Omorul (art. 174 cod penal). Decizia 4/2010. Curtea de Apel Pitesti

Operator date 3918

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL PITEȘTI

SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE

DOSAR NR- DECIZIE NR. 4/

Ședința publică din 07 Ianuarie 2010

Curtea compusă din:

Președinte:dr. - - -,vicepreședinte instanță

JUDECĂTOR 1: Mirela Sorina Popescu

Grefier - -

Parchetul de pe lângă Curtea de APEL PITEȘTI, reprezentat prin procuror:

S-au luat în examinare, apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Argeș și de inculpatul(fiul lui G și al lui, născut la 19 Ianuarie 1976)- deținut în Penitenciarul Spital Colibași, împotriva sentinței penale nr.326 din 29.10.2009 pronunțată de Tribunalul Argeș - Secția Penală, în dosarul nr-.

S-a înregistrat ședința de judecată potrivit art.304 al. 1 Cod procedură penală.

La apelul nominal, făcut în ședința publică s-a prezentat apelantul-inculpat, personal în stare de arest, asistat de avocat din oficiu, potrivit delegației nr. 4889/16.12.2009 emisă de Baroul Argeș.

Procedura este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:

În baza dispozițiilor art.172 alin.7 Cod procedură penală, apărătorul a luat legătura cu inculpatul.

Apelantul-inculpat precizează că este de acord cu apărătorul desemnat din oficiu.

Se audiază apelantul-inculpat, potrivit disp.art.378 alin.1 Cod procedură penală, răspunsurile acestuia fiind consemnate în scris și atașate la dosar.

Nemaifiind cereri prealabile de formulat curtea constată apelurile în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri asupra acestora.

Reprezentanta parchetului solicită admiterea apelului în temeiul art.385/9 pct.14 Cod procedură penală raportat la art.385/15 pct.2 Cod procedură penală și înlăturarea circumstanțelor atenuante aplicate inculpatului cu consecința reducerii pedepsei, având în vedere comportamentul oscilant al acestuia, faptul că nu a avut o atitudine sinceră și nu a regretat comiterea faptei, cu toate că nu este cunoscut cu antecedente penale și a dovedit că suferă de o serie de afecțiuni psihice. Aceste aspecte au determinat instanta de fond să rețină disp.art. 74 lit. Cod penal și să aplice circumstanțe atenuante inculpatului, deși după săvârșirea infracțiunii inculpatul a abandonat victima fugind, urmând a se reține că inițial acesta si-a recunoscut fapta, după care a revenit asupra declarației susținând că decesul victimei a survenit din alte cauze.

Afecțiunile psihice de care suferă inculpatul nu reprezintă, în sine, criterii care să conducă la o diminuare atât de mare a pedepsei și anume mult sub minimul special prevăzut de legea penală pentru fapta săvârșită de inculpat, solicitând aplicarea unei pedepse care să corespundă pe deplin cu gradul ridicat de pericol social al faptei.

Apărătorul apelantului-inculpat, av, solicită admiterea apelului declarat de inculpat, casarea sentinței penale pronunțate de instanța de fond și achitarea inculpatului în baza disp.art. 11 alin.2 lit.a coroborat cu art.10 lit.c Cod procedură penală, întrucât probele administrate sunt indirecte, nu există martori care să precizeze că inculpatul este cel care a săvârșit fapta, precum și atitudinea de negare a inculpatului. Mai mult martorul a declarat că "nu cred ca era capabil să o omoare". Un alt martor a precizat faptul că bunica l-a crescut pe inculpat "militărește" și l-a abuzat deși acesta era bolnav.

În subsidiar solicită menținerea pedepsei așa cum a fost stabilită de instanța de fond.

Cu privire la apelul declarat de parchet solicită respingerea acestuia ca neîntemeiat, întrucât circumstanțele atenuante au fost dovedite.

Reprezentanta parchetului solicită respingerea apelului declarat de inculpat ca nefundat, având în vedere declarațiile martorilor audiați in cauză, precum și cea data de inculpat în cursul urmăririi penale, prin care și-a recunoscut fapta.

Potrivit art. 3002Cod procedură penală, instanța pune în discuție legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive luată împotriva inculpatului .

Avocat, desemnat din oficiu pentru apelantul-inculpat în legătură cu starea de arest a acestuia, solicită judecarea acestuia în stare de libertate, întrucât nu mai subzistă temeiurile avute în vedere la luarea acestei măsuri. Susține că au încetat temeiurile avute în vedere la luarea măsurii.

