Omorul deosebit de grav (art. 176 cod penal). Decizia 73/2009. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ Nr. 73/A/2009
Ședința publică din 24 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Leontin Coraș
JUDECĂTOR 2: Alina Lodoabă
Grefier - -
Parchetul de pe lângă Curtea de APEL ALBA IULIA reprezentat de
Procuror -
Pe rol fiind soluționarea apelurilor declarate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Hunedoara și inculpatul împotriva sentinței penale nr. 216/2009 pronunțată de Tribunalul Hunedoara în dosarul nr-.
La apelul nominal, făcut în ședință publică, a răspuns inculpatul, asistat de apărător desemnat din oficiu, avocat, lipsă fiind partea vătămată intimată.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, de către grefierul de ședință, după care instanța procedează la audierea inculpatului apelant, declarația acestuia fiind consemnată în proces verbal separat atașat la dosar.
Inculpatul apelant declară că înțelege să nu mai susțină proba privind audierea martorilor și, indicați în memoriul scris depus la dosar.
Instanța ia act că inculpatul nu mai susține solicitarea de audiere a martorilor și și față de împrejurarea că nu mai sunt alte cereri de formulat acordă cuvântul în dezbateri.
Reprezentanta Parchetului solicită admiterea apelului declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Hunedoara, apreciind sentința penală atacată ca netemeinică și nelegală. Cu privire la nelegalitatea sentinței atacate invocă greșita schimbare a încadrării juridice, apreciind că încadrarea juridică corectă a faptei este cea arătată în actul de sesizare. Consideră că fapta inculpatului a fost săvârșită asupra unui polițist aflat în îndeplinirea îndatoririlor publice. Arată că în împrejurările date este fără îndoială faptul că inculpatul a luat cunoștință de faptul că partea vătămată era polițist, împrejurare față de care apreciază că sunt întrunite elementele constitutive ale tentativei la infracțiunea de omor deosebit de grav. Cu privire la netemeinicia hotărârii atacate, arată că raportat la împrejurările concrete ale comiterii faptei, la antecedența penală a inculpatului și conduita acestuia, care nu și-a recunoscut fapta, apreciază că pedeapsa aplicată nu poate să satisfacă scopul legal. Pentru aceste considerente solicită admiterea apelului, schimbarea încadrării juridice a faptei și condamnarea inculpatului la o pedeapsă mai mare.
Apărătorul desemnat din oficiu pentru inculpatul apelant, avocat, solicită respingerea apelului formulat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Hunedoara și admiterea apelului formulat de inculpat.
Cu privire la apelul formulat de Parchet apreciază că nu se justifică schimbarea încadrării juridice, inculpatul nesăvârșind fapta în considerarea calității de polițist a părții vătămate. Arată că nu a fost un act de răzbunare premeditat.
Cu privire la apelul formulat de inculpat solicită schimbarea încadrării juridice din tentativă la infracțiunea de omor în infracțiunea de lovire sau alte violențe, săvârșită în stare de provocare. Arată că inculpatul nu a avut intenția de aol ovi pe partea vătămată și că acesta a acționat în legitimă apărare.
Reprezentanta Parchetului solicită respingerea apelului formulat de inculpat ca nefondat, apreciind că nu se impune schimbarea încadrării juridice în sensul celor solicitate de apărătorul inculpatului, că faptele inculpatului constituie tentativă la infracțiunea de omor și că nu se impune reținerea scuzei provocării, aceasta nerezultând din nicio probă.
Inculpatul, având ultimul cuvânt, arată că nu a avut intenția de a da, că a trebuit să se apere și că amândoi erau sub influența alcoolului. Solicită admiterea apelului formulat.
CURTEA DE APEL
Prin sentința penală nr.216/2009 s-a dispus condamnarea inculpatului, fiul lui și, născut la data de 01.08.1976 în H, județul H, domiciliat în H,-, - 2,. 9, județul H, -, posesor al CI seria - nr. -, necăsătorit, are doi copii minori, neșcolarizat, cu antecedente penale, deținut în Penitenciarul Aiud, la:
-8 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a II-a, lit. b pen. pentru tentativă la infracțiunea de omor calificat prev. de art. 20.pen. rap. la art. 174, 175 al. 1 lit. i pen. și al. 2.pen. prin schimbarea încadrării juridice din infracțiunea prev. de art. 20.pen. rap. la art. 174, 176 al. 1 lit. f pen.;
-1 an închisoare pentru infracțiunea prev. de art. 86 al. 1 din OUG nr. 195/2002;
-2 ani închisoare pentru infracțiunea prev. de art. 87 al. 5 din OUG nr. 195/2002;
-6 luni închisoare pentru infracțiunea prev. de art. 11al. 1 din Legea nr. 61/1991.
