Dare de mită (art. 255 cod penal). Decizia 76/2009. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ Nr. 76/A/2009
Ședința publică din 24 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Leontin Coraș
JUDECĂTOR 2: Alina Lodoabă
Grefier - -
Parchetul de pe lângă Curtea de APEL ALBA IULIA reprezentat de
Procuror -
Pe rol fiind soluționarea apelului declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Alba împotriva sentinței penale nr. 100/2009 pronunțată de Tribunalul Alba în dosarul nr-.
La apelul nominal, făcut în ședință publică, a răspuns inculpatul intimat asistat de apărător ales, avocat.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, de către grefierul de ședință, după care instanța procedează la audierea inculpatului, declarația acestuia fiind consemnată în proces verbal separat atașat la dosar.
Instanța constată că nu sunt alte cereri de formulat, împrejurare față de care acordă cuvântul în dezbateri.
Reprezentanta Parchetului solicită admiterea apelului, apreciind sentința atacată ca netemeinică și nelegală. Cu privire la nelegalitatea sentinței învederează instanței faptul că în mod greșit nu s-a reținut alături de prevederile art. 255 al. 1 Cod penal și prevederile art. 7 al. 2 din Legea nr. 78/2000, precum și faptul că în raport cu încadrarea juridică corectă erau incidente în materie de confiscare prevederile art. 19 din Legea nr. 78/2000. Mai arată că suma oferită de inculpat polițiștilor nu a fost ridicată de la inculpat, astfel încât instanța trebuia să dispună în temeiul prevederilor art. 19 din Legea nr. 78/2000 obligarea inculpatului la plata sumei de 800 lei. Învederează, de asemenea, că era obligatorie luarea măsurilor asiguratorii asupra bunurilor inculpatului. Cu privire la netemeinicia sentinței, apreciază că pedeapsa aplicată inculpatului este neîndestulătoare, raportat la împrejurările concrete ale săvârșirii faptei (inculpatul a insistat să ofere sume de bani), motiv pentru care solicită majorarea pedepsei.
Apărătorul ales al inculpatului, avocat, solicită respingerea apelului și menținerea sentinței atacate ca temeinică și legală. Învederează instanței faptul că nu s-a pus în discuția părților schimbarea încadrării juridice. Arată că, chiar în situația admiterii apelului sub aspectul schimbării încadrării juridice, tocmai datorită lipsei obiectului protecției juridice, fapta inculpatului nu este gravă, fiind vorba de o infracțiune putativă. Apreciază că se impune aplicarea unei pedepse cu suspendarea condiționată a executării pedepsei, având în vedere modul săvârșirii infracțiunii, care a fost direct, mijloacele, care nu au fost periculoase și scopul săvârșirii infracțiunii - cu scopul de a pleca spre casă. Mai arată că banii nu s-au prezentat spre vedere. Consideră că față de prevederile art. 74 Cod penal se impune menținerea sentinței penale atacate.
Inculpatul intimat, având ultimul cuvânt, arată că lasă soluția la aprecierea instanței.
CURTEA DE APEL
Asupra apelului penal de față:
Examinând actele și lucrările aflate la dosarul cauzei, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 100/2009 pronunțată de Tribunalul Alba în dosarul nr- a fost condamnat inculpatul la un an închisoare pentru comiterea infracțiunii de dare de mită, prev. și ped. de art.255 alin.1 Cod penal.
Au fost aplicate inculpatului pedepsele accesorii prev. de art. 64 lit. a teza a II-a și lit. b Cod penal pe durata prev. de art.71 Cod penal.
În baza art.81 Cod penal s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei pe o durată de 3 ani și s-a atras inculpatului atenția cu privire la disp.art.83 Cod penal privind revocarea suspendării condiționate.
În baza art.71 alin.5 Cod penal s-a dispus suspendarea pedepselor accesorii pe durata suspendării executării pedepsei principale cu închisoarea.
În baza art. 255 alin.4 rap. la art.254 alin. 3 Cod penal s-a dispus confiscarea de la inculpat a sumei de 800 lei.
În baza art.191 a C.P.P. fost obligat inculpatul să plătească în favoarea statului suma de 1000 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare, din care suma de 100 lei reprezintă onorariul apărătorului din oficiu care l-a asistat pe inculpat până la prezentarea apărătorului ales.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut următoarele:
În noaptea de 7/8.11.2006 agenții de poliție și din cadrul Poliției mun. S se aflau în misiune de patrulare pe raza municipiului S, care se efectua cu un autoturism de serviciu. La un moment dat polițiștii au observat în trafic prezența a două autoturisme, cu numere de înmatriculare din județele T și C, care aveau o încărcătură mare de bunuri. S-a procedat la oprirea în trafic și controlul autoturismelor, ocazie cu care s-a stabilit că transportă o cantitate mare de deșeuri neferoase (cupru și aluminiu). În cele două autoturisme se aflau inculpatul, fratele său, martorul și doi șoferi angajați. aparțineau celor doi frați, fără însă ca aceștia să dețină acte de proveniență în privința lor. Polițiștii le-au cerut șoferilor să îi urmeze la sediul poliției din municipiul
În timpul deplasării către sediul poliției autoturismele cu deșeuri neferoase au oprit, astfel că a oprit și autoturismul poliției. Inculpatul s-a apropiat de autoturismul în care se aflau cei doi agenți de poliție și le-a oferit suma de 2 sau 3 milioane lei pentru a-i lăsa să plece și a nu încheia acte de constatare cu privire la fapta comisă. Agenții au refuzat propunerea, după care toate autoturismele au pornit din nou spre sediul poliției. La un moment dat cele două autoturisme au oprit din nou în același scop.
