Omorul deosebit de grav (art. 176 cod penal). Decizia 154/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr- - Art.20 rap.la art.174, 176 Cod penal -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA PENALĂ ȘI PT. CAUZE CU MINORI
INSTANTA DE APEL
DECIZIA PENALĂ NR.154
Ședința publică de la 6 iulie 2009
PREȘEDINTE: Robert Emanoil Condurat JUDECĂTOR 2: Mirela Ciurezu Gherghe
- - - judecător
Grefier
Ministerul Public reprezentat de procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL CRAIOVA
Pe rol, judecarea apelului declarat de inculpatul, împotriva sentinței penale nr.37 din 24 martie 2009, pronunțată de Tribunalul O l t, în dosar nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns apelantul inculpat, aflat în stare de arest în Penitenciarul Craiova, asistat de avocat din oficiu, lipsă fiind părțile civile Spitalul Clinic de Urgență B și.
HGProcedura completă.
S-a făcut referatul oral al cauzei, după care, constatându-se că nu mai sunt cereri sau excepții, s-a acordat cuvântul asupra apelului.
Avocat pentru apelantul inculpat a solicitat admiterea apelului și realizarea unei noi reindividualizări a pedepsei aplicate inculpatului, în sensul reducerii acesteia, având în vedere împrejurările săvârșirii faptei, inculpatul fiind urmărit cu securile de către partea vătămată și tatăl acesteia, precum și poziția sinceră și comportamentul pozitiv al inculpatului pe parcursul procesului penal.
Reprezentantul Ministerului Publica solicitat respingerea apelului ca nefondat, deoarece s-a realizat de către instanța de fond o corectă reindividualizare a pedepsei aplicată inculpatului, având în vedere că acesta a urmărit rezultatul faptei sale și a mai fost condamnat anterior la o pedeapsă de 16 ani închisoare.
Apelantul inculpat a solicitat admiterea apelului conform motivului expus de apărătorul său, reducerea pedepsei aplicate, arătând că, deși a mai fost condamnat anterior la o pedeapsă de 16 ani închisoare, la producerea incidentului au avut o contribuție și partea vătămată și tatăl acestuia, deoarece l-a urmărit cu topoarele, iar el a încercat să-i oprească, aruncând o singură dată cu o bucată de fier, fără însă a dori să-l lovească în cap pe victimă.
CURTEA
Asupra apelului de față;
Prin sentința penală nr.37 din 24 martie 2009, Tribunalul O l t, a respins ca nefondată, cererea de schimbare a încadrării juridice.
În baza art.20 alin.1 Cod penal, rap. la art. 174 alin. 1 și 2 Cod penal si la art. 176 alin. 1 lit.c și alin.2 Cod penal, a fost condamnat inculpatul, fiul lui și, născut la data de 6.09.1958, în comuna, județul O, cu domiciliul în S,-, județul O, în prezent arestat preventiv în C, la 10 ani închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. 1 lit.a teza a II Cod penal și lit.b Cod penal, pe o durată de 4 ani.
În baza art.71 Cod penal, pe durata executării pedepsei i s-au interzis inculpatului drepturile prev. de art. 64 alin.1 lit.a teza a II a și lit.b Cod penal.
În baza art.88 alin.1 Cod penal, s-a dedus din pedeapsă reținerea si arestarea preventivă începând cu data de 25 februarie 2008, ora 15,50, iar în baza art. 350 alin. 1 Cod pr.penală, s-a menținut măsura arestării preventive a inculpatului.
In baza art.118 lit.b Cod penal, s-a dispus confiscarea de la inculpat unui par corp delict.
A fost obligat inculpatul la plata sumei de 4558,09 lei despăgubiri civile către partea civilă Spitalul Clinic de Urgentă și la plata dobânzii legale aferente pe perioada cuprinsă între data rămânerii definitive a hotărârii până la achitarea integrală a debitului către partea civilă.
A fost obligat inculpatul la 10.000 lei daune morale și la 10.500 lei despăgubiri civile către partea civilă.HG
A fost obligat inculpatul la 3.000 lei cheltuieli judiciare statului, din care suma de 400 lei onorariu avocat oficiu ( - 100 lei, -100 lei, -200 lei), sumă ce va fi avansată din fondul Ministerului Justiției în contul Baroului de Avocați
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut următoarea situație de fapt:
In după amiaza de 15.02.2008, inculpatul a exercitat acte de violență fizică asupra părții vătămate HG, pe care a lovit-o cu un par în zona capului, provocându-i leziuni traumatice care au necesitat pentru vindecare un număr de 70 - 80 zile îngrijiri medicale și care i-au pus viața victimei în primejdie.
