul științific și care este în contradicție cu susținerea pe care o are în mod constant inculpata, respectiv aceea că datorită neglijenței de care a dat dovadă în acea noapte, a faptului că se afla sub influența băuturilor alcoolice, nu a asigurat o supraveghere necesară acelui bebeluș, care a căzut de pe picioare în timp ce-l legăna, iar prin cădere s-a produs acea leziune care a avut ca urmare decesul bebelușului.
Precizează că inculpata, anterior acestei întâmplări, a avut față de acel copil, precum și față de cei mai mari un comportament adecvat, a fost o mamă iubitoare, responsabilă, a asigurat acestora o bună educație, creștere, așa cum rezultă din depoziția martorului existentă la fila 59 dosar (este vorba de starețul Mănăstirii unde se află în plasament în prezent cei doi minori). De asemenea, este vorba despre cumnata inculpatei (fila 60 dosar), fiecare dintre martorii audiați în această cauză exprimându-și în mod clar îndoiala că mama ar fi putut cu intenție să suprime viața copilașului ei de două luni. Ea recunoaște fapta, dar arată că decesul copilului s-a produs în altă modalitate decât cea în care a stabilit procurorul, instanța urmând să analizeze probele administrate în cauză și să aprecieze dacă depoziția exprimată de inculpată se coroborează cu toate celelalte declarații și probe existente la dosar. Urmează ca în condițiile în care se vor reține aspectele invocate anterior, să se dispună schimbarea încadrării juridice a faptei din omor calificat în ucidere din culpă.
În situația în care nu se va reține schimbarea încadrării juridice, solicită ca împrejurările menționate anterior să se aprecieze ca fiind de natură să atenueze răspunderea penală și să constituie circumstanțe atenuante, în sensul de a se da efect acestora potrivit dispozițiilor art. 76 alin. 1 Cod penal. În condițiile în care minimul pedepselor pentru infracțiunea stabilită este de 15 ani, inculpata nu are antecedente penale, iar din declarațiile martorilor se poate ajunge la concluzia că aceasta nu prezintă un grad de pericol social, consideră că instanța poate să-i acorde o nouă șansă acesteia în sensul de a i se diminua pedeapsa aplicată de către instanța de fond sub 15 ani.
Toate probele existente la dosar, poziția exprimată în memoriul depus astăzi, consideră că vor forma convingerea clară că inculpata regretă enorm fapta și că pedeapsa cea mai mare pentru ea nu este starea de deținere sau pedeapsa aplicată de instanțe, ci pierderea copilului.
Reprezentantul Ministerului Public apreciază că apelul declarat în cauză pentru motivele invocate este nefondat. În primul rând consideră că în mod corect s-a reținut în sarcina inculpatei infracțiunea de omor calificat atâta vreme cât din probele administrate rezultă fără niciun dubiu că în noaptea de 08/09 ianuarie 2009, după ce în prealabil consumase băuturi alcoolice și avusese un conflict cu concubinul său, fiind necesară intervenția organelor de poliție, la un moment dat în noapte, inculpata a fost deranjată de țipetele copilului în vârstă de 3 luni care s-a trezit din somn și fără niciun motiv a început să-l lovească pe acesta cu capul de o suprafață, cauzându-i un traumatism cranio-cerebral multiplu, fractură de craniană, leziuni care au determinat decesul. de producere a leziunilor este descris în raportul de necropsie din care rezultă că acest traumatism s-a produs prin proiectare a copilului cu capul de un corp plan dur, iar traumatismul a fost sigur, direct și letal. Prin urmare, modalitatea în care a fost săvârșită fapta a fost acțiunea directă, în sensul lovirii copilului cu capul de o suprafață plană și.
În tot cursul procesului penal inculpata a avut o poziție procesuală oscilantă, arătând că copilul a început să plângă după ce i-a dat de mâncare și apoi a observat că acesta nu mai respira. O altă variantă susținută de către inculpată este aceea că îl legăna pe picioare pe cel mic și la un moment l-a scăpat de pe picioare și acesta a căzut, variante care au fost infirmate de actul medico - legal la care a făcut referire, în sensul că o simplă cădere accidentală de pe picioarele inculpatei nu putea provoca leziunile grave descrise în raportul de necropsie. Prin urmare, consideră că încadrarea corectă este cea în infracțiunea de omor calificat, în cauză nu poate fi vorba de culpă atâta vreme cât acțiunea de lovire a fost direct exercitată asupra minorului. În ceea ce privește pedeapsa de 17 ani închisoare, apreciază că este o pedeapsă orientată spre minimul de 15 ani prevăzut de textul incriminator și consideră că aceasta s-a aplicat cu respectarea criteriilor prev. de art. 72 Cod penal, având în vedere și comportamentul anterior al inculpatei, care este obișnuită să consume băuturi alcoolice, având deseori conflicte cu concubinul său. Ca atare, starea familială este grav afectată atât de comportamentul acesteia și de atitudinea sa față de copil. Drept dovadă, această stare de tensiune din familie s-a repercutat asupra acestui copil nevinovat pe care l-a omorât cu sânge.
