Omorul (art. 174 cod penal). Decizia 22/2008. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR-
DECIZIA NR.22
Ședința publică din data de 8 februarie 2008
PREȘEDINTE: Paul Mihai Frățilescu
JUDECĂTOR 2: Mihai Viorel Tudoran
GREFIER - - -
Ministerul Publica fost reprezentat de procuror C din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL PLOIEȘTI
Pe rol fiind soluționarea apelului declarat de revizuentul, fiul lui G și, născut la 24.08.1955, în prezent deținut în Penitenciarul Ploiești împotriva sentinței penale nr. 611 din 06.11.2007 pronunțată de Tribunalul Prahova, prin care a fost respinsă, ca neîntemeiată, cererea de revizuire privind sentința penală nr.235/05.05.2003 a Tribunalului Prahova, fiind obligat condamnatul la 310 lei cheltuieli judiciare către stat, din care 100 lei onorariul apărătorului din oficiu se va avansa din fondurile Ministerului Justiției în contul Baroului
Prin sentința penală nr.235/05.05.2003, Tribunalul Prahovaa condamnat pe inculpatul la pedeapsa de 15 ani închisoare și 5 ani interzicerea drepturilor prev. de art.64, pentru săvârșirea infracțiunii de omor calificat prev. de art.174-175 alin.1 lit., cu aplic. art.75 lit.1și 78
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns apelantul revizuent, în stare de deținere, asistat de apărător desemnat din oficiu G, cu delegație avocațială nr.7908/11.01.2008 emisă de Baroul Prahova, depusă la fila 8 dosar.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Cu permisiunea instanței avocat Gal uat legătura cu apelantul revizuent, după care, având cuvântul, arată că nu mai are alte cereri de formulat.
Aceleași concluzii sunt formulate și de reprezentanta Ministerului Public.
Curtea ia act că nu mai sunt cereri de formulat, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul părților în dezbateri.
Avocat G, pentru apelantul inculpat, având cuvântul, solicită admiterea apelului și desființarea sentinței penale nr.611 din 6.11.2007 a Tribunalului Prahova, în fond, admiterea cererii de revizuire, motivat de faptul că domnul procuror care a întocmit referatul privind cererea de revizuire este același cu cel care a participat la ședința de judecată în urma căreia a fost condamnat inculpatul, apreciindu-se acest aspect ca nefiind posibil.
Reprezentanta Ministerului Public, având cuvântul, formulează concluzii de respingere a apelului ca nefondat, motivul invocat nefiind prevăzut în cerințele limitativ și expres ale art.394 C.P.P. neputându-se vorbi de existența unui caz de incompatibilitate.
Apelantul inculpat, având cuvântul personal, precizează că a fost condamnat de Tribunalul Prahova pe baza unor declarații ale unor martori mincinoși, iar martorii propuși de el, respectiv, și, nu au fost admiși de instanță.
Mai arată că cel are a violat-o pe soția sa, numitul, este liber, aspect pe care îl cunoaște de la copii săi. Depune la dosar înscrisuri, reprezentând scrisori primate de la aceștia.
CURTEA,
Asupra apelului de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Prahova -Secția penală la data de 4.06.2007 și înregistrată sub nr-, condamnatul, fiul lui G și, născut la 24.08.1955, deținut în Penitenciarul Ploiești, a solicitat revizuirea sentinței penale nr.235/2003 a Tribunalului Prahova.
În motivarea cererii, condamnatul a arătat că au apărut împrejurări noi care pot duce la concluzia că este nevinovat de săvârșirea faptei pentru care a fost condamnat și totodată să se constate că în dosarul care a fost judecat la fond există multe nereguli.
La solicitarea instanței, s-a atașat dosarul de fond nr.5087/2003 și referatul întocmit de procuror potrivit disp. art.399
C.P.P.Prin sentința penală nr.611 din 6.11.2007 a Tribunalului Prahova -Secția penală a fost respinsă, ca neîntemeiată, cererea de revizuire formulată de condamnatul privind sentința penală nr.235/05.05.2003 a Tribunalului Prahova, fiind obligat condamnatul la 310 lei cheltuieli judiciare către stat, din care 100 lei onorariul apărătorului din oficiu se va avansa din fondurile Ministerului Justiției în contul Baroului
Pentru a pronunța această hotărâre, Tribunalul reținut următoarele:
Prin sentința penală nr.235/05.05.2003, Tribunalul Prahoval -a condamnat pe inculpatul la pedeapsa de 15 ani închisoare și 5 ani interzicerea drepturilor prev. de art.64, pentru săvârșirea infracțiunii de omor calificat prev. de art.174-175 alin.1 lit., cu aplic. art.75 lit.1și 78
Hotărârea a rămas definitivă prin decizia penală nr.5299/18.11.2003 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, care a admis recursul și a înlăturat disp. art.75 lit.1, menținând în rest celelalte dispoziții ale sentinței primei instanțe.
Prin actul de inculpare s-a reținut că la data de 26.03.2003, aflat la domiciliul său, condamnatul a lovit victima cu pumnii și picioarele provocându-i grave leziuni craniene care au condus la decesul acesteia.