În baza art. 33 lit. a, 34 lit. b, 35 lit. a pen. s-a dispus contopirea pedepsele de mai sus și s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 8 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit.a teza a II-a, lit. b pen.
Au fost interzis inculpatului exercițiul drepturilor prev. de art. 64 lit.a teza a II- lit. b pen. pe durata și în condițiile prev. de art. 71.pen.
În baza art. 350 al. 1.pr.pen. s-a dispus menținerea stării de arest preventiv a inculpatului și conform art. 88.pen. deduce din pedeapsă durata reținerii și arestării preventive de la 10.11.2008 la 01.07.2009.
S-a constat că partea vătămată nu s-a constituit parte civilă în cauză.
În baza art. 118 lit. b pen. s-a dispus confiscarea de la inculpat a barei metalice înregistrată în Registrul de Corpuri Delicte al Tribunalului Hunedoara sub nr. 37/2008.
S-a dispus ca mijloacele materiale de probă înregistrate la poziția nr. 37/2008 în Registrul de Corpuri Delicte al Tribunalului Hunedoara să rămână atașate prezentului dosar.
În baza art. 191.pr.pen. inculpatul a fost obligat să plătească suma de 2.000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 135 lei reprezintă costul expertizei medico - legală efectuată de Minovici.
Pentru a pronunța această soluție instanța de fond a reținut următoarele considerente:
Din analiza actelor și lucrărilor dosarului: proces verbal de cercetare la fața locului, 5-18,proces verbal de examinare criminalistică, 20-21;certificat medico legal, 27-28;adeverință medicală care atestă refuzul recoltării probei biologice și starea de ebrietate, 24;proces verbal de constatare a refuzului de a efectua testul, 25;procese verbale de constatare,procese verbale de predare primire și de descărcare a unor date, 59-63;procese verbale - verificări, 23, 113 -114;declarații de martori, 65 - 103, 107-110;declarație parte vătămată, 50-56;declarații inculpat, 45- 49, 163;adresa nr. -/2008 a Poliției municipiului H, ( 22), din care rezultă că inculpatul nu are permis de conducere, 22-verso;și declarațiile date în faza de judecată, referatul de evaluare, raport de expertiză medico- legală psihiatrică, a fost reținută următoarea stare de fapt:
În data de 28.09.2008 inculpatul a consumat în cursul zilei băuturi alcoolice respectiv 100 ml amestec de lichior și votcă la Barul "la " din H și 50 ml la Barul fără însă să ajungă în stare de ebrietate avansată.
În jurul orei 1700inculpatul cu autovehiculul său BMW de culoare neagră condus de martorul s-a deplasat în zona parcului de joacă pentru copii, respectiv Barului din H, unde s-a întâlnit cu fosta sa concubină, și fratele acesteia,. Autovehiculul BMW a fost lăsat de martorul parcat. Datorită consumului de alcool a revenit la mașină, unde a uitat portiera din dreptul locului șoferului larg deschisă, astfel că, o mașină de dimensiuni medii nu mai putea să treacă prin dreptul BMW. În acest moment de locul unde era parcat BMW -ul s-a apropiat autovehiculul condus de martora -, în care se aflau martora - și partea vătămată.
Întrucât autovehiculul condus de nu putea să treacă pe lângă mașina lui, aceasta a claxonat de mai multe ori, astfel că inculpatul a revenit la mașină, enervat de claxoanele repetate, a urcat la volan deși nu avea permis de conducere, a manevrat mașina câțiva metri, a intrat cu spatele pe o stradă laterală, iar când mașina condusă de a înaintat și a ajuns în dreptul acelei străzi, inculpatul a pornit brusc înainte, blocând mașina martorei.
. că inculpatul este în stare de ebrietate, partea vătămată Pădurea a coborât din mașina în care era pasager, cu intenția de a discuta cu inculpatul și a-l determina să deblocheze circulația. Partea vătămată era în ținută civilă, în timpul liber și nu s-a legitimat ca polițist.
Imediat după ce a coborât din mașină, fără nici un avertisment, inculpatul l-a lovit violent pe partea vătămată direct în, după care a continuat cu alte lovituri, timp în care a început să strige la partea vătămată cuvinte obscene, înjurături, repetând de mai multe ori "ce mă dacă ești polițist".
Partea vătămată a ripostat în apărare, între cei doi a început o luptă în timpul căreia cei doi au căzut la pământ într-un gard unde au continuat lupta. În acest moment fosta concubină a inculpatul, cu intenția de a-i despărți pe cei doi a aplicat mai multe lovituri cu picioarele părții vătămate, căzute la pământ
După câteva minute de luptă la pământ cei doi s-au descleștat și s-au ridicat. Partea vătămată s-a îndreptat spre mașina sa, episodul I al luptei terminându-se.