În concluzie, solicită respingerea apelului ca nefondat.
În ceea ce privește arestarea preventivă, pune concluzii de menținere a acestei măsuri.
Inculpata apelantă, având ultimul cuvânt, arată că nu mai are nimic de spus.
Declarând dezbaterile închise, care au fost înregistrate în sistem audio, conform art. 304 Cod procedură penală,
După deliberare,
CURTEA
Asupra apelului penal de față, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 179 din 10.06.2009 a Tribunalului Suceava în baza art. 334 Cod procedură penală a fost respinsă cererea de schimbare a încadrării juridice din infracțiunea prevăzută de art. 174 alin. 1, art. 175 lin 1 lit. c, d Cod penal în infracțiunea prevăzută de art. 183 Cod penal.
În baza art. 174 alin. 1, art. 175 lin 1 lit. c, d Cod penal a fost condamnată inculpata la pedeapsa de 17 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de omor calificat și 5 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor civile prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II a, lit. b, lit. d și lit. e Cod penal după executarea pedepsei principale.
În baza art. 71 alin. 2 Cod penal s-au interzis inculpatei drepturile prevăzute la art. 64 alin. 1 lit. a teza a II a, lit. b, lit. d și lit. e Cod penal pe durata executării pedepsei.
S-au dedus din pedeapsa aplicată perioada reținerii și arestării preventive, de la 10.01.2009 la zi.
În baza art. 350 Cod procedură penală s-a menținut arestarea preventivă a inculpatei.
S-a luat act că în cauză nu există constituire de parte civilă.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut următoarele:
Inculpata locuiește în satul Podul, comuna, județul S, este divorțată, de aproximativ 7 ani, trăiește într-o relație de concubinaj cu, rezultând din această relație minora în vârstă de 5 ani și noul născut în vârstă de 2 luni. Din prima căsătorie inculpata mai are un copil minor și toți locuiesc într-o casă cu 2 camere ce aparține de Regia Națională de Drumuri și Poduri, ce a fost închiriată tatălui inculpatei numitul, salariat al acestei societăți.
Atât inculpata cât și concubinul său sunt mari consumatori de băuturi alcoolice, consumă destul de des și în cantități mari băuturi spirtoase, lucru care ulterior duce la izbucnirea unor conflicte spontane între aceștia, ambii adresându-și jigniri și amenințări, uneori soldate cu loviri sau alte violențe.
În după-amiaza zilei de 08 ianuarie 2009, pe fondul consumului excesiv de băuturi alcoolice, în jurul orelor 17:30, între concubini a izbucnit o ceartă violentă, iscată aparent dintr-un motiv banal, ceartă care a continuat apoi cu acte de violență din partea concubinului, acesta lovind inculpata cu pumnii și picioarele la nivelul corpului.
De menționat este faptul că, deși se aflau la domiciliu, atât tatăl inculpatei, cât și fiul cel mare, nu au intervenit în vreun fel, întrucât știau că sunt în stare de ebrietate și sunt agresivi. Fiul inculpatei, a înțeles să se retragă în camera ocupată de bunicul său și de sora sa.
HGPe fondul stării conflictuale iscate între cei doi concubini, inculpata i-a cerut fiului său să apeleze telefonic U (serviciul apel urgență 112) și să solicite totodată sosirea unui echipaj de poliție.
La orele 18:00, la locuința inculpatei au sosit doi agenți de poliție din cadrul Postului de Poliție care, după ce au constatat cele petrecute, i-au solicitat concubinului inculpatei să îi însoțească la sediul Postului de Poliție pentru a da declarații cu privire la incidentul petrecut. Ulterior, sus-numitul a înnoptat la societatea la care lucrează împreună cu paznicul
Conform declarației inculpatei, după plecarea polițiștilor și a concubinului, l-a hrănit pe copilul nou-născut, în vârstă de 2 luni, după care a adormit cu acesta pe un pat din încăpere. În celălalt pat a adormit fiica sa.