Deși inițial condamnatul a recunoscut comiterea faptei prin declarațiile date în cursul urmării penale, ulterior în timpul cercetării judecătorești acesta a negat că ar fi autorul faptei încercând să acrediteze ideea că victima a căzut pe stradă sau din pat, deoarece era alcoolică.
Din probele administrate în cauză respectiv, procesul verbal de cercetare la fața locului, raportul medico-legal de necroscopie, declarațiile inițiale ale inculpatului și declarațiile martorilor a reieșit fără nici o îndoială că acesta este autorul faptei, motiv pentru care s-a dispus condamnarea sa iar instanțele de control judiciar au menținut fără alte motificări substanțiale pedepsa aplicată.
S-a mai reținut că inculpatul nu este la prima cerere de acest fel, iar din susținerile sale nu rezultă existența unor împrejurări noi care să nu fi avute în vedere cu ocazia judecății, dar condamnatul încearcă pe această cale o modalitate de suplimentare a probatoriilor deși cele solicitate au fost discutate și anterior cu ocazia unor cereri asemănătoare.
Împotriva sentinței nr.611/6.11.2007 a declarat apel condamnatul, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, fără a indica în scris motivele de apel.
În susținerile orale apelantul-revizuent a precizat că la condamnarea sa instanțele au avut în vedere declarațiile unor martori mincinoși și că nu este el autorul infracțiunii pentru care a fost condamnat, ci numitul. Totodată, în cursul procesului nu au fost audiați martorii, și.
Examinînd sentința atactă în raport de actele și lucrările dosarului de fond atașat (nr.5087/2003 al Tribunalului Prahova ), de criticile invocate de apelant, dar și din oficiu sub toate aspectele de fapt și de drept conform art.371 alin.2 C.P.P. curtea va constata că apelul este nefondat.
Revizuentul a fost condamnat la o pedeapsă de 15 ani închisoare și 5 ani interzicerea drepturilor prev. de art.64 prin nr.235/2003 a Tribunalului Prahova, definitivă prin 5299/2003 a, pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat prev. de art.174-175 alin.1 lit.c, reținându-se că la 26.03.2003 a lovit-o cu pumnii și picioarele pe soția sa cauzându-i leziuni craniene ce au condus la decesul acesteia.
În cererea de revizuire condamnatul arată că nu este vinovat de infracțiunea pentru care a fost condamnat susținând că o altă persoană ar fi violat-o și ucis-o pe soția sa, lucru pe care l-a aflat de la fii săi.
Potrivit art.394 lit.a și b revizuirea C.P.P. poate fi cerută când s-au descoperit fapte sau împrejurări ce nu au fost cunoscute de instanță la soluționarea cauzei sau un martor, un expert, ori un intepret a săvârșit infracțiunea de mărturie mincinoasă în cauza a cărei revizuire se cere.
Din practicaua sentinței penale nr.235/2003 a Tribunalului Prahova rezultă că inculpatul atunci când a avut ultimul cuvânt a susținut același lucru ca și în cererea de revizuire, și anume că nu se face vinovat de săvârșirea infracțiunii comise asupra soției, pentru că nu a lovit-o decât o singură dată în barbă, dar ea prezenta mai multe vânătăi în zona ochilor când s-a reîntors acasă după acest incident. De asemenea, la instanța de apel și recurs revizuentul a susținut același lucru, nevinovăția sa, precizând că o altă persoană este vinovată de moartea soției sale.
După cum se poate observa, aspectele învederate de către revizuent nu constituie fapte sau împrejurări noi, în sensul disp. art.394 lit.a C.P.P. deoarece acestea au fost cunoscute instanței de fond și celor de control judiciar.
Totodată susținerea revizuentului în sensul că au fost luate în considerare declarațiile unor martori care nu au spus adevărul nu poate fi reținută ca fiind o cauză de revizuire în condițiile în care el nici măcar nu a formulat plângere penală împotriva acelor martori pe care îi bănuie că au dat declarații mincinoase, iar organul competent nu s-a pronunțat cu privire la plângerea sa.
Nici solicitarea revizuentului de audiere a unor martori care nu au fost audiați în cursul procesului penal în care a fost condamnat nu poate fi primită întrucât pe calea revizuirii nu poate fi prelungit probatoriul administrat în cauză.
În aceste condiții, curtea apreciază că sentința tribunalului prin care a fost respinsă ca neîntemeiată cererea de revizuire este legală și temeinică, motiv pentru care va respinge ca nefondat apelul.
Văzând și disp.art.192 alin.2 C.P.P.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat apelul declarat de revizuentul, fiul lui G și, născut la 24.08.1955, deținut în Penitenciarul Ploiești, împotriva sentinței penale nr.611 din 6.11.2007 pronunțată de Tribunalul Prahova.
Obligă apelantul la 180 lei cheltuieli judiciare către stat din care 100 lei onorariu apărător din oficiu ce se va avansa din fondul Ministerului Justiției.
Cu recurs.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 08 februarie 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
GREFIER,
Red./.red.
4 ex/19.02.2008
f--Trib.
jud. fond
Operator de date cu caracter personal
Nr. Notificare 3113/2006
Președinte:Paul Mihai FrățilescuJudecători:Paul Mihai Frățilescu, Mihai Viorel Tudoran