Partea vătămată HG, locuiește efectiv pe raza localității, județul O, într-un imobil, proprietatea bunicilor materni.
Mama acestuia, locuiește pe raza orașului S, împreună cu soțul, și fiul acestora.
Partea vătămată obișnuia să treacă rar pe la mama și fratele său și din acest motiv între aceasta și inculpat, care locuiește în apropiere de mama părții vătămate, nu au fost incidente anterioare.
În dimineața zilei de 15.02.2008, partea vătămată HG, a plecat din localitatea, cu autobuzul, către orașul S, unde a trecut pe la o rudă, apoi s-a prezentat în zona, la o fabrică de tamburi, în căutarea unui loc de muncă. În jurul orelor 14,00 profitând de împrejurarea că mama sa locuia în apropiere de zona în care se afla, partea vătămată a hotărât să treacă pe la locuința acesteia.
În momentul în care mai avea 10- 15 metri până la porțile de acces în curtea locuinței, a fost acostat de vecinul părinților săi, inculpatul care, fără motiv, a început să-l înjure reproșându-i faptul că ar fi călcat iarba de pe o suprafață de teren ce-i aparține.
Pentru a evita un incident cu inculpatul, partea vătămată și-a continuat deplasarea către locuința tatălui său vitreg și după ce a mai parcurs 4 - 5, a fost împins din spate de către inculpatul, acțiune în urma căreia a căzut, sprijinindu-se cu brațele de sol, iar în momentul în care s-a ridicat și s-a întors cu fața către inculpatul, a fost lovit de acesta cu un par în partea a capului o singură dată, lovitură în urma căreia a căzut jos, poziție din care a cerut sprijin tatălui său vitreg. Din acest moment partea vătămată și-a pierdut cunoștința, revenindu-și a doua zi la Spitalul din B, unde a rămas internat până pe data de 26.02.2008 și unde a fost supus unei intervenții chirurgicale de necesitate.
După externare, partea vătămată, pe data de 29.02.2008 s-a prezentat la Serviciul de Medicină Legală O în urma examinării fiindu-i eliberat nr.212/C care a concluzionat faptul că a prezentat leziuni traumatice care au putut fi produse la data de 15.02.2008 prin care cu un corp contondent, au necesitat 70 - 80 zile îngrijiri medicale de la data producerii leziunilor dacă nu survin complicații, iar leziunile au pus în primejdie viața susnumitului.
Aceeași parte vătămată a mai precizat că se constituie parte civilă cu suma de 20.000 lei.
Pe parcursul anchetei derulate în cauză s-a procedat la identificarea și audierea mai multor persoane care au observat personal, atât momentul în care inculpatul i-a aplicat lovitura de ciomag, părții vătămate cât și altele, care, într-un fel sau altul au venit în contact cu partea vătămată și au remarcat prezența leziunilor traumatice.
Este vorba despre martora, care a observat incidentul de la o distanță de 3 - 4, tatăl vitreg al părții vătămate, care a și sesizat telefonic mașina salvării și organele de poliție, -.
Cu privire la infracțiunea pentru care este cercetat pe parcursul anchetei derulate în cauză, inculpatul a recunoscut faptul că a avut un incident cu partea vătămată în ziua de 15.02.2008 care a trecut pe o suprafață de teren ce-i aparține, reproșându-i faptul că-i calcă iarba. Inculpatul a mai precizat că incidentul s-a derulat în fața porții lui și pentru a evita amplificarea acestui scandal cu partea vătămată, care a început să-l înjure și să-l amenințe, a plecat către locuința sa.
Pentru că a fost urmărit de partea vătămată și tatăl său, având fiecare asupra lor câte o secure, inculpatul a luat din vie un par și i-a aplicat părții vătămate o singură lovitură în zona capului, după care aceasta a căzut jos.
Poziția procesuală prezentată de către inculpatul este însă infirmată de către probele administrate în cauză și avem în vedere declarațiile martorilor oculari, precum și cercetarea efectuată la fața locului din care rezultă că urmele de sânge fixate prin fotografiere, indică în mod clar locul unde a fost lovită partea vătămată, loc care, nicidecum nu se află pe suprafața de teren a inculpatului. Din acest motiv am considerat că solicitarea formulată de către inculpat, prin apărător în sensul reconstituirii locului unde s-a comis fapta, nu se mai impune.