În timp ce partea vătămată se îndrepta spre mașina sa pentru a pune la adăpost pe martora, (fosta sa soție) și pe copilul lor de două luni, inculpatul a urcat brusc la volanul BMW său, a manevrat înapoi pentru a-și crea spațiu, a ambalat puternic motorul a demarat în trombă și s-a îndreptat în viteză direct spre partea vătămată.
. că va fi lovit de mașina inculpatului, partea vătămată s-a aruncat în lateral însă inculpatul a virat spre el și în timp ce era în aer l-a lovit în zona genunchilor cu partea din față stânga a BMW-ului suficient de puternic încât partea vătămată a fost preluată și rostogolită pe aripa și portierele stânga ale BMW pe toată lungimea mașinii, peste portbagajului, de unde a căzut violent pe asfalt. După momentul impactului inculpatul nu a frânat, nu a redus viteza și a continuat deplasarea înainte, a ocolit parcul, a revenit în viteză la locul incidentului și a urcat cu mașina parțial pe trotuar printre oameni. Inculpatul a coborât de la volan înarmat cu o țeavă metalică (lungime 102 cm, diametru 3,6 cm) și s-a îndreptat spre partea vătămată care între timp se ridicase în picioare, cu intenția de a-l lovi. Deși între cei doi s-a interpus martora cu copilul de două luni în brațe, inculpatul a aplicat o lovitură violentă cu țeava metalică înspre capul părții vătămate, peste femeia cu copilul în brațe. Acest lucru a fost posibil întrucât partea vătămată este înaltă, iar martora scundă. Partea vătămată a reușit să se răsucească, primind lovitura pe spate sub omoplatul drept. Lovitura a fost atât de puternică încât de pe țeavă s-a imprimat pe îmbrăcămintea părții vătămate, iar pe corpul acesteia s-a format o leziune violacee de forma țevii, ambele vizibile în planșa foto.
Partea vătămată a reușit să prindă de țeavă, s-a luptat cu inculpatul, i-a smuls țeava din mână, după care cei doi au căzut din nou în gardul, luptându-se. În acest moment martora a încercat din nou să-i despartă ca și în modul descris la episodul anterior, dar nu a reușit. În acel moment la fața locului a ajuns martorul, chemat telefonic de, care a intervenit și l-a imobilizat pe inculpatul, martorul fiind o persoană înaltă și masivă. Imediat după intervenția martorului la fața locului au ajuns echipajele de poliție care l-au imobilizat pe inculpat.A fost condus la poliție și la spital în vederea recoltării probelor biologice pentru stabilirea alcoolemiei, lucru pe care inculpatul l-a refuzat. A motivat că nu a fost de acord cu recoltarea probelor biologice întrucât nu condusese autoturismul, susținere.
În timpul incidentului, inculpatul a strigat de mai multe ori părții vătămate "ce mă dacă ești polițist" și a proferat injurii și cuvinte obscene la adresa poliției.
Din modul în care partea vătămată a fost lovită de mașina inculpatului se poate deduce că dacă partea vătămată ar fi fost doborâtă înaintea mașinii și nu în lateral, autovehiculul ar fi trecut cu roțile peste partea vătămată, situație în care a existat un pericol concret pentru viața acesteia.
De asemenea, lovitura violentă cu o bară metalică de dimensiuni semnificative orientată spre o zonă vitală a corpului (cap) cu o intensitate atât de mare încât țeava a lăsat imprimate urme pe îmbrăcămintea și corpul părții vătămate denotă intenția de a suprima viața părții vătămate.
Starea de fapt expusă mai sus a rezultat și din declarațiile martorilor audiați în cursul judecății în condiții de publicitate și contradictorialitate. Astfel, martorii și au relatat neechivoc modul în care a fost lovită partea vătămată și împrejurarea că inculpatul a condus autoturismul BMW.
Instanța a reținut ca relevantă și declarația martorei care a subliniat că este inacceptabil ca cineva să blocheze un drum public, apoi în momentul când i se cere să permită trecerea autoturismelor, totul să se transforme într-un incident de o astfel de gravitate.
De asemenea, martora cu identitate protejată a relatat modul de desfășurare al evenimentelor, subliniind că inculpatul a ieșit din mașină înjurând poliția și pe partea vătămată, spunând că nu îi pasă că este polițist.
Toți martorii audiați au confirmat starea de ebrietate și de surescitare nervoasă a inculpatului.
Inculpatul a avut o conduită necorespunzătoare și după sosirea organelor de poliție, proferând în continuare injurii și amenințări, atitudine explicabilă prin prisma consumului de alcool și a refuzului de a se supune autorității publice, reprezentată de polițiști, inculpatul fiind analfabet și având anterior condamnări pentru diverse infracțiuni.