Reprezentanta parchetului pune concluzii de menținere a măsurii arestării preventive, susține că se mențin, în continuare, temeiurile avute în vedere inițial la luarea măsurii arestului preventiv. Inculpatul a săvârșit infracțiunea de omor calificat, victima fiind bunica acestuia care avea grijă de el.

Apelantul-inculpat, având ultimul cuvânt potrivit disp.art. 377 alin.4 Cod procedură penală, arată că este nevinovat, solicită admiterea apelului și achitarea sa, iar cu privire la starea de arest solicită judecarea lui în stare de libertate.

CURTEA

Deliberând, constată:

Prin sentința penală nr.326 din 29 octombrie 2009 pronunțată de Tribunalul Argeș, inculpatul, fiul lui G și, născut la 19.01.1976 în T, județul A, a fost condamnat la pedeapsa de 10 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art.174 rap.la art.175 lit.c Cod penal cu aplicarea art.74 lit.a Cod penal, art.76 lit.a Cod penal, cu executare în condițiile art.57, art.71 rap.la art.64 lit.a,b Cod penal.

S-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit.a,b Cod penal pe timp de 5 ani.

A fost menținută starea de arest a inculpatului și în baza art.88 Cod penal s-a dedus din pedeapsă perioada executată începând cu data de 09.11.2008 la zi.

S-a dispus luarea față de inculpat a măsurii de siguranță prev. de art.113 Cod penal până la însănătoșire.

S-a constatat că nu există constituire de parte civilă în cauză.

A fost obligat inculpatul la plata sumei de 2.700 lei cheltuieli judiciare către stat, din care 1212 lei taxă expertiză (autopsie), 135 lei taxă expertiză psihiatrică și 300 lei onorariu avocat oficiu.

Pentru a pronunța această sentință instanța de fond a reținut că, inculpatul a fost crescut și educat de bunicii săi, G și, în locuința acestora situată pe raza orașului După decesul lui G intervenit în luna februarie 2008, între inculpat și victima a existat o permanentă stare conflictuală, generată de comportamentul inculpatului care obișnuia să consume frecvent băuturi alcoolice, stare conflictuală acutizată și de refuzul victimei de a primi în locuință o persoană de etnie rromă, cu care inculpatul intenționa să se căsătorească.

În ziua de 08.11.2008, inculpatul a consumat 0,5 Ť. la barul "La " și 200 ml votcă la "Popasul ", iar în jurul orelor 13,oo s-a întors la domiciliu unde se afla și bunica sa, recent venită de la biserică.

Victima a început să-l certe pe inculpat pentru că a consumat băuturi alcoolice și l-a invitat să mănânce. că i se aduc reproșuri, inculpatul a refuzat să mănânce spunând că va pleca definitiv de acasă, la care victima i-a spus că dacă părăsește domiciliu nu-i va mai permite apoi accesul în locuință. Victima a luat un băț cu care a încercat să-l lovească pe inculpat, pentru ca apoi acesta să o împingă și s-o strângă de gât "nu știu cât de tare și nici cât timp", conform propriei declarații a inculpatului dată a doua zi după comiterea faptei ( 38-41 dos.urm.penală), dar la un moment dat "victima nu a mai zis nimic". Dându-i drumul din strânsoare, inculpatul a fugit, observând totodată că victima a căzut pe holul ce asigura accesul între dormitoare.

Inculpatul s-a deplasat la un local din T unde a continuat să consume circa 1 litru de Ť. și, revenind la domiciliu în jurul orelor 19,oo constatat că victima se afla în același loc și poziție. Inculpatul s-a speriat și a mers la martorii și - vecinii săi - pentru a cere ajutor, martori ce l-au însoțit pe inculpat în locuință și au observat-o pe victimă, l fiind cel care a anunțat organele de poliție și salvarea.

Inițial, inculpatul a recunoscut că a strâns-o de gât pe victimă și a lăsat-o căzută în locuință mai multe ore, pentru ca ulterior, cu ocazia prezentării materialului de urmărire penală, cât și în fața instanței de judecată ( 33), să revină asupra declarațiilor cu precizarea că victima ar fi decedat din cauze naturale. În fața instanței de judecată, inculpatul a declarat că discuțiile cu victima în legătură cu posibila sa alungare din domiciliu au avut loc în dimineața zilei de 08.11.2008, înainte de plecarea victimei la biserică și, în tot cursul zilei nu s-a aflat în locuință, iar la revenirea în domiciliu seara, a găsit-o pe bunica sa căzută, moment în care s-ar fi făcut rău, a fost inconștient și s-a trezit apoi la spital.