Întrucât, din fișa de cazier a inculpatului a rezultat faptul că în anul 1978 mai suferit o condamnare de 16 ani închisoare pentru infracțiunea de omor calificat,iar potrivit dispozițiilor art. 117 C.P.P. efectuarea expertizei psihiatrice este obligatorie prin ordonanța din 18.03.2008, s-a dispus efectuarea acesteia de către IML " Minovici"
Raportul de expertiză modico-legală psihiatrică nr. A- întocmit de către Institutul Național de Medicină Legală " Minovici" B, concluzionează faptul că numitul prezintă diagnosticul: tulburare de personalitate de tip impulsiv (6030). capacitatea psihică de apreciere critică a conținutului și consecințelor faptelor sale. Are discernământul păstrat în raport cu fapta pentru care este cercetat.
Audiat de instanța de judecată, inculpatul a recunoscut săvârșirea faptei pentru care a fost trimis în judecată și a arătat că într-adevăr a lovit-o pe partea vătămată în zona capului cu un arac deoarece a călcat pe iarba situată pe un teren de lângă sa, precizând totodată că a lovit-o pentru a se apăra de aceasta care venea înspre el având în mână o secure.
Apărarea inculpatului este nesinceră și fiind în contradicție cu probele administrate în cauză din care rezultă cu certitudine că victima nu a avut secure în mână și nici nu a încercat să-l atace pe inculpat, fiind lovită de către acesta în timp ce se deplasa pe un drum public și nu pe un teren care aparține inculpatului.
Situația de fapt și vinovăția inculpatului au fost pe deplin dovedite cu recunoașterea acestuia în fața instanței, cu plângerea și depozițiile părții vătămate, cu procesul verbal de sesizare, cu planșa foto, cu certificatul medico-legal, cu raportul de expertiză medico-legală, cu raportul de expertiză psihiatrică și cu depozițiile martorilor, n, și audiați în cauză, din care rezultă că fără nici un motiv inculpat a lovit-o pe partea vătămată în cap cu un par,cauzându-i leziuni traumatice care au necesitat pentru vindecare 70 - 80 zile îngrijiri medicale și car ei-au pus în primejdie viața.
Lovirea de către inculpatul a părții vătămate cu HG parul, corp delict, în zona capului, producându-i leziunile traumatice descrise în actul medico-legal și care i-au pus viața victimei în primejdie întrunește elementele constitutive ale tentativei la infracțiunea de omor deosebit de grav prev. de art. 20 al. 1, rap. la art. 174 al. 1 și 2, și la 176 al. 1 lit. c,și în consecință se impune condamnarea acestuia.
La termenul din data de 24 martie 2009, inculpatul prin apărător în baza art. 334 C.P.P. a solicitat schimbarea încadrării juridice a faptei din tentativă la omor deosebit de grav în vătămare corporală gravă prev. de art. 182, motivat de faptul că nu a acționat cu intenția de aou cide pe victimă ci a lovit-o în timp ce aceasta se afla pe terenul proprietatea inculpatului unde nu avea acces.
Cererea de schimbare a încadrării juridice formulată de inculpat ea fost respinsă ca neîntemeiată, având în vedere împrejurările săvârșirii faptei și urmările acesteia, respectiv faptul că în raport de zona în care a lovit-o pe victimă, se apreciază că a acționat cu intenția de aou cide și urmarea produsă respectiv numărul mare al zilelor de îngrijiri medicale necesare părții vătămate pentru vindecarea leziunilor traumatice, leziuni care i-au pus în primejdie viața.
La individualizarea pedepsei la care a fost condamnat inculpatul, instanța a avut în vedere criteriile prev. de art. 72 și 52 Cod penal, respectiv gradul de pericol social al faptei prin care s-a pus în primejdie viața unei persoane și s-a încercat suprimarea vieții acesteia, împrejurările reale ale săvârșirii faptei și circumstanțele personale ale inculpatului, care nu se află la primul conflict de acest gen întrucât din fișa de cazier rezultă că în anul 1978 mai suferit o condamnare de 16 ani închisoare pentru infracțiunea de omor calificat, fapt care a atras încadrarea juridică în tentativă la infracțiunea de omor deosebit de grav prev. de art. 20 al. 1, rap. la art. 174 al. 1 2și 2, și la art. 176 al. 1 lit. c și alin. 2 Cod penal.