Cu excepția martorei, nici un alt martor nu a perceput că fapta inculpatului are legătură cu calitatea de polițist a părții vătămate. Martorul a venit la locul incidentului în partea finală, el fiind cel care a reușit să îl determine pe inculpat să înceteze agresiunea asupra părții vătămate și să îl îndepărteze de la locul incidentului.
Martorul, polițist și el, a declarat că este sigur că inculpatul avea cunoștință despre faptul că partea vătămată este polițist, întrucât orașul H este un oraș mic, iar partea vătămată a lucrat ca agent de siguranță publică anterior mutării la IPJ H în condițiile în care inculpatul a mai fost implicat anterior în scandaluri, a suferit condamnări și a fost sancționat contravențional.
Instanța a reținut că presupunerile martorului sunt pertinente, însă sunt insuficiente pentru a reține agravanta prev. de art. 176 lit. f Cp,pentru incidența căreia era necesar ca partea vătămată să se fi aflat în timpul serviciului sau inculpatul să fi comis fapta în legătură cu îndeplinirea atribuțiilor de serviciu ale victimei.
Instanța a reținut că partea vătămată este funcționar cu statut special (polițist). Din anul 2004 activează la IPJ H - Serviciul cazier judiciar, iar în perioada 1996-2003 fost agent de ordine la Poliția municipiului În această calitate a executat servicii de patrulare pe raza municipiului H și a luat măsuri polițienești de importanță redusă - legitimare, identificare - față de inculpatul . În rechizitoriu se pornește de la premisa că inculpatul având un trecut infracțional bogat și mai multe contacte cu Poliția municipiului H în trecut, cunoștea faptul că este polițist și că anterior acesta l-a legitimat și identificat cu ocazia îndeplinirii atribuțiilor de serviciu, concluzionându-se că inculpatul a săvârșit fapta din prezenta cauză în considerarea calității de polițist a părții vătămate.
Instanța a apreciat că încadrarea juridică în tentativă la infracțiunea de omor deosebit de grav prev. de art. 176 lit. f Cp nu poate fi reținută deoarece inculpatul nu a săvârșit fapta în considerarea calității de polițist a părții vătămate, fiind de neacceptat a se presupune că inculpatul și-ar fi adus aminte că în urmă cu cel puțin 5 ani a fost legitimat noaptea de partea vătămată și de aceea ar fi agresat-
S-a motivat că atitudinea ostilă a inculpatului la adresa persoanelor care exercită autoritatea de stat ( polițiști ) nu poate fi transferată la cazul de față deoarece comiterea tentativei de omor nu a fost motivată de un sentiment de răzbunare, de nemulțumire cu privire la modul în care victima și-a îndeplinit față de el atribuțiile de serviciu. Conform declarației părții vătămate, l-a legitimat de două ori pe inculpat în urmă cu foarte mulți ani în urmă, activitate care este exclus să fi motivat agresiunea din data de 28.09.2008.
Față de aceste considerente, în baza art. 334 Cpp, instanța a schimbat încadrarea juridică a faptei inculpatului de aol ovi cu autoturismul pe partea vătămată, și de a- aplica în zona capului și corpului mai multe lovituri cu o țeavă metalică, din tentativă la infracțiunea de omor deosebit de grav prev. de art. 20.pen. rap. la art. 174, 176 al. 1 lit. f pen. în tentativă la infracțiunea de omor calificat prev. de art. 20.pen. rap. la art. 174, 175 al. 1 lit. i pen. și al. 2.pen.
Leziunile traumatice produse părții vătămate au necesitat 5-6 zile de îngrijiri medicale conform certificatului medico-legal (fila 27 dos. up),însă partea vătămată nu s-a constituit parte civilă.
Din adresa nr. -/2008 a Poliției municipiului H, ( 22), rezultat că inculpatul nu are permis de conducere.
În cauză, față de încadrarea inițială a faptei în tentativă la infracțiunea de tentativă la omor deosebit de grav prev. de art. 174, 176 al. 1 lit. f Cp, în cursul judecății a fost efectuată și o expertiză medico-legală psihiatrică a inculpatului care a concluzionat că acesta prezintă diagnosticul de tulburare de personalitate de tip antisocial, că păstrează capacitatea psihică de apreciere critică a conținutului și consecințelor faptelor sale și că are discernământul păstrat în raport cu fapta pentru care este cercetat.
Referatul de evaluare întocmit de Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Hunedoaraa relevat că perspectivele inculpatului de reintegrare în societate sunt reduse în condițiile în care a încercat să minimalizeze consecințele faptelor comise și nu conștientizează repercusiunile legale și morale ale acestora.