Pentru a verifica apărarea inculpatului, instanța de fond a solicitat relații de la Spitalul, care cu adresa nr.2390/21.07.2009 a comunicat că inculpatul s-a prezentat la camera de gardă, cu diagnosticul " comitială, epilepsie, stare de ebrietate" în ziua de 08.11.2008, ora 9,25, și nu seara, unde a fost ținut sub observație la, fără a fi însă internat. În raport de conținutul relațiilor comunicate de unitatea spitalicească menționată, declarația inculpatului a fost apreciată ca nesinceră cu precizarea că vine să contrazică apărarea pe care acesta a încercat să o susțină în fața instanței cu privire la neimplicarea sa în agresarea victimei.

Din raportul de expertiză medico-legală nr.260/B/2008 al SML A rezultă că moartea victimei a fost violentă. Ea s-a datorat asfixiei mecanice acute de aport, consecința compresiunii regiunii cervicale prin mecanism de sugrumare. La necropsie s-au constatat leziuni de violență (echimoze, escoriații, plagă contuză, hematom, fractură fără deplasare arc costală) produse cu puțin timp înainte de instalarea decesului, în contextul aceluiași politraumatism prin mecanism de compresiune digitală și mecanisme de lovire cu și de corp dur. Leziunile situate la nivelul extremității cervicale au legătură directă de cauzalitate cu decesul, celelalte leziuni traumatice neavând legătură de cauzalitate cu acesta.

La cererea inculpatului, în cauză s-a dispus efectuarea unei expertize medico-legale la nivel A, care prin raportul nr.295//08.07.2009 a concluzionat că acesta "prezintă sechele encefalopatie cronică infantilă cu retard mintal ușor, tulburări de comportament, etilism cronic cu multiple crize de servaj și crize comitiale în antecedente"; în raport cu fapta încriminată, apreciindu-se că inculpatul a avut discernământ diminuat și s-a recomandat aplicarea măsurii de siguranță a obligării la tratament medical prevăzută de art.113 Cod penal.

În raport de situația de fapt dedusă judecății, fapta comisă de inculpat în împrejurările susmenționate a fost încadrată în drept în dispozițiile art.174 rap.la art.175 lit.c) din Codul penal care incriminează infracțiunea de omor calificat.

La stabilirea pedepsei s-au avut în vedere gradul de pericol social concret ridicat al faptei, împrejurările în care aceasta a fost comisă, urmările produse, persoana inculpatului care a avut o poziție oscilantă pe parcursul procesului penal, nu are antecedente penale, are o serie de afecțiuni psihice, criterii în raport de care s-a apreciat că scopul pedepsei poate fi atins numai prin executarea acesteia în condiții de detenție.

Afecțiunile psihice de care suferă inculpatul coroborate cu declarația martorei -, din care rezultă că între părți exista o relație conflictuală generată de comportamentul victimei care în loc să sprijine pe inculpat ( persoană cu probleme medicale), l-a alungat frecvent din locuință, sunt împrejurări ce justifică reținerea în favoarea inculpatului a circumstanței atenuante prev.de art.74 lit.a) din Codul penal cu consecința reducerii pedepsei sub limita minimă specială, conform art.76 lit.a) din Codul penal. Inculpatului i s-a aplicat și pedeapsa complementară interzicerii drepturilor prev.de art.64 lit.a) și b) din Codul penal, pe o perioadă de 5 ani, precum și măsura de siguranță prev.de art.113 din Codul penal, până la însănătoșire.

S-a menținut starea de arest a inculpatului cu motivarea că se mențin temeiurile ce au stat la baza luării acesteia - art.148 lit.f) din Codul d e procedură penală -, iar conform art.88 din Codul penal s-a dedus din pedeapsă perioada executată începând cu 9.11.2008, data reținerii.

Cât privește latura civilă a cauzei s-a constatat că numitul, un apropiat al familiei inculpatului, care s-a ocupat de ridicarea victimei de la morgă și a suportat cheltuielile efectuate cu înmormântarea acesteia, nu s-a constituit parte civilă în cauză.

Împotriva sentinței au declarat apeluri Parchetul de pe lângă Tribunalul Argeș și inculpatul.