Inculpatul deplasându-se din nou spre agenții de poliție și oferindu-le de această dată suma de 5 milioane lei vechi pentru a fi lăsați să plece. Unul dintre polițiști, mai precis agentul, l-a sunat pe comandantul Poliției S pe telefonul mobil și i-a comunicat situația creată. În timpul convorbirii comandantul Poliției S, martorul a putut auzi la telefonul său mobil cum inculpatul le spunea agenților de poliție:, haideți șef că vă dau 5 milioane lei și lăsați-mă să plec. Urmare a unui nou refuz din partea organelor de poliție, autoturismele au plecat din nou. O ultimă încercare din partea inculpatului de a oferi bani agenților s-a consumat în preajma sediului Poliției municipiului S, încercarea fiind la rândul ei urmată de un refuz. Ulterior s-au aplicat sancțiuni contravenționale inculpatului și fratelui său, după care materialele neferoase au fost predate la un centru de colectate în vederea valorificării.
Starea de fapt expusă rezultă din probațiunea administrată în cauză: procesele verbale de constatare, procesele verbale de contravenție, declarațiile martorilor, și declarația inculpatului care a recunoscut parțial starea de fapt.
În drept:
Fapta inculpatului care la data de 8.11.2006, fiind surprins pe raza mun. S cu un transport de deșeuri metalice neferoase pentru care nu deținea acte de proveniență, de a oferi către doi agenți de poliție sume de bani pentru ca aceștia să nu-și îndeplinească atribuțiile de serviciu, respectiv să încheiere acte de constatare și sancționare a faptei contravenționale, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de dare de mită, prev.de art.255 alin.1 Cod penal.
Apărările inculpatului în sensul că nu a dorit să mituiască agenții de poliție, ci doar să plătească o amendă pe loc, sunt nefondate. Din depozițiile agenților și a comandantului Poliției Sar ezultat că sumele de bani au fost oferite pentru ca inculpatul și ceilalți din autoturismele ce transportau deșeuri să fie lăsați să plece.
Rezultă clar că inculpatul a dorit o rezolvare pe loc prin mituirea polițiștilor cu sume de bani, în condițiile în care i se comunicase că va fi condus la sediul poliției pentru constatarea faptei și nu i se pusese în vedere să achite vreo amendă pe drum.
Cu privire la apărarea legată de faptul că inculpatul și fratele său au fost sancționați în temeiul unui act normativ abrogat, respectiv Legea nr.12/1991, instanța a constatat că împrejurarea invocată este reală, însă nu înlătură vinovăția inculpatului. În cuprinsul procesului verbal s-a reținut ca temei juridic de sancționare și art.15 alin.3 din OUG 16/2001, text legal în vigoare, pe care agenții de poliție erau în drept să-l aplice.
Oricum, sub aspectul laturii obiective sunt nerelevante legalitatea și temeinicia procesului-verbal contravențional întocmit ulterior faptei, ci împrejurarea că inculpatul a oferit sume de bani pentru ca agenții de poliție să nu-și îndeplinească atribuțiile de serviciu. Faptul că aceste atribuții au fost ulterior îndeplinite parțial defectuos nu poate avea relevanță decât față de răspunderea contravențională a celor menționați.
Procedând la individualizarea pedepsei potrivit art.72 Cod penal, instanța a reținut un grad semnificativ de pericol social al faptei săvârșite, sub aspectul faptului că s-a încercat, repetat, coruperea unor reprezentanți ai autorităților publice, chiar dacă sumele oferite au fost mici.
Neproducerea vreunei consecințe concrete se datorează refuzului agenților de poliție de a primi sumele de bani. Cu privire la persoana inculpatului s-a reținut că nu are antecedente penale, însă a avut o conduită necorespunzătoare pe durata procesului, neputând fi audiat decât în faza de judecată, la ultimul termen. Și-a justificat lipsa prin aceea că specificul activității de comercializare a unor cazane de rachiu l-a obligat să se deplaseze prin țară. Explicația nu este justificată. Inculpatul avea obligația de a se prezenta în fața organelor de poliție.
Împotriva hotărârii pronunțate de prima instanță a declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Alba.
Apelul a fost declarat în termen.