Inculpatul a mai fost condamnat pentru săvârșirea infracțiunilor de tâlhărie, vătămare corporală, lovire sau alte violențe, amenințare, în prezent este cercetat în dosare aflate în lucru la Poliția municipiului H pentru două infracțiuni de lovire, o infracțiune de vătămare corporală, iar la Poliția municipiului D pentru proxenetism. A fost nesincer în declarații și nu și-a asumat vinovăția pentru faptele săvârșite, fapte care apreciem că prezintă un grad sporit de pericol social prin raportare la locul și motivația săvârșirii acestora.
În drept s-a reținut că:
Fapta inculpatului, care, în data de 28.09.2008, cu intenție, în public a încercat să calce cu mașina, și după ce a reușit să îl doboare la pământ în urma lovirii cu autoturismul pe partea vătămată, i-a aplicat peste cap și corp mai multe lovituri cu o țeavă metalică, încercând astfel să îi suprime viața, întrunește elementele constitutive ale tentativei la infracțiunea de omor calificat prevăzută de art. 20.p rap. la art.174, 175 al. 1lit. i și al. 2 Cod Penal prin schimbarea încadrării juridice din tentativă la infracțiunea de omor deosebit de grav prev. de art. 20.pen. rap. la art. 174, 176 al. 1 lit. f pen.
Fapta inculpatului, care, în data de 28.09.2008 a condus pe drumurile publice, respectiv pe raza municipiului H, strada 22, un autovehicul, fără să dețină permis de conducere, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 86 al.1 din G 195/2002
Fapta inculpatului, care, în data de 28.09.2008 după ce a condus pe drumurile publice, respectiv pe raza municipiului H, strada 22, un autovehicul, a refuzat să se supună recoltării probelor biologice în vederea stabilirii alcoolemiei, la cererea expresă a polițiștilor întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 87 al.5 din G 195/2002
Fapta inculpatului, care, în data de 28.09.2008, pe raza municipiului H, strada 22, a purtat în mașina sa, dar la îndemână pentru aof olosi la acțiuni violente, o țeavă metalică, pe care a și folosit-o în plină stradă, în public pentru a agresa pe partea vătămată, cu intenția de a-i suprima viața, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 11al.1 din Legea nr.61/1991.
La individualizarea judiciară a pedepselor, instanța a avut în vedere limitele speciale de pedeapsă, gradul de pericol social al faptelor, antecedentele penale ale inculpatului, atitudinea nesinceră a acestuia, lipsa de respect manifestată față de regulile de conviețuire socială și împrejurările săvârșirii faptelor -în public, în timp ce în zonă se aflau mai multe persoane și pe fondul consumului de alcool.
Împotriva acestei soluții au declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Hunedoara și inculpatul.
În apelul său parchetul a solicitat desființarea sentinței instanței de fond și condamnarea inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă la omor deosebit de grav prevăzută de art. 20, 21 rap la art. 174, 176 alin 1 lit f și alin 2 din codul penal prin schimbarea încadrării juridice din art. 20, 21 rap la art. 174 175 lit. i din codul penal.
În dezvoltarea motivelor de apel au fost aduse instanței de fond următoarele critici de nelegalitate și netemeinicie:
- schimbarea greșită a încadrării juridice a faptei din din art. 20, 21 rap la art. 174 175 lit. i din codul penal în art. 20, 21 raportat la art. 174, 176 alin 1 lit f și alin 2 din codul penal în condițiile în care din probațiunea administrată a rezultat că în tot timpul agresiunii inculpatul a făcut referire la calitatea de polițist a părții vătămate, agresiunea fiind săvârșită în scopul intimidării și răzbunării pentru actele și faptele săvârșite de polițist în exercițiul funcțiunii.
- individualizarea greșită a pedepsei, prin aplicarea unei pedepse îndreptate spre minimul special prevăzut de lege și neaplicarea unui spor pentru existența concursului de infracțiuni în condițiile în care inculpatul este recidivist iar condamnările anterioare au fost aplicat pentru fapte săvârșite cu violență. Totodată s-a arătat că inculpatul nu a avut o atitudine sinceră în timpul procesului penal și a încercat să minimalizeze gravitatea faptei.
În apelul său inculpatul a solicitat schimbarea încadrării juridice din tentativă la infracțiunea de omor în infracțiunea de lovire sau alte violențe, săvârșită în stare de provocare. In motivarea orală a apelului avocatul inculpatului a arătat că acesta nu a avut intenția de aol ovi pe partea vătămată și că a acționat în legitimă apărare.