Parchetul a criticat sentința pentru netemeinicie în sensul că în mod greșit s-au reținut în favoarea inculpatului circumstanțe atenuante, față de împrejurarea că inculpatul nu a avut o atitudine sinceră, nu a regretat comiterea faptei, aspecte care, alături de gradul de pericol social concret al faptei, de urmările produse, nu justificau stabilirea unei pedepse sub minimul special prevăzut de lege, ca efect al reținerii prevederilor art.74 lit.a) din Codul penal. În consecință, procurorul a solicitat înlăturarea circumstanțelor atenuante și aplicarea unei pedepse care să corespundă pe deplin gradului de pericol social ridicat al faptei.

Inculpatul, atât personal, cât și prin apărătorul desemnat din oficiu a criticat hotărârea instanței de fond pentru nelegalitate și netemeinicie sub aspectul greșitei sale condamnări, solicitând achitarea în conformitate cu prevederile art.10 lit.c) din Codul d e procedură penală cu motivarea că din probele administrate în cauză nu rezultă cu certitudine că el este autorul infracțiunii de omor.

Examinând hotărârea atacată, atât prin prisma motivelor invocate - cu prioritate critica vizând greșita condamnare a inculpatului -, cât și din oficiu, potrivit dispozițiilor art.371 alin.2 din Codul d e procedură penală, curtea constată că ambele apeluri sunt nefondate.

Instanța de fond a reținut corect, pe baza probelor administrate, atât în cursul urmăririi penale, cât și în faza cercetării judecătorești, situația de fapt și vinovăția apelantului inculpat, iar fapta dedusă judecății a primit o corectă încadrare juridică în dispozițiile art.174 alin.1 rap.la art.175 lit.c) din Codul penal.

Revenirea apelantului-inculpat la declarațiile anterioare date la procuror a doua zi după comiterea faptei și în care a recunoscut că, în ziua de 8.11.2009 a avut altercație cu bunica sa, victima pe care împins-o și a strâns-o de gât " nu știu cât de tare și nici cât timp", dar la un moment dat " victima nu a mai zis nimic" ( filele 38-41 dosar urmărire penală), în mod corect a fost înlăturată de instanța de fond ca nesinceră în raport de probele administrate în cauză prin care s-au verificat apărările acestuia.

Astfel, susținerea apelantului-inculpat în sensul că victima ar fi decedat din cauze naturale este contrazisă de raportul medico-legal de necropsie nr.260/B/2008 întocmit de SML A care concluzionează că moartea victimei a fost violentă. Ea s-a datorat asfixiei mecanice acute de aport, consecința compresiunii cervicale prin mecanism de sugrumare. La necropsie s-au constatat leziuni de violență ( echimoze, excoriații, plagă contuză, hematom, fractură fără deplasare, arc costală) produse cu puțin timp înainte de instalarea decesului, în contextul aceluiași politraumatism prin mecanism de compresiune digitală și mecanisme de lovire cu și de corp dur. Leziunile situate la nivelul extremității cervicale au legătură directă de cauzalitate cu decesul, celelalte leziuni traumatice neavând legătură de cauzalitate cu acesta.

Tot astfel, apărarea apelantului-inculpat în sensul că discuțiile cu victima au avut loc în dimineața zilei de 8.11.2009, înainte de plecarea acesteia la biserică și că, în tot cursul zilei nu s- aflat în locuință, iar la revenirea în domiciliu, seara, a găsit victima căzută, moment în care i s-a făcut rău, a fost inconștient și s-a trezit apoi la spital, a fost verificată de instanța de fond și înlăturată în mod întemeiat în raport de relațiile comunicate de Spitalul unde apelantul a pretins că a fost internat, potrivit cărora, s-a prezentat la camera de gardă cu diagnosticul " comitială, epilepsie, stare de ebrietate", în ziua de 08.11.2008, ora 9,25, nu seara, și a fost ținut sub observație la, fără a fi însă internat.

Declarația inițială a apelantului-inculpat dată la procuror, în care a recunoscut împrejurările comiterii faptei și revenirea sa în domiciliu, când a constatat decesul victimei urmată de anunțarea martorilor și - vecinii săi - se coroborează, atât cu probele reținute în considerentele sentinței, cât și cu declarațiile martorilor menționați, cu procesul-verbal de cercetare la fața locului și planșele foto aferente și care duc la concluzia certă că inculpatul este autorul faptei. Prin urmare, solicitarea sa de a fi achitat nu este întemeiată.