Având în vedere aceste elemente, s-a apreciat că aplicarea unei pedepse cu închisoarea privativă de libertate al căreia cuantum să se îndepărteze de minimul special prevăzut de lege, a fost de natură să-și atingă scopul preventiv educativ și să conducă la reeducarea inculpatului.
Întrucât s-a dispus condamnarea inculpatului, s-a aplicat acestuia pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 al. 1 lit. a teza II și lit. b Cod penal, pe o durată care de asemenea să se îndepărteze de minimul special prevăzut de lege.
Totodată în baza art. 71 Cod penal, pe durata executării pedepsie s-a aplicat acestuia și pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 al. 1 lit. a teza II și lit. b Cod penal.
In baza art.88 al. 1 Cod penal, s-a dedus din pedeapsă reținerea și arestarea preventivă începând cu data de 25 februarie 2008, ora 15,50 iar în baza art. 350 al. 1, s-a menținut măsura arestării preventive a inculpatului, întrucât subzistă și nu s-au schimbat temeiurile care au fost avute în vedere la luarea acesteia.
În baza art. 118 lit. b Cod penal, s-a dispus confiscarea de la inculpat a unui par, corp delict.
Sub aspectul laturii civile, inculpatul a fost obligat la plata sumei de 4558,09 lei despăgubiri civile către partea civilă Spitalul Clinic de Urgență B, reprezentând cheltuieli de spitalizare ocazionate de internarea victimei și HG la plata dobânzii legale aferente pe perioada cuprinsă între data rămânerii definitive a hotărârii până la achitarea integrală a debitului către partea civilă, sumă cu care aceasta s-a constituit parte civilă în cauză potrivit adresei nr. 3896 din 20.10.208.
Partea vătămată s HG-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 300.000.000 lei vechi daune morale și cu suma de 200.000.000 lei vechi daune materiale reprezentând cheltuielile efectuate în perioada spitalizării.
Referitor la daunele materiale solicitate de partea civilă HG, cu depoziția martorei, aceasta a dovedit că a împrumutat și a cheltuit pe perioada spitalizării 80.000.000 lei vechi de la aceasta iar cu depoziția martorului a dovedit că a efectuat cheltuieli în valoare de 25.000.000 lei vechi pentru haine, medicamente,alimente și transport, bani pe care i-a împrumutat de la acesta. Deci în perioada spitalizării partea civilă a împrumutat și a efectuat cheltuieli de 105.000.000 lei vechi.
Cu privire la daunele morale s-a apreciat că în raport cu cele 70 - 80 zile îngrijiri medicale necesare părții vătămate pentru vindecare a leziunilor traumatice, s-a impus obligarea inculpatului la plata sumei de 100.000.000 lei vechi cu titlu de daune morale către partea civilă.
HGÎmpotriva acestei sentințe a declarat în termen legal, apel, inculpatul, criticând-o ca fiind netemeinică, deoarece instanța de fond i-a aplicat o pedeapsă cu închisoarea de 10 ani, prea mare prin raportare la împrejurările în care a comis fapta, poziția sinceră și regretul manifestat după săvârșirea acesteia.
Examinând apelul declarat, Curtea urmează să-l admită în baza art.379 pct.2 lit.a
C.P.P.Din considerentele sentinței Tribunalului Olt rezultă că la individualizarea pedepsei aplicată inculpatului, instanța a avut în vedere criteriile prev.de art.72, în condițiile art.52 p, respectiv gradul de pericol social al faptei prin care s-a pus în primejdie viața unei persoane și s-a încercat suprimarea vieții acesteia, împrejurările reale ale săvârșirii faptei și circumstanțele personale ale inculpatului, acesta neaflându-se la primul conflict cu legea penală deoarece din fișa sa de cazier a rezultat că în anul 1978 a mai suferit o condamnare de 16 ani închisoare pentru omor calificat.
Având în vedere aceste elemente, Tribunalul Olta apreciat că aplicarea unei pedepse cu închisoarea privativă de libertate al cărei cuantum să se îndepărteze de minimul special prevăzut de lege, ar fi de natură să contribuie la atingerea scopului preventiv și educativ. De asemenea, s-a apreciat că se impune să i se aplice inculpatului și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev.de art.64 alin.1 lit.a teza II și lit.b p, pe o durată care să se îndepărteze de minimul special prevăzut de lege, respectiv pe o durată de 4 ani.