În jurul orelor 03:00, copilașul s-a trezit și a început să plângă foarte tare, fapt ce a trezit-o pe mama acestuia, provocându-i totodată o stare de nervozitate. Pe fondul consumului exagerat de băuturi alcoolice, precum și a faptului că s-a trezit brusc din somn, inculpata a apucat copilul și l-a proiectat (trântit) cu putere de un plan dur (stinghie a patului) ori de pardoseala încăperii. A făcut acest lucru pentru a-l reduce la tăcere, pentru a-l face să nu mai plângă. În clipele imediat următoare, a pătruns în camera tatălui său anunțându-l pe acesta că "a murit acesta ", spunându-i totodată fiului său să sune la ambulanță.
Până la sosirea ambulanței 04:39, inculpata a așezat nou-născutul pe pat, încercând fără succes să îl resusciteze, făcându-i respirație gură la gură.
În toată această perioadă de timp, tatăl inculpatei și fiul acesteia nu au intrat în camera ei, fiindu-le frică de comportamentul violent al acesteia.
În jurul orelor 05:00, inculpata a sosit la Spitalul municipal V D, unde medicul de gardă Tarța Gac onstatat decesul minorului, în vârstă de 2 luni și 18 zile ( 2 dosar).
La reținerea situației de fapt expuse anterior Tribunalul a avut în vedere întregul material probatoriu administrat pe parcursul urmăririi penale, precum și declarațiile martorilor audiați în faza de judecată, precum și concluziile raportului de necropsie medico-legal întocmit de SML
S-a mai reținut că inculpata a comis fapta cu intenție indirectă iar concluziile raportului de necropsie exclud ipoteza susținută de inculpată precum că din greșeală a scăpat minorul când îl legăna pe picioare.
Împotriva sentinței a declarat apel inculpata care prin intermediul apărătorului a criticat-o ca nelegală și netemeinică. S-a solicitat schimbarea încadrării juridice a faptei din omor calificat în ucidere din culpă, motivându-se că raportul de necropsie concluzionează cu privire la un anumit mecanism de producere al leziunilor letale, mecanism care este în contradicție cu susținerea constantă a inculpatei că a scăpat victima de pe picioare în timp ce-l legăna.
În subsidiar s-a solicitat a se reține circumstanțe atenuante facultative cu consecința coborârii pedepsei principale sub limita minimă de 15 ani, motivat de faptul că nu are antecedente penale, anterior faptei a fost o mamă responsabilă, regretă fapta și urmările ei.
Examinând apelul se constată că este întemeiat, dar pentru alte considerente decât cele invocate.
Potrivit art. 19 Cod procedură penală o faptă este săvârșită cu intenție când infractorul prevede rezultatul faptei sale, urmărind producerea lui, sau atunci când prevede rezultatul faptei sale și deși nu-l urmărește, acceptă posibilitatea producerii lui.
De asemenea o faptă este săvârșită din culpă când infractorul prevede rezultatul faptei sale, dar nu-l acceptă, socotind fără temei că el nu se va produce, ori atunci când nu prevede rezultatul faptei sale, deși trebuia și putea să-l prevadă.
În cauză, conform concluziilor raportului de necropsie medico-legală întocmit de -S ( 90, 91), moartea noului născut a fost violentă, aceasta s-a datorat unei hemoragii meningocerebrale cu fractură de craniană consecutiv unui traumatism cranio-cerebral acut închis. s-a produs prin proiectarea copilului cu capul de un corp contondent cu suprafață plană sau prin lovire activă cu un corp contondent cu suprafață plană. Prin gravitatea lui, traumatismul cranio-cerebral a fost sigur și direct letal ( 90,91).
C puțin intenția indirectă a inculpatei în săvârșirea acestei infracțiuni rezultă din concluziile raportului de necropsie medico-legal întocmit în cauză, care prin concluziile sale infirmă ipoteza susținută de inculpată că din greșeală a scăpat minorul când îl legăna pe picioare, fapt ce a dus la căderea acestuia pe pardoseală și deces, această ipoteză nefiind susținută de nicio probă, dimpotrivă, martorii confirmând starea de ebrietate a inculpatei, conflictul său cu concubinul și nervozitatea inculpatei, care a țipat la victimă, dar, din temere, ceilalți membri ai familiei nu au intrat în cameră pentru a interveni (filele 118-120 din dosarul de urmărire penală).