Deliberând asupra apelurilor prin prisma motivelor formulate și în limitele prevăzute de art.371 din codul d e procedură penală Curtea constată că acesta sunt neîntemeiate pentru considerentele ce vor fi expuse:
Instanța de fond a reținut o corectă stare de fapt și a dat o încadrare juridică legală infracțiunilor săvârșite de inculpat.
Din probațiunea administrată - declarațiile de martori, 65 - 103, 107-110;declarația părții vătămate, 50-56; declarațiile inculpaților, 45- 49, 163 și declarațiile date în faza de judecată - rezultă fără dubiu că inculpatul, în data de 28 09 2008, cu intenție, în public, după o altercație, a încercat să calce cu mașina pe partea vătămată. Scopul urmărit de inculpat nu s-a realizat deoarece partea vătămată s-a ferit astfel că a fost doar doborâtă la pământ. Profitând de această situație inculpatul l-a lovit pe partea vătămată cu o țeavă metalică de mai multe ori peste cap și peste corp încercând să-i suprime viața. exercitată asupra părții vătămate a încetat doar ca urmare a intervenției martorului. Deasemenea din adresa nr. -/2008 a Poliției municipiului H, ( 22), rezultă că inculpatul nu are permis de conducere, 22-verso iar din adeverință medicală care atestă refuzul recoltării probei biologice și starea de ebrietate a rezultat că inculpatul a refuzat să se supună recoltării de probe biologice în vederea stabilirii alcoolemiei.
Modul de derulare a evenimentelor și de săvârșire a infracțiunilor reținute în sarcina inculpatului a fost descris cu fidelitate de către instanța de fond astfel că reiterarea acestora în considerentele instanței de apel este inutilă, Curtea urmând a răspunde cu prioritate criticilor aduse hotărârii de către apelanți.
În ceea ce privește critica de nelegalitate formulată de parchet cu privire la schimbarea greșită a încadrării juridice a faptei în art. 20, 21 rap la art. 174 175 lit. i din codul penal din art. 20, 21 raportat la art. 174, 176 alin 1 lit. f și alin 2 din codul penal aceasta este nefondată.
Potrivit dispozițiilor codului penal:
" Art. 174 -
unei persoane se pedepsește cu închisoare de la 10 la 20 de ani și interzicerea unor drepturi.
Tentativa se pedepsește."
"Art. 175 - calificat
săvârșit în vreuna din următoarele împrejurări:
.
i) în public,
se pedepsește cu închisoare de la 15 la 25 de ani și interzicerea unor drepturi.
Tentativa se pedepsește."
" Art. 176 - deosebit de grav
săvârșit în vreuna din următoarele împrejurări:
.
f) asupra unui magistrat, polițist, jandarm ori asupra unui militar, în timpul sau în legătură cu îndeplinirea îndatoririlor de serviciu sau publice ale acestora;
.
Tentativa se pedepsește."
Pentru a fi îndeplinite elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art.176 alin. 1 litera f din codul penal este necesar ca subiectul pasiv al infracțiunii să fie calificat - în speță - polițist și ca fapta să fie săvârșită în legătură cu îndeplinirea îndatoririlor de serviciu ori publice ale acestuia.
În speță, la data săvârșirii infracțiunii partea vătămată avea calitatea de polițist așa cum este aceasta definită de dispozițiile art. 1 alin. 1 din Legea 360/2002 fiind funcționar public cu statut special la serviciul cazier judiciar din cadrul H(fila 50 dosar de urmărire penală)- în consecință cerința calității speciale a părții vătămate este îndeplinită.
În ceea ce privește cealaltă condiție a existenței infracțiunii respectiv ce legată de timpul săvârșirii acesteia ori de mobilul ei aceasta nu este îndeplinită în speță. Pentru realizarea elementelor constitutive ale acestei infracțiuni este necesar ca victima să fie în îndeplinirea atribuțiilor de serviciu, situație care nu este prezentă în cauză, sau ca rezoluția infracțională să fie în strânsă legătură cu îndeplinirea îndatoririlor de serviciu ori publice ale acesteia. În speță însă, așa cum rezultă din probatoriul administrat conflictul dintre părți a fost generat de conduita necorespunzătoare în trafic a inculpatului, iar partea vătămată nu a intervenit în virtutea calității sale profesionale ci în calitate de participant la trafic. De asemenea actele inițiale de agresiune ale inculpatului - blocarea în trafic a mașinii martorei prin interpunere în fața mașinii martorei - au fost determinate de faptul că aceasta a claxonat de mai multe ori pentru a-l determina pe șoferul BMW-ului să închidă portiera lăsată deschisă. În consecință este indubitabil că inculpatul a avut prima manifestare agresivă, ce poate fi reținută ca moment de început al formării rezoluției infracționale independent de calitatea părții vătămate. De asemenea prima lovitură aplicată părții vătămate de către inculpat, la momentul coborârii din mașină, a fost dată fără nici un avertisment și fără nici o manifestare care să indice că agresiunea ar fi fost determinată de calitatea profesională din trecut ori prezent a părții vătămate. Faptul că ulterior, pe parcursul derulării conflictului inculpatul a proferat injurii la adresa instituției poliției și a făcut referiri la calitatea de polițist a părții vătămate nu este suficient pentru a considera că fapta a fost comisă legătură cu îndeplinirea îndatoririlor de serviciu sau publice ale părții vătămate.