În ce privește critica vizând individualizarea pedepsei invocată de procuror care a cerut înlăturarea art.74 lit.a) din Codul penal și aplicarea unei pedepse mai mari, curtea constată că și aceasta este neîntemeiată.

La stabilirea pedepsei, atât în ceea ce privește cuantumul, cât și modalitatea de executare, tribunalul a dat eficiența cuvenită tuturor criteriilor generale prev.de art.72 din Codul penal referitoare la limitele de pedeapsă prevăzute în partea specială a Codului penal, gradul de pericol social al faptei săvârșite, împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală, urmările produse și persoana inculpatului.

Afecțiunile psihice de care suferă inculpatul, confirmate de expertiza medico-legală dispusă în cauză și care au atras luarea față de inculpat a măsurii de siguranță a obligării la tratament medical prevăzută de art.113 din Codul penal, comportarea bună a inculpatului înainte de săvârșirea faptei, lipsa antecedentelor penale, faptul că între inculpat și victimă exista o relație conflictuală mai veche, generată și de comportamentul celei din urmă care potrivit declarației martorei -, în loc să-l sprijine pe apelant, ( persoană cu probleme medicale), îl alunga frecvent din locuință, sunt împrejurări care pot constitui circumstanțe atenuante așa cum a reținut instanța de fond ( fila 77 dosar instanță fond).

La stabilirea pedepsei trebuie să se aibă în vedere nu numai scopul acesteia, astfel cum este prevăzut în art.52 din Codul penal, dar și faptul că ea este nu numai o măsură de constrângere, ci și un mijloc de reeducare a condamnatului.

Or, în aprecierea curții, pedeapsa de 10 ani închisoare, aplicată de instanța de fond este de natură a-și atinge scopul preventiv și educativ și, în egală măsură - proporțională cu gradul de pericol social concret al faptei comise astfel că, în cauză nu se impune înlăturarea circumstanțelor atenuante, judicios reținute în favoarea inculpatului și nici majorarea pedepsei.

Față de cele ce preced, curtea reține că hotărârea instanței de fond este legală și temeinică și în consecință, va respinge ca nefondate apelurile declarate de parchet și de inculpat potrivit art.379 pct.1 lit.b) din Codul d e procedură penală.

În ce privește starea de arest a apelantului-inculpat, curtea constată că temeiurile care au stat la baza luării acestei măsuri preventive, respectiv, art.148 lit.f) din Codul d e procedură penală nu au dispărut și în consecință se va menține în continuare această măsură preventivă, iar în baza art.88 din Codul penal se va deduce în continuare arestarea preventivă de la data pronunțării sentinței, 29.10.2009, până la data pronunțării prezentei decizii.

În conformitate cu dispozițiile art.192 alin.2 din Codul d e procedură penală, apelantul inculpat va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat în sumă de 600 lei, din care 300 lei reprezentând onorariul avocatului din oficiu se va avansa din fondurile Ministerului Justiției și Libertăților.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge, ca nefondate, apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Argeș și de inculpatul(fiul lui G și al lui, născut la 19 Ianuarie 1976)- deținut în Penitenciarul Spital Colibași, împotriva sentinței penale nr.326 din 29.10.2009 pronunțată de Tribunalul Argeș - Secția Penală, în dosarul nr-.

Menține starea de arest inculpatului și în baza art.88 Cod penal deduce în continuare arestarea preventivă de la data pronunțării sentinței, 29.10.2009, până la data pronunțării prezentei decizii.

Obligă pe apelantul-inculpat la 600 lei cheltuieli judiciare statului, din care 300 lei reprezintă onorariul avocatului din oficiu, ce se avansează din fondurile Ministerului Justiției și Libertăților.

Cu recurs în termen de 10 zile de la pronunțare pentru procuror și de la comunicare pentru inculpat.

Pronunțată în ședință publică, azi 07 ianuarie 2010, la Curtea de APEL PITEȘTI -Sectia Penală și pentru cauze cu minori și de familie.

Președinte, JUDECĂTOR 2: Corina Voicu

dr.- -

Grefier,

Red.:

Tehnored.:

2 ex./21.01.2010.

Jud.fond:.

Președinte:Mirela Sorina Popescu
Judecători:Mirela Sorina Popescu, Corina Voicu

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Omorul (art. 174 cod penal). Decizia 4/2010. Curtea de Apel Pitesti