Inculpata a prevăzut rezultatul faptei sale - omorul, dar deși nu l-a urmărit a acceptat posibilitatea producerii lui.
Ca urmare fapta inculpatei de a exercita acte de violență în zona capului asupra copilului ei nou născut, în vârstă de 2 luni și 18 zile, cauzându-i un traumatism cranio-cerebral acut închis cu fractură de craniană, ce a condus la decesul victimei, săvârșită cu intenție, întrunește sub aspect obiectiv și subiectiv elementele constitutive ale infracțiunii de omor calificat prevăzută de 174 alin. 1, art. 175 lin 1 lit. c, d pen. pentru săvârșirea căreia instanța va dispune condamnarea inculpatei, și nu ale celei de ucidere din culpă.
Apelul este însă întemeiat sub aspectul individualizării făcute pedepsei.
Potrivit art. 72 Cod penal la individualizarea pedepsei trebuie să se țină seama de dispozițiile părții generale a codului penal, limitele speciale ale pedepsei, gradul de pericol social concret, cauzele ce agravează sau atenuează răspunderea penală, împrejurările comiterii faptei, cât și persoana făptuitorului.
În speță este adevărat că pe de o parte inculpata a comis o faptă gravă care a dus la suprimarea vieții propriului copil - urmare deosebită ce nu justifică reținerea de circumstanțe atenuante facultative și coborârea pedepsei sub limita minimă specială, dar pe de altă parte inculpata nu are antecedente penale, a avut un comportament pozitiv anterior comiterii faptei, regretă comiterea ei, împrejurări considerate a fi capabile să ducă la realizarea scopului pedepsei de prevenție generală și specială, de reeducare a inculpatei și prin aplicarea unei pedepse principale a închisorii egale cu minimul special de 15 ani.
Așa fiind, în baza art. 379 pct. 2 lit. "a" Cod procedură penală va fi admis apelul declarat de inculpata, desființată în parte sentința, iar în rejudecare aceasta va fi condamnată pentru săvârșirea infracțiunii de omor calificat prev. de art. 174, 175 lit. c, d Cod penal la pedeapsa principală de 15 ani închisoare (în loc de 17 ani).
Vor fi menținute celelalte dispoziții ale sentinței ce nu sunt contrare prezentei decizii.
În temeiul art. 381 al. 1, 383 al. 2 Cod procedură penală se va deduce în continuare din pedeapsă durata arestării preventive de la 10.06.2009 la zi.
În baza art. 383 al. 1, 350 al. 1 Cod procedură penală va fi menținută starea de arest preventiv a inculpatei.
Văzând și dispozițiile art. 192 al. 3 Cod procedură penală.
Pentru aceste motive,
În numele Legii,
DECIDE:
Admite apelul declarat de inculpata,fiica lui și, născută la 18.06.1973, în orașul V D, județul S, domiciliată în comuna, sat Podu, nr. 67, jud. S, cetățean român, studii 10 clase, fără ocupație, necăsătorită, doi copii minori, fără antecedente penale, CNP: -, în prezent aflată în Penitenciarul Botoșani, împotriva sentinței penale nr.179 din data de 10.06.2009 pronunțată de Tribunalul Suceava în dosar nr-.
Desființează în parte sentința penală mai sus-menționată și în rejudecare:
Condamnă pe inculpata pentru săvârșirea infracțiunii de omor calificat, prev. de art.174 alin.1, art.175 alin.1 lit. c, d Cod penal la pedeapsa principală de 15(cincisprezece) ani închisoare (în loc de 17 ani închisoare).
Pedeapsă principală de executat pentru inculpată = 15(cincisprezece) ani închisoare.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței care nu sunt contrare prezentei decizii.
În temeiul art.381 alin.1 rap. la art.383 alin.2 Cod procedură penală deduce în continuare din pedeapsa de executat durata de la data 10.06.2009 la zi.
În temeiul art.383 alin.1 indice 1 rap. la art.350 alin.1 Cod procedură penală menține starea de arest preventiv a inculpatei.
Cheltuielile judiciare din apel rămân în sarcina statului, din care suma de 200 lei reprezentând onorariu avocat oficiu inculpată se va avansa din fondurile Ministerului Justiției către Baroul Suceava.
Cu drept de recurs în termen de 10 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi 13.07.2009.
Președinte, Judecător, Grefier,
Red.
Tehnored.
2 ex./16.07.2009
Jud. fond:
Președinte:Ghertner Ioan ArturJudecători:Ghertner Ioan Artur, Andronic Tatiana Luisa