În mod corect motivează instanța de fond că intenția criminală nu putea fi generată de exercitarea atribuțiilor de serviciu ale părții civile în urmă cu un interval mare de timp, respectiv mai mult de 5 ani.
Deasemenea relevant sub acest aspect este că, cu o singură excepție -martora - nici unul dintre ceilalți martori un au perceput că acțiunea agresivă ar avea vreo legătură cu calitatea părții vătămate. În plus, chiar afirmațiile inculpatului în timpul desfășurării agresiunii astfel cum sunt relatate de martora - fila 79 dosar urmărire penală - relevă că atitudinea violentă a acestuia nu a fost determinată de calitatea de polițist a inculpatului ci că inculpatul nu considera că această calitate ar trebui să-i tempereze comportamentul. Afirmația inculpatului astfel cum este redată de martor a fost "Ce dacă ești polițist?".
Nici critica inculpatului referitore la reținere greșită a stării de fapt ori la încadrarea juridică incorectă nu este fondată. Inculpatul a susținut, în esență că nu a condus autoturismul și nu a intenționat nici un moment să pună în pericol viața părții vătămate iar lovitura pe care i-a aplicat-o cu metalică a fost dată pentru a se apăra.
Aceste susțineri sunt infirmate de întreg probatoriul administrat în cauză. Din declarațiile martorilor: - fila 72, - fila 72 p - fila 65 dos, rezultă că inculpatul a condus mașina în viteză pentru a-l lovi letal pe partea vătămată și că numai prezența de spirit a acestuia și reacția promptă a făcut ca rezultatul urmărit să nu se realizeze. În acest sens este deosebit de relevantă declarația martorului - fila 65 dos care relatează " și a pornit în trombă cu o viteză pe care o estimez ca remarcabilă direct spre bărbatul agresat. Acesta s-a ferit cât i-a permis spațiul, dar BMW-ul l-a lovit și l-a trântit în lateral față de direcția de deplasare a BMW-ului." și " Dacă bărbatul lovit de mașină ar fi căzut în fața BMW-ului sunt convins că ar fi trecut peste el". De asemenea ulterior acestui moment inculpatul profitând de faptul că partea vătămată a fost lovită i-a aplicat alte lovituri cu o bară metalică în zona umerilor și a capului - martorii audiați în cauză, percepând că scopul agresiunii este acela de a suprima viața acestuia. sunt în acest sens declarațiile martorului " a aplicat o lovitură peste femeia mică spre capul lui, cu acea, s-a ferit, a ridicat o mână și s-a răsucit. Nu știu exact unde l-a lovit, dar sigur nu l-a lovit în cap. Lovitura cu a fost dată cu putere și de metal destul de groasă. Eu apreciez că dacă l-ar fi nimerit în cap lovitura îl dobora cu certitudine probabil cu leziuni grave."
În consecință încadrarea juridică dată de instanță faptei săvârșite de inculpat, tentativă de omor calificat, este legală și susținută probator.
De asemenea nu se poate reține în favoare inculpatului nici starea de provocare.
Potrivit dispozițiilor codului d e procedură penală:
" Art. 73 - Circumstanțe atenuante
Următoarele împrejurări constituie circumstanțe atenuante:
b) săvârșirea infracțiunii sub stăpânirea unei puternice tulburări sau emoții, determinată de o provocare din partea persoanei vătămate, produsă prin violență, printr-o atingere gravă a demnității persoanei sau prin altă acțiune ilicită gravă."
Pentru a se putea reține această circumstanță atenuantă legală este necesar ca infracțiunea să fi fost săvârșită sub imperiul unei puternice emoții determinată de acțiunea provocatoare a părții vătămate, acțiune care poate să îmbrace forma violenței, a atingerii grave a demnității ori a unei alte acțiuni ilicite grave. În speță nici una dintre aceste elemente nu sunt prezente. Starea de surescitare nervoasă pe care au evidențiat-o toți martorii atunci când au descris comportamentul inculpatului nu poate fi echivalată noțiunii de "emoție puternică" avută în vedere de textul legal. Deasemenea ansamblul probator nu a reliefat nici o atitudine a părții vătămate care să poată fi înscrisă în rândul conduitelor ce ar justifica producerea unei tulburări sau emoții. Faptul că martora a claxonat pentru a atenționa că circulația rutieră este afectată ori că partea vătămată a coborât din mașină pentru a cere inculpatului să degajeze șoseaua nu pot fi considerate acte de provocare.