În motivarea apelului parchetul a criticat hotărârea atacată sub aspectul laturii penale, susținând că s-a dat o greșită încadrare juridică a faptei, nereținându-se dispozițiile art. 7 alin. 2 din Legea nr. 78/2000, fapta de dare de mită fiind săvârșită față de o persoană care, potrivit legii, avea atribuții de constatare și sancționare a contravențiilor, temeiul legal al confiscării sumei ce a constituit obiect al infracțiunii de dare de mită este art. 19 alin. 2 din Legea nr. 78/2000 și nu art. 255 alin. 4 raportat la art. 254 alin. 3 Cod penal, iar luarea măsurilor asigurătorii era obligatorie potrivit art. 20 din Legea nr. 78/2000, măsură care nu a fost luată de instanța de fond.
Examinând hotărârea atacată prin prisma temeiurilor și cererilor formulate de parchet, dar și sub toate aspectele de fapt și de drept ale cauzei, prin prisma efectului devolutiv integral al apelului, potrivit art. 371 alin. 2 Cod procedură penală, instanța apreciază că apelul parchetului este fondat, din următoarele considerente:
Prima instanță a administrat probele necesare elucidării laturii obiective și subiective a cauzei, reținând corect starea de fapt, din care rezultă că inculpatul, în data de 08.11.2006 a oferit agenților de poliție și suma de 800 lei pentru a nu încheia acte de constatare ce priveau proveniența și transportul ilicit al deșeurilor metalice.
Primul motiv de apel, prin care parchetul a susținut că prima instanță a făcut o greșită încadrare juridică a faptei, deoarece, potrivit art. 7 alin. 2 din Legea nr. 78/2000, fapta de dare de mită săvârșită față de un funcționar cu atribuții de control se sancționează cu pedeapsa prevăzută de art. 255 din Codul penal, al cărui maxim se majorează cu 2 ani, este fondat.
Astfel fapta a fost săvârșită față de doi funcționari care au atribuții de control, iar încadrarea juridică a faptei este dare de mită prev. și ped. de art. 255 alin. 1 Cod penal raportat la art. 7 alin. 2 din Legea nr. 78/2000.
Al doilea motiv de apel al parchetului, prin care s-a solicitat schimbarea temeiului confiscării, este nefondat deoarece, potrivit art. 19 din Legea nr. 78/2000 numai banii care au fost dați pentru a determina săvârșirea infracțiunii sau pentru a răsplăti pe infractor se confiscă.
În cauză nu au fost dați bani, neexistând o acțiune de a înmâna, a preda suma de 800 lei și, pe cale de consecință, nu sunt incidente dispozițiile privind confiscarea sumei de bani.
În speță elementul material a fost realizat prin oferirea de bani, acțiune prin care au fost prezentați și înfățișați banii funcționarilor, urmând ca aceștia să-i primească pentru neîndeplinirea actului ce intră în atribuțiile lor de serviciu.
Al treilea motiv de apel, prin care s-a susținut că în mod greșit nu s-a dispus luarea măsurilor asiguratorii, potrivit art. 20 din Legea nr. 78/2000 este nefondat deoarece, atâta timp cât în cauză nu există o pagubă, o confiscare specială sau pedeapsă a amenzii, măsurile asigurătorii nu sunt justificate, lipsind scopul acestora.
Având în vedere considerentele de mai sus, în temeiul art. 379 alin. 1 pct. 2 lit. a Cod procedură penală instanța va admite apelul parchetului, va desființa sentința primei instanțe, sub aspect penal, privind încadrarea juridică a faptei și confiscarea specială și, procedând la o nouă judecată, în aceste limite, va constata că inculpatul a săvârșit infracțiunea de dare de mită prev. și ped. de art. 255 alin. 1 Cod penal raportat la art. 7 alin. 2 din Legea nr. 78/2000, înlăturând dispozițiile privind confiscarea de la inculpat a sumei de 800 lei.
Conform art. 192 alin. 3 Cod procedură penală cheltuielile judiciare avansate de stat în apel rămân în sarcina acestuia.
Pentru aceste motive,
În numele legii,
DECIDE:
Admite apelul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Alba împotriva sentinței penale nr. 100/2009 pronunțată de Tribunalul Alba în dosarul nr-.
Desființează sentința primei instanțe, sub aspectul laturii penale, privind încadrarea juridică a faptei și confiscarea specială și procedând la o nouă judecată în aceste limite:
Constată că inculpatul a săvârșit infracțiunea de dare de mită prev. și ped. de art. 255 alin.1 cod penal raportat la art. 7 alin.2 din Legea nr. 78/2000.
Înlătură dispozițiile privind confiscarea de la inculpat a sumei de 800 lei.
Menține celelalte dispoziții din sentința penală atacată.
Cheltuielile judiciare avansate de stat în apel rămân în sarcina acestuia.
Onorariul în cotă parte pentru apărătorul desemnat din oficiu în sumă de 100 lei va fi avansat din fondurile Ministerului Justiției și Libertăților.
Cu recurs în termen de 10 zile de la pronunțare.
Pronunțată în ședința publică din 24 2009.
Președinte, Judecător,
- - - -
Grefier,
- -
Red.
Tehnored.
2 ex./06.10.2009
jud. fond
Președinte:Leontin CorașJudecători:Leontin Coraș, Alina Lodoabă