Curtea, având în vedere criticile inculpatului, criteriile generale de individualizare prev.de art.72 p, scopul pedepsei prevăzut de art.52, fișa de cazier a acestuia, apreciază că instanța de fond a făcut o greșită individualizare atât a pedepsei principale, cât și a pedepsei complementare.
Astfel, art.72 prevede că la stabilirea și aplicarea pedepselor se va ține seama de limitele de pedeapsă fixate în partea specială, de gradul de pericol social al faptei săvârșite, de persoana infractorului și de împrejurări care atenuează sau agravează răspunderea penală. În cauză, Curtea apreciază că în mod temeinic Tribunalul Olta apreciat că nu există în cauză împrejurări care pot atenua sau agrava răspunderea penală a inculpatului, astfel încât acest criteriu urmează a nu mai fi analizat.
În ceea ce privește limitele de pedeapsă fixate în partea specială a codului penal, se constată că inculpatul este cercetat pentru tentativă la omor deosebit de grav, limitele de pedeapsă, prin raportare la art.21, fiind cuprinse între 7 ani și J și 12 ani și Privitor la gradul de pericol social al faptei săvârșite se constată că infracțiunea pentru care inculpatul este judecat, prezintă un grad foarte ridicat de pericol social, însă trebuie avute în vedere și anumite elemente de circumstanțiere a atitudinii inculpatului, respectiv existența unui conflict anterior și ale unei uri personale între acesta și familia părții vătămate, modul concret în care acesta a săvârșit fapta, iar referitor la persoana infractorului, se apreciază că deși a mai fost anterior condamnat la o pedeapsă pentru o infracțiune tot de violență, trebuie totuși avut în vedere și poziția de recunoaștere a acestuia a faptei săvârșite și de regret a consecințelor acestuia.
Coroborând toate cele menționate anterior, Curtea apreciază că pedeapsa principală de 10 ani închisoare aplicată inculpatului este prea mare, apreciind că aplicarea unei pedepse de 8 ani închisoare ar fi mai justă și ar contribui mai eficient la atingerea scopului preventiv și educativ prevăzut de art.52
De asemenea, Curtea apreciază că, prin raportare la criteriile prev.de art.65, se impune cu necesitate aplicarea pedepsei complementare în sarcina inculpatului, însă, tot raportându-se la aceleași criterii apreciază că se impune diminuarea acesteia de la 4 ani cât i s-a aplicat de instanța de fond, la 3 ani.
Având în vedere considerentele expuse anterior, Curtea urmează a admite apelul inculpatului, cu consecința desființării sentinței apelată sub aspectul laturii penale și reducerii pedepsei aplicată inculpatului, pentru o infracțiune prev.de art.20 p rap.la art.174 alin.1,2 p, și art.176 alin.1 lit.c p, la 8 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prev.de art.64 lit.a teza a II și lit.b
Se vor menține celelalte dispoziții ale sentinței apelate.
În baza art.381 p se va deduce în continuare măsura preventivă de la 24.03.2009 la zi și se va menține arestarea preventivă a inculpatului.
În baza art.192 alin.2 p, cheltuielile judiciare, în sumă de 200 lei, reprezentând onorariu avocat oficiu, rămân în sarcina statului și se vor vira din fondurile Ministerului Justiției și Libertăților către Baroul d e Avocați
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite apelul declarat de inculpatul, împotriva sentinței penale nr.37 din 24 martie 2009, pronunțată de Tribunalul O l t, în dosar nr-.
Desființează sentința sub aspectul laturii penale.
Reduce pedeapsa aplicată inculpatului, pentru infracțiunea prev.de art.20 rap.la art.174 alin. 1, 2 Cod penal și art.176 alin.1 lit.c Cod penal la 8 (opt) ani închisoare și 3 (trei) ani interzicerea drepturilor prev.de art.64 lit.a teza II lit.b Cod penal.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței apelate.
Deduce în continuare măsura preventivă de la 24 martie 2009 la zi și menține arestarea preventivă a inculpatului.
Cheltuielile judiciare în sumă de 200 lei, reprezentând onorariu avocat oficiu rămân în sarcina statului și se vor vira din fondurile Ministerului Justiției și Libertăților către Baroul Avocați
Cu recurs.
Pronunțată în ședință publică de la 6 iulie 2009.
- - - - - -
Grefier,
Red.jud.
Gh.
PS/IS/15.07.2009
Președinte:Robert Emanoil ConduratJudecători:Robert Emanoil Condurat, Mirela Ciurezu Gherghe