De asemenea nu poate fi reținută nici cauza de înlăturare a caracterului penal al faptei - legitima apărare.
" Art. 44 - Legitima apărare
Nu constituie infracțiune fapta prevăzută de legea penală, săvârșită în stare de legitimă apărare.
Este în stare de legitimă apărare acela care săvârșește fapta pentru a înlătura un atac material, direct, imediat și injust, îndreptat împotriva sa, a altuia sau împotriva unui interes obștesc, și care pune în pericol grav persoana sau drepturile celui atacat ori interesul obștesc.
.
Este de asemenea în legitimă apărare și acela care din cauza tulburării sau temerii a depășit limitele unei apărări proporționale cu gravitatea pericolului și cu împrejurările în care s-a produs atacul."
Acțiunile apte să pună în pericol viața părții vătămate au fost săvârșite de inculpat în momente în care aceasta nu exercita nici o formă de violență asupra sa, și mai mult nici nu era în situația de a putea reacționa violent. Modul de derulare a conflictului arată că cele două momente în care s-a atentat fără echivoc la viața victimei au avut loc după ce "lupta" reciprocă se finalizase și în condiții de netă superioritate a inculpatului. Dealtfel nici unul dintre martori nu arată că pe întreaga derulare a incidentului partea vătămată s-ar fi aflat într-o situație avantajoasă față de inculpat sau că acesta ar fi acționat în atac nu în apărare. În consecință în lipsa unui atac din partea victimei nu se poate reține legitima apărare pentru inculpat.
Nici criticile ce vizează greșita individualizare a pedepsei nu sunt întemeiate.
La individualizarea judiciară a pedepsei instanța de fond a ținut seama atât de criteriile de individualizare a pedepsei prevăzute de art. 72 din codul penal - respectiv de gradul de pericol social al faptei -tentativa de a suprima viața unei persoane exercitată prin manevre repetate în condițiile în care inculpatul a generat conflictul dintre părți - persoana inculpatului, care este cunoscut cu antecedente penale și nu a avut o atitudine pe deplin sinceră pe parcursul procesului precum și de limitele generale ale pedepsei prevăzute de lege pentru infracțiunile pentru care a fost condamnat.
În același timp, însă instanța de fond,în mod judicios, a avut în vedere și dispozițiile art. 52 din codul penal urmărind ca pedeapsa aplicată inculpatului să constituie un mijloc de reeducare a acestuia. În aceste condiții Curtea apreciază că o pedeapsă rezultantă, cu închisoarea, în regim de detenție de 8 ani este aptă să asigure formarea unei atitudini corecte a inculpatului față de ordinea de drept și de regulile de conviețuire socială.
În temeiul art. 350 alin.1 pr.penală instanța va menține măsura arestării preventive a inculpatului.
În baza art. 88 din codul penal va computa din durata pedepsei aplicate timpul reținerii și arestării preventive de la 10 noiembrie 2008 la 24 2009.
Va obliga pe inculpatul apelant să plătească statului suma de 360 lei, cheltuieli judiciare avansate de stat în apel, din care suma de 200 lei, reprezentând onorariul pentru apărătorul desemnat din oficiu, va fi avansată din fondurile Ministerului Justiției și Libertăților.
Pentru aceste motive,
În numele legii,
DECIDE:
Respinge ca nefondate apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Hunedoara și inculpatul împotriva sentinței penale nr. 216/2009 pronunțată de Tribunalul Hunedoara în dosarul nr-.
În temeiul art. 350 alin.1 pr.penală menține măsura arestării preventive a inculpatului.
În temeiul art. 88 din codul penal va dispune computarea din durata pedepsei aplicate a timpului reținerii și arestării preventive de la 10 noiembrie 2008 la 24 2009.
În temeiul art. 192 alin 2 din codul d e procedură penală inculpatul apelant va fi obligat să plătească statului suma de 360 lei, cheltuieli judiciare avansate de stat în apel, din care suma de 200 lei, reprezentând onorariul pentru apărătorul desemnat din oficiu, va fi avansată din fondurile Ministerului Justiției și Libertăților.
Cu recurs în termen de 10 zile de la comunicare
Pronunțată în ședința publică din 24 2009.
Președinte, Judecător,
- - - -
Grefier,
- -
Red. / Tehnored.
3 ex./02.10.2009
jud. fond
Președinte:Leontin CorașJudecători:Leontin Coraș, Alina Lodoabă